DECIZIA nr. 238 din 6 aprilie 2017

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminița Nicolescu.->1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite, excepție ridicată de Banca Românească - S.A. din București în Dosarul nr. 7.721/180/2016 al Judecătoriei Bacău și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.206D/2016. ... 2.->La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită. ... 3.Președintele dispune să se facă apelul și în dosarele nr. 1.243D/2016, nr. 1.381D/2016, nr. 1.436D/2016, nr. 1.448D/2016, nr. 1.465D/2016, nr. 1.484D/2016, nr. 1.485D/2016, nr. 1.497D/2016, nr. 1.535D/2016, nr. 1.611D/2016, nr. 1.612D/2016, nr. 1.654D/2016 și nr. 1.904D/2016, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite, excepție ridicată de Banca Românească - S.A. din București în Dosarul nr. 10.874/180/2016 al Judecătoriei Bacău - Secția civilă, în dosarele nr. 6.205/1.748/2016 și nr. 7.056/1.748/2016 ale Judecătoriei Cornetu, în Dosarul nr. 3.915/221/2016 al Judecătoriei Deva - Secția civilă, în Dosarul nr. 13.416/212/2016 al Judecătoriei Constanța - Secția civilă, în Dosarul nr. 14.451/325/2016 al Judecătoriei Timișoara - Secția I civilă, în Dosarul nr. 13.215/4/2016 al Judecătoriei Sectorului 4 din București - Secția civilă, în Dosarul nr. 4.829/279/2016 al Judecătoriei Piatra-Neamț, în dosarele nr. 13.771/301/2016 și nr. 14.407/301/2016 ale Judecătoriei Sectorului 3 din București - Secția civilă, în Dosarul nr. 17.197/245/2016 al Judecătoriei Iași - Secția civilă, în Dosarul nr. 6.787/196/2016 al Judecătoriei Brăila - Secția civilă și în Dosarul nr. 1.959/257/2016 al Judecătoriei Mediaș. ... 4.->La apelul nominal se prezintă, în Dosarul nr. 1.465D/2016, partea Costel Tătaru, iar în Dosarul nr. 1.497D/2016, partea Cosmin Constantin Armășescu. Lipsesc celelalte părți. Procedura de citare este legal îndeplinită. ... 5.Președintele dispune să se facă apelul și în dosarele nr. 1.286D/2016, nr. 1.613D/2016, nr. 1.614D/2016, nr. 1.659D/2016, nr. 2.163D/2016 și nr. 2.606D/2016, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1, art. 3,art. 5 alin. (2),art. 8 alin. (5),art. 10 și ale art. 11 din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite, excepție ridicată de Societatea Raiffeisen Bank - S.A. din București în Dosarul nr. 13.056/301/2016 al Judecătoriei Sectorului 3 din București - Secția civilă, în Dosarul nr. 7.509/196/2016 al Judecătoriei Brăila - Secția civilă, în Dosarul nr. 9.114/200/2016 al Judecătoriei Buzău - Secția civilă, în Dosarul nr. 9.819/211/2016 al Judecătoriei Cluj-Napoca - Secția civilă, în Dosarul nr. 2.160/252/2016 al Judecătoriei Lugoj și în Dosarul nr. 9.154/1.748/2016 al Judecătoriei Cornetu. De asemenea, președintele dispune să se facă apelul și în Dosarul nr. 1.287D/2016, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1, art. 3,art. 5 alin. (2) și ale art. 11 din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite, excepție ridicată de Societatea Raiffeisen Bank - S.A. din București în Dosarul nr. 4.815/315/2016 al Judecătoriei Târgoviște, precum și în Dosarele nr. 1.445D/2016 și nr. 1.534D/2016 având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite, excepție ridicată de Societatea Raiffeisen Bank - S.A. din București în Dosarul nr. 10.543/180/2016 al Judecătoriei Bacău - Secția civilă și în Dosarul nr. 12.438/280/2016 al Judecătoriei Pitești - Secția civilă. ... 6.->La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită. ... 7.Având în vedere obiectul excepției de neconstituționalitate în dosarele mai sus menționate, Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor nr. 1.243D/2016, nr. 1.286D/2016, nr. 1.287D/2016, nr. 1.381D/2016, nr. 1.436D/2016, nr. 1.445D/2016, nr. 1.448D/2016, nr. 1.465D/2016, nr. 1.484D/2016, nr. 1.485D/2016, nr. 1.497D/2016, nr. 1.534D/2016, nr. 1.535D/2016, nr. 1.611D/2016, nr. 1.612D/2016, nr. 1.613D/2016, nr. 1.614D/2016, nr. 1.654D/2016, nr. 1.659D/2016, nr. 1.904D/2016, nr. 2.163D/2016 și nr. 2.606D/2016 la Dosarul nr. 1.206D/2016. ... 8.->Atât părțile prezente, cât și reprezentantul Ministerului Public pun concluzii de conexare a dosarelor. Curtea, în temeiul dispozițiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 1.243D/2016, nr. 1.286D/2016, nr. 1.287D/2016, nr. 1.381D/2016, nr. 1.436D/2016, nr. 1.445D/2016, nr. 1.448D/2016, nr. 1.465D/2016, nr. 1.484D/2016, nr. 1.485D/2016, nr. 1.497D/2016, nr. 1.534D/2016, nr. 1.535D/2016, nr. 1.611D/2016, nr. 1.612D/2016, nr. 1.613D/2016, nr. 1.614D/2016, nr. 1.654D/2016, nr. 1.659D/2016, nr. 1.904D/2016, nr. 2.163D/2016 și nr. 2.606D/2016 la Dosarul nr. 1.206D/2016, care este primul înregistrat. ... 9.Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul părților prezente, care pun concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. ... 10.->În continuare, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca devenită inadmisibilă a excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 11 teza întâi și ale art. 11 teza întâi raportate la art. 3 teza a doua,art. 4, 7 și 8, ca inadmisibilă a excepției de neconstituționalitate a art. 11 teza întâi raportat la art. 3 teza întâi și ale art. 11 teza a doua, și de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate referitoare la celelalte dispoziții legale criticate. În sensul celor menționate, reprezentantul Ministerului Public invocă jurisprudența relevantă a Curții Constituționale, respectiv Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016. ... 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:11.Prin încheierile din 27 iunie și 29 iulie 2016, pronunțate în dosarele nr. 7.721/180/2016 și nr. 10.874/180/2016, Judecătoria Bacău – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite. … 12.Prin încheierile din 27 iunie și 7 iulie 2016, pronunțate în dosarele nr. 6.205/1.748/2016 și nr. 7.056/1748/2016, Judecătoria Cornetu a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite. … 13.Prin Încheierea din 4 iulie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 3.915/221/2016, Judecătoria Deva – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite. … 14.Prin Încheierea din 25 iulie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 13.416/212/2016, Judecătoria Constanța – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite. … 15.Prin Încheierea din 14 iulie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 14.451/325/2016, Judecătoria Timișoara – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite. … 16.Prin Încheierea din 2 august 2016, pronunțată în Dosarul nr. 13.215/4/2016, Judecătoria Sectorului 4 din București – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite. … 17.Prin Încheierea din 22 iulie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 4.829/279/2016, Judecătoria Piatra-Neamț a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite. … 18.Prin încheierile din 29 iulie și 18 august 2016, pronunțate în dosarele nr. 13.771/301/2016 și nr. 14.407/301/2016, Judecătoria Sectorului 3 din București – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite. … 19.Prin Încheierea din 23 august 2016, pronunțată în Dosarul nr. 17.197/245/2016, Judecătoria Iași – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite. … 20.Prin Încheierea din 23 august 2016, pronunțată în Dosarul nr. 6.787/196/2016, Judecătoria Brăila – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite. … 21.Prin Încheierea din 22 septembrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 1.959/257/2016, Judecătoria Mediaș a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite. … 22.Prin Încheierea din 30 iunie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 13.056/301/2016, Judecătoria Sectorului 3 din București – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1,art. 3,art. 5 alin. (2),art. 8 alin. (5),art. 10 și ale art. 11 din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite. … 23.Prin Încheierea din 29 iunie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 4.815/315/2016, Judecătoria Târgoviște a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1,art. 3,art. 5 alin. (2) și ale art. 11 din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite. … 24.Prin Încheierea din 20 iulie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 10.543/180/2016, Judecătoria Bacău – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a Legii nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite. … 25.Prin Încheierea din 9 august 2016, pronunțată în Dosarul nr. 12.438/280/2016, Judecătoria Pitești – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a Legii nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite. … 26.Prin Încheierea din 23 august 2016, pronunțată în Dosarul nr. 7.509/196/2016, Judecătoria Brăila – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1,art. 3,art. 5 alin. (2),art. 8 alin. (5),art. 10 și ale art. 11 din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite. … 27.Prin Încheierea din 23 august 2016, pronunțată în Dosarul nr. 9.114/200/2016, Judecătoria Buzău – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1,art. 3,art. 5 alin. (2),art. 8 alin. (5),art. 10 și ale art. 11 din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite. … 28.Prin Încheierea din 8 iulie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 9.819/211/2016, Judecătoria Cluj-Napoca – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1,art. 3,art. 5 alin. (2),art. 8 alin. (5),art. 10 și ale art. 11 din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite. … 29.Prin Încheierea din 6 octombrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 2.160/252/2016, Judecătoria Lugoj a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1,art. 3,art. 5 alin. (2),art. 8 alin. (5),art. 10 și ale art. 11 din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite. … 30.Prin Încheierea din 19 septembrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 9.154/1.748/2016, Judecătoria Cornetu a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1,art. 3,art. 5 alin. (2),art. 8 alin. (5),art. 10 și ale art. 11 din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite. … 31.Excepția a fost ridicată de reclamanta Banca Românească – S.A. din București și de Societatea Raiffeisen Bank – S.A. din București, în dosare având ca obiect soluționarea unor contestații la notificările formulate la darea în plată a unor bunuri, contestații formulate conform Legii nr. 77/2016. … 32.În motivarea excepției de neconstituționalitate autoarele acesteia susțin, în esență, că prevederile legale criticate sunt neconstituționale, prin raportare la art. 1 alin. (4) coroborat cu art. 126 alin. (1) din Constituție deoarece, în temeiul acestor norme constituționale, legiuitorul nu poate interveni asupra raporturilor juridice consfințite pe calea hotărârilor judecătorești, care se bucură de autoritate de lucru judecat. Legea nr. 77/2016, însă, prin art. 8 alin. (5), intervine asupra măsurilor stabilite de către instanțele judecătorești în două moduri, și anume, atât asupra litigiilor în care instanța a pronunțat o hotărâre definitivă și/sau irevocabilă, cât și în cele aflate în faza executărilor silite, stabilind că atât consumatorii împotriva cărora s-a pronunțat de către instanțele judecătorești o hotărâre cu privire la contractul de credit, cât și cei care se află în executare silită pot solicita creditorului ștergerea datoriei decurgând din contractul de credit în integralitate, indiferent de stadiul procedurii judiciare sau extrajudiciare. Cu alte cuvinte, noua lege intervine asupra caracterului executoriu și/sau definitiv al unei hotărâri judecătorești, precum și asupra modalității de încetare a unei executări silite, stabilind că un consumator, indiferent de situația juridică la care este parte, poate solicita instanței modificarea acesteia în virtutea noii legi. Așa fiind, apreciază că Legea nr. 77/2016 contravine principiului separației puterilor în stat. … 33.Se mai afirmă că prevederile legale criticate încalcă principiile previzibilității și accesibilității legii, întrucât i se impune creditorului ipotecar să accepte bunul în orice condiții, cu efect liberatoriu, sub sancțiunea pronunțării împotriva sa a unei hotărâri judecătorești care să confirme transferul dreptului de proprietare în patrimoniul său. Se mai arată că legiuitorul modifică destinația bunului, afectat inițial garantării executării unui contract de credit, în bun ce servește ca mijloc de plată cu efect liberatoriu. În plus, Legea nr. 77/2016 nu menține, pe întreaga perioadă a derulării contractului de credit, efectele prevăzute de părți sau care ar fi putut fi prevăzute la încheierea acestuia. Art. 3 din Legea nr. 77/2016 dispune că dispozițiile sale derogă de la Codul civil, fără a se indica expres textul/articolul de la care se derogă. În sfârșit, întrucât regimul juridic general al proprietății trebuie să fie reglementat, potrivit Constituției, prin lege organică, și dispozițiile derogatorii de la acest regim trebuie să fie reglementate prin lege organică, ceea ce nu s-a întâmplat în cazul Legii nr. 77/2016. … 34.Referitor la art. 15 alin. (2) din Constituție, care consacră principiul neretroactivității legii civile, se susține că, în totală contradicție cu dispozițiile Constituției și legii civile, legiuitorul a stabilit, prin art. 11 din Legea nr. 77/2016, că aceasta este aplicabilă atât contractelor de credit aflate în derulare la momentul intrării sale în vigoare, cât și contractelor încheiate după această dată, inclusiv contractelor care formează obiectul unei executări silite. Se arată că, astfel cum este prevăzut de art. 8 alin. (5) din actul normativ criticat, dreptul de a cere instanței să constate stingerea datoriilor izvorâte din contractele de credit aparține și consumatorului care a fost supus unei executări silite a imobilului ipotecat, indiferent de titularul creanței, de stadiul în care se află ori de forma executării silite care se continuă contra debitorului. Deși legea nu prevede o clasificare sau exemplificare a noțiunii de contract în derulare, din examinarea legii în ansamblu, autoarele excepției apreciază că aceasta se aplică: contractelor încheiate înainte de intrarea în vigoarea legii și care constituie titluri executorii în cadrul executărilor silite, precum și contractelor care au format sau formează obiectul unor dosare supuse soluționării instanțelor de judecată pentru a stabili legalitatea acestora, prețul acestora, etc. Prin compararea dispozițiilor art. 15 alin. (2) din Constituție cu cele ale art. 11 din Legea nr. 77/2016, este evident că legea dării în plată nu poate fi aplicabilă decât contractelor încheiate după intrarea în vigoare a acesteia. Totodată, arată că legea dării în plată stabilește că aceasta se aplică atât contractelor de credit încheiate direct cu instituțiile bancare, cât și celor cesionate de acestea altor persoane juridice, instituții nebancare. În susținerea criticii referitoare la încălcarea art. 15 alin. (2), autoarele excepției invocă jurisprudența Curții Constituționale, exemplu fiind Decizia nr. 745 din 3 noiembrie 2015. … 35.Se arată că modalitatea de rambursare, prin plată, a creditului este un element asupra căruia părțile contractului cad de acord, obligatoriu și definitiv, la momentul încheierii acestuia, aceasta reprezentând o situație juridică consumată la momentul încheierii contractului. De aceea nu se poate susține că părțile realizează un nou acord cu fiecare plată a ratei de credit. În continuare, se mai arată că, la data încheierii contractului, legislația nu prevedea, ca modalitate alternativă de stingere a obligației, darea în plată. Din acest motiv, o intervenție ulterioară a legiuitorului, în sensul obligării creditorului de a accepta darea în plată a imobilului ce face obiectul garanției, înșeală așteptarea legitimă a creditorului de la momentul încheierii contractului și este, ca atare, retroactivă. … 36.În ceea ce privește art. 44 din Constituție, privind dreptul de proprietate privată, se susține că prevederile art. 1 alin. (1) coroborate cu cele ale art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016 stabilesc că pot face obiectul dării în plată inclusiv imobilele care au fost date în garanție la încheierea contractelor de credit, care în prezent au fost cesionate altor persoane juridice – diferite de instituțiile financiare. Or, aceste prevederi contravin dispozițiilor art. 44 din Constituție, atât timp cât micșorează dreptul de proprietate și patrimoniul cesionarului. … 37.Arată că, în cazul creanțelor actuale ale băncilor, acestea reprezintă un drept câștigat sub imperiul vechii legi, iar anularea debitelor deja scadente ar echivala cu o expropriere fără niciun fel de despăgubire, întrucât creditorul este îndreptățit să primească prețul pentru serviciile prestate, cel puțin până la momentul transmiterii notificării în baza Legii nr. 77/2016. Or, în aceste cazuri, practica instanței de contencios constituțional a stabilit că este aplicabilă teoria drepturilor câștigate, teorie potrivit căreia legea nu mai poate retroactiva în cazul în care un drept a fost deja inclus în patrimoniul unei persoane. Această teorie este aplicabilă și în cazul contractelor de credit în desfășurare, dar care au fost supuse deja controlului unei instanțe de judecată, care a stabilit întinderea obiectului și prețul acestuia, și nu numai. A veni și a interveni asupra unui drept care a fost constituit în patrimoniul creditorului în temeiul unui act juridic care a trecut de controlul unei instituții juridice și asupra căruia nu se mai poate interveni înseamnă a se încălca nu numai un drept de proprietate al creditorului, dar și prevederile procedurale care conferă caracter definitiv sau irevocabil acelui act. … 38.Se mai arată că, din perspectiva dreptului fundamental de proprietate, acesta este în mod evident limitat, întrucât statul intervine în acordul de voință deja format cu privire la stingerea împrumutului. În acest fel se ajunge la o veritabilă expropriere, realizată în favoarea unei terțe persoane de drept privat, fără a exista însă o garanție oferită creditorului. … 39.Autoarele arată că scopul urmărit de legiuitor – degrevarea de datorii a unei categorii limitate de debitori din contractele de credit bancar – nu constă în satisfacerea unui interes general. Susțin că legea criticată nu respectă condiția referitoare la necesitatea restrângerii exercițiului dreptului de proprietate, întrucât legiuitorul avea la dispoziție instituția juridică a impreviziunii, mai puțin restrictivă în ceea ce privește exercitarea dreptului de proprietate privată. Cu referire la încălcarea principiului proporționalității, autoarele susțin că nu există o justificare rațională pentru stabilirea unui tratament juridic identic pentru situații diferite, cu efectul instituirii unei poveri excesive asupra creditorului. Tratamentul juridic al debitorilor care se pot prevala de dispozițiile legii criticate este identic atâta vreme cât aceasta nu stabilește criterii de diferențiere a debitorilor care se află în imposibilitate de plată, de cei care nu se află în această situație. Consecința unei asemenea omisiuni este că banca este obligată să suporte, în mod nejustificat, atingerile aduse dreptului său de proprietate generate de liberarea de datorie inclusiv a debitorilor care nu se află în imposibilitate efectivă de plată. … 40.Raportat la art. 135 alin. (1) și alin. (2) lit. a) din Constituție, privind Economia, se susține că Legea nr. 77/2016 instituie în sarcina creditorilor – indiferent de calitatea acestora, instituții de credit, cesionari sau alte persoane, obligații severe cu privire la modalitatea de administrare a patrimoniului acestora, prin impunerea preluării imediate a unui bun imobil cu care a fost garantat contractul de credit și a eliminării oricăror sume ce urmau a fi recuperate de aceștia în baza contractului de credit odată cu obținerea proprietății asupra imobilului respectiv. Apreciază că modificarea politicii de creditare, după adoptarea Legii nr. 77/2016, face dovada faptului că statul român a intervenit în mod forțat într-un contract negociat între părți, încălcându-se astfel principiul libertății comerțului. Prin adoptarea acestei legi, instituțiile de creditare sunt forțate să fie parte într-un contract ale cărui condiții nu și le-au dorit niciodată. Așa fiind, Legea nr. 77/2016 intervine asupra liberei inițiative a părților, modificând prețul și obligațiile părților dintr-un act juridic care are la bază manifestarea de voință a părților contractante, încălcându-se astfel principiul libertății comerțului. … 41.În fine, în ceea ce privește susținerile referitoare la încălcarea principiului securității juridice, autoarele excepției de neconstituționalitate susțin că Legea nr. 77/2016 aduce atingere acestui principiu deoarece prevede posibilitatea retroactivării legii civile, intervine peste principiul pacta sunt servanda, dispunând peste voința părților la mult timp după realizarea raportului juridic dintre acestea, și creează, totodată, un dezechilibru în interpretarea unitară a legii. Apreciază, astfel, că prevederile Legii nr. 77/2016 sunt total incerte și instituie doar noțiunea de contract în derulare, fără a da o explicație aferentă acestor contracte. … 42.Judecătoria Bacău – Secția civilă, contrar dispozițiilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, nu și-a exprimat opinia asupra excepției de neconstituționalitate invocate în Dosarul nr. 1.206D/2016, pronunțându-se numai asupra condițiilor de admisibilitate a excepției de neconstituționalitate. … 43.Judecătoria Bacău – Secția civilă, în Dosarul nr. 1.484D/2016, apreciază că, în aparență, Legea nr. 77/2016 încalcă principiul neretroactivității legii și dispozițiile constituționale referitoare la dreptul de proprietate. Legea dării încalcă dreptul de proprietate al băncilor în măsura în care se instituie un mecanism forțat de dare în plată și, respectiv, de stingere a datoriei, cu suspendarea de drept a tuturor efectelor contractului și a tuturor procedurilor în curs, doar în temeiul unei notificări, ca act unilateral al debitorului, fără să existe nicio alternativă de adaptare judiciară a contractului și fără ca aceste măsuri extrem de grave să fie condiționate de lipsa veniturilor și a bunurilor debitorului, adică de starea lui de insolvabilitate, cel puțin așa cum este înțeleasă în dreptul comun. … 44.Judecătoria Cornetu, contrar dispozițiilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, nu și-a exprimat opinia asupra excepției de neconstituționalitate invocate în Dosarul nr. 1.535D/2016, pronunțându-se numai asupra condițiilor de admisibilitate a excepției de neconstituționalitate. … 45.Judecătoria Cornetu, în Dosarul nr. 1.243D/2016, apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. … 46.Judecătoria Deva – Secția civilă apreciază în Dosarul nr. 1.381D/2016 că prevederile Legii nr. 77/2016 nu încalcă dispozițiile Constituției, legiuitorul având dreptul de a interveni și a institui un nou mod de stingere a unei obligații. … 47.Judecătoria Constanța – Secția civilă apreciază în Dosarul nr. 1.436D/2016 că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. … 48.Judecătoria Timișoara – Secția I civilă, contrar dispozițiilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, nu și-a exprimat opinia asupra excepției de neconstituționalitate în Dosarul nr. 1.448D/2016, pronunțându-se numai asupra condițiilor de admisibilitate a acesteia. … 49.Judecătoria Sectorului 4 din București – Secția civilă apreciază în Dosarul nr. 1.465D/2016 că legea criticată nu încalcă prevederile Constituției, legiuitorul având dreptul a interveni și a institui un nou mod de stingere a unei obligații. Or, instituirea unui nou mod de stingere a obligațiilor nu modifică clauzele contractuale, ci doar posibilitățile de executare, care oricum nu erau prevăzute în contract. … 50.Judecătoria Piatra-Neamț apreciază în Dosarul nr. 1.485D/2016 că prevederile Legii nr. 77/2016 nu încalcă dispozițiile constituționale invocate. … 51.Judecătoria Sectorului 3 din București – Secția civilă opinează în Dosarul nr. 1.497D/2016, în sensul caracterului întemeiat al excepției de neconstituționalitate a Legii nr. 77/2016 prin raportare la dispozițiile constituționale ale art. 15 alin. (2), art. 44 alin. (1) și ale art. 135 alin. (1) și (2) lit. a). În ceea ce privește critica formulată prin raportare la dispozițiile art. 1 alin. (4) din Constituție, instanța de judecată apreciază că aceasta este neîntemeiată, prevederile legale criticate nefiind de natură să încalce principiul separației puterilor în stat, prin imixtiunea puterii legislative în procesul de realizare a justiției. … 52.Judecătoria Sectorului 3 din București – Secția civilă, în Dosarul nr. 1.654D/2016, consideră că legea criticată este constituțională. Prin aplicarea legii, creditorul primește drept prestație echivalentă bunul imobil ipotecat în favoarea sa, fără ca prin aceasta să fie încălcate prevederile art. 16 alin. (1) referitoare la egalitatea de drepturi, art. 44 alin. (1)-(3) sau art. 45 din Constituție. Protecția consumatorilor persoane fizice și a dreptului la locuință familială a debitorului reprezintă scopuri legitime care justifică ingerința legiuitorului, normele legale sunt previzibile, iar măsura este proporțională. … 53.Judecătoria Iași – Secția civilă apreciază în Dosarul nr. 1.611D/2016 că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, prevederile legale criticate nefiind contrare normelor constituționale invocate. … 54.Judecătoria Brăila – Secția civilă apreciază în Dosarul nr. 1.612D/2016 că textele de lege criticate nu contravin normelor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (4), coroborat cu art. 126 alin. (1), art. 15 alin. (2), art. 44 alin. (1) și alin. (2) teza a doua, art. 135 alin. (1) și alin. (2) lit. a) și nici principiului securității juridice. … 55.Judecătoria Mediaș apreciază în Dosarul nr. 1.904D/2016 că Legea nr. 77/2016 intră în contradicție cu principiul consacrat de art. 135 din Constituție, referitor la libertatea comerțului, întrucât statul intervine prin modificarea prestațiilor unor contracte de credit, astfel cum acestea au fost convenite și asumate de părțile contractante în cadrul unor convenții pe care le-au încheiat în mod voluntar. … 56.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 57.Guvernul apreciază, în punctul de vedere exprimat în dosarele nr. 1.206D/2016 și nr. 1.465D/2016, că stingerea datoriilor contractate sub imperiul legii vechi prin darea în plată, astfel cum este reglementată prin dispozițiile Legii nr. 77/2016, reprezintă o încălcare a principiului neretroactivității, deoarece prin contractul de credit, părțile și-au stabilit obligațiile reciproce și modalitatea concretă de executare, iar una dintre părți (creditorul) și-a executat în întregime obligațiile asumate sub imperiul legii vechi, fiind îndreptățită la contraprestația în modalitatea prevăzută de legea de la data contractării. Prin aplicarea Legii nr. 77/2016 contractelor încheiate anterior intrării în vigoare se modifică însuși obiectul obligației asumate de consumator prin încheierea contractului de credit. Astfel, având în vedere că Legea dării în plată nu stabilește doar o modalitate de stingere a obligațiilor, ci modifică esențial raportul juridic ce derivă din contract prin schimbarea întregului regim juridic care era aplicabil la momentul încheierii contractului, este încălcat principiul reglementat de art. 15 din Constituție. … 58.Mai mult, potrivit art. 8 alin. (5) din Legea dării în plată, consumatorul ce deja a fost supus unei executări silite, dar care încă înregistrează debite față de bancă, are dreptul să ceară instanței să constate stingerea acestor datorii. Astfel, dacă legea creează o situație juridică nouă, ea nu ar putea să prevadă că noua situație juridică s-a născut din fapte anterioare intrării sale în vigoare sau, după caz, organul de jurisdicție nu ar putea decide că situația juridică reglementată doar de legea nouă s-a născut din fapte care au avut loc înainte de intrarea în vigoare, atașându-le un efect nou. … 59.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile scrise depuse, concluziile părților prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:60.->Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. ... 61.Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum rezultă din încheierile de sesizare a Curții Constituționale, îl constituie dispozițiile art. 1 alin. (3),art. 3,art. 5 alin. (2),art. 8 alin. (5),art. 10 și ale art. 11 din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 330 din 28 aprilie 2016, precum și a legii în ansamblul său, care au următorul cuprins:– Art. 1 alin. (3): „Dispozițiile prezentei legi se aplică și în cazul în care creanța creditorului izvorând dintr-un contract de credit este garantată cu fideiusiunea și/sau solidaritatea unuia sau mai multor codebitori sau coplătitori.“; ... – Art. 3: „Prin derogare de la dispozițiile Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, consumatorul are dreptul de a i se stinge datoriile izvorâte din contractele de credit cu tot cu accesorii, fără costuri suplimentare, prin darea în plată a imobilului ipotecat în favoarea creditorului, dacă în termenul prevăzut la art. 5 alin. (3) părțile contractului de credit nu ajung la un alt acord.“; ... – Art. 4: (1)->Pentru stingerea creanței izvorând dintr-un contract de credit și a accesoriilor sale prin dare în plată trebuie îndeplinite, în mod cumulativ, următoarele condiții:a)creditorul și consumatorul fac parte din categoriile prevăzute la art. 1 alin. (1), astfel cum acestea sunt definite de legislația specială; ... b)->cuantumul sumei împrumutate, la momentul acordării, nu depășea echivalentul în lei al 250.000 euro, sumă calculată la cursul de schimb publicat de către Banca Națională a României în ziua încheierii contractului de credit; ... c)creditul a fost contractat de consumator cu scopul de a achiziționa, construi, extinde, moderniza, amenaja, reabilita un imobil cu destinație de locuință sau, indiferent de scopul pentru care a fost contractat, este garantat cu cel puțin un imobil având destinația de locuință; ... d)->consumatorul să nu fi fost condamnat printr-o hotărâre definitivă pentru infracțiuni în legătură cu creditul pentru care se solicită aplicarea prezentei legi. ... (2)În situația în care executarea obligațiilor asumate prin contractul de credit a fost garantată cu două sau mai multe bunuri, în vederea aplicării procedurii prevăzute de prezenta lege debitorul va oferi în plată toate bunurile ipotecate în favoarea creditorului.; ... – Art. 5 alin. (2): „Notificarea prevăzută la alin. (1) trebuie să cuprindă și stabilirea unui interval orar, în două zile diferite, în care reprezentantul legal sau convențional al instituției de credit să se prezinte la un notar public propus de debitor în vederea încheierii actului translativ de proprietate, prin care se stinge orice datorie a debitorului, principal, dobânzi, penalități, izvorând din contractul de credit ipotecar, în conformitate cu dispozițiile prezentei legi.“; ... – Art. 8 alin. (5): „Dreptul de a cere instanței să constate stingerea datoriilor izvorâte din contractele de credit aparține și consumatorului care a fost supus unei executări silite a imobilului ipotecat, indiferent de titularul creanței, de stadiul în care se află ori de forma executării silite care se continuă contra debitorului.“; ... – Art. 10: (1)->La momentul încheierii contractului translativ de proprietate, respectiv de la data pronunțării hotărârii judecătorești definitive, potrivit prevederilor art. 8 sau, după caz, ale art. 9, va fi stinsă orice datorie a debitorului față de creditor, acesta din urmă neputând solicita sume de bani suplimentare.(2)De dispozițiile prezentului articol beneficiază și codebitorul sau fideiusorul care a garantat obligația debitorului principal.; ... – Art. 11: „În vederea echilibrării riscurilor izvorând din contractul de credit, precum și din devalorizarea bunurilor imobile, prezenta lege se aplică atât contractelor de credit aflate în derulare la momentul intrării sale în vigoare, cât și contractelor încheiate după această dată.“ ...  ... 62.->În opinia autoarelor excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin art. 1 alin. (3), (4) și (5) privind principiul fundamental al statului de drept, principiul separației și echilibrului puterilor - legislativă, executivă și judecătorească - în cadrul democrației constituționale, principiul obligativității respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, precum și principiul securității juridice, art. 15 alin. (2) privind principiul neretroactivității legii civile, art. 44 alin. (1) și alin. (2) privind dreptul de proprietate, art. 53 referitor la condițiile pentru restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți fundamentale, art. 126 alin. (1) potrivit căruia „Justiția se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești, stabilite prin lege“, și art. 135 alin. (1) și alin. (2) lit. a) și b) privind Economia. ... 63.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că atât Legea nr. 77/2016, în ansamblul său, cât și prevederile art. 1 alin. (3),art. 3,art. 4,art. 5 alin. (2),art. 6-8, în special art. 8 alin. (1),(3) și (5),art. 10 și ale art. 11 din acest act normativ au făcut obiect al controlului de constituționalitate, din perspectiva unor critici similare și prin raportare la aproape toate dispozițiile constituționale invocate în cauza de față, prin Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 18 ianuarie 2017. ... 64.->În prezenta cauză, Curtea constată că, în ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a prevederile art. 11 teza întâi raportate la art. 3 teza a doua și art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016, precum și cele ale art. 11 teza întâi sintagma „precum și din devalorizarea bunurilor imobile“ din aceeași lege, sunt încălcate condițiile de admisibilitate a excepției de neconstituționalitate, prevăzute de dispozițiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora „Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor [...] privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, care are legătură cu soluționarea cauzei [...]“, precum și de dispozițiile art. 29 alin. (3) din același act normativ, potrivit cărora „Nu pot face obiectul excepției prevederile constatate ca fiind neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale“. ... 65.Astfel, Curtea reține că, în cauzele aflate pe rolul instanței judecătorești a quo, contractele de credit au fost încheiate înaintea intrării în vigoare a noului Cod civil, respectiv 1 octombrie 2011. Astfel, Curtea reține, în plus, că Societatea Raiffeisen - S.A. din București a invocat neconstituționalitatea art. 3 din Legea nr. 77/2016 fără să se raporteze în mod distinct la cele două ipoteze ale acestuia, respectiv ipoteza care vizează inaplicabilitatea noului Cod civil [„Prin derogare de la dispozițiile Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare“] și ipoteza care vizează aplicabilitatea vechiului Cod civil. În aceste condiții, instanța de contencios constituțional va respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 11 teza întâi, raportate la dispozițiile art. 3 teza întâi, din Legea nr. 77/2016, potrivit cărora „Prin derogare de la dispozițiile Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare“. ... 66.->Faptul că contractele de credit ce fac obiectul cauzelor aflate pe rolul instanțelor judecătorești care au sesizat Curtea în prezentele dosare au fost încheiate înainte de intrarea în vigoare a noului Cod civil este relevant și în examinarea admisibilității excepției având ca obiect neconstituționalitatea tezei a doua a art. 11 din Legea nr. 77/2016. Curtea reține că, potrivit primei teze a acestuia, dispozițiile Legii nr. 77/2016 se aplică și contractelor de credit aflate în derulare la momentul intrării sale în vigoare, iar, potrivit celei de-a doua teze a art. 11, Legea nr. 77/2016 se aplică acelor contracte de credit încheiate după data intrării sale în vigoare. Așa fiind, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 11 teza a doua din Legea nr. 77/2016 urmează a fi respinsă ca inadmisibilă, întrucât acestea vizează contracte încheiate după intrarea în vigoare a Legii nr. 77/2016 și, implicit, a noului Cod Civil. ... 67.Prin Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, la paragraful 120, Curtea a constatat că prevederile art. 11 teza întâi raportate la cele ale art. 3 teza a doua,art. 4,art. 7 și art. 8 din Legea nr. 77/2016 sunt constituționale în măsura în care instanța judecătorească verifică condițiile referitoare la existența impreviziunii. Curtea a statuat în paragraful 120 din decizia menționată că instanța judecătorească, în condițiile manifestării opoziției creditorului, poate și trebuie să facă aplicarea teoriei impreviziunii la contractele în derulare. Astfel, din punct de vedere procedural, instanța judecătorească, în condițiile formulării contestației de către creditor sau a acțiunii în constatare de către debitor, va verifica îndeplinirea condiției notificării creditorului conform celor prevăzute de Legea nr. 77/2016, îndeplinirea criteriilor prevăzute de art. 4 din lege, aplicând în mod obligatoriu teoria impreviziunii în cadrul art. 7 din lege, respectiv art. 8 ori în cadrul art. 9 din aceeași lege. Curtea a precizat, astfel, că instanța judecătorească care, în condițiile legii, este independentă în aprecierea sa, va putea face aplicarea impreviziunii până la limita superioară impusă de Legea nr. 77/2016 (predarea imobilului și ștergerea datoriilor principale și accesorii). ... 68.->Totodată, la paragraful 122, Curtea a constatat că sintagma „precum și din devalorizarea bunurilor imobile“ din art. 11 teza întâi din Legea nr. 77/2016 este neconstituțională. Astfel, analizând problema constituționalității acestei sintagme din cuprinsul art. 11 alLegii nr. 77/2016, Curtea a constatat că obiectul contractelor de credit îl reprezintă sume de bani, și nu bunuri imobile. În condițiile în care art. 11 teza întâi prevede ca un criteriu de sine stătător criteriul devalorizării bunurilor imobile ce fac obiectul garanției aduse de debitor, se ajunge la o încălcare a dreptului de proprietate privată asupra sumelor de bani ale împrumutătorului (instituției de credit), drept prevăzut de art. 44 din Constituție. Curtea a constatat că un astfel de criteriu, care a fost prevăzut alternativ cu cel al riscurilor ce izvorăsc din contractul de credit și, deci, folosit de sine stătător, este incompatibil cu aplicarea impreviziunii de către instanța judecătorească, astfel cum a fost configurată sub regimul Codului civil din 1864. Faptul că garanția adusă se devalorizează nu are legătură cu executarea contractului de credit. Acest criteriu ar putea, în schimb, să fie folosit în coroborare cu principiul echității ca parte a teoriei impreviziunii astfel cum a fost configurată sub regimul Codului civil din 1864. Astfel, instanța judecătorească urmează să evalueze dezechilibrul prestațiilor rezultate din contractul de credit și prin recurgerea la acest criteriu atunci când contractul de credit a fost convenit în vederea achiziționării unui imobil. ... 69.În acest context, Curtea reține că, potrivit art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, nu pot face obiectul excepției prevederile constatate ca fiind neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale. Prin urmare, ținând cont de faptul că Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, mai sus menționată, a fost pronunțată ulterior sesizării instanței constituționale în prezenta cauză, excepția de neconstituționalitate a sintagmei „precum și din devalorizarea bunurilor imobile“ din art. 11 teza întâi din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite, precum și cea a prevederilor art. 11 teza întâi raportate la art. 3 teza a doua și art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite a devenit inadmisibilă. ... 70.->Potrivit dispozițiilor art. 147 alin. (1) și (4) din Constituție, în procesul de aplicare și interpretare a legislației incidente în speța dedusă soluționării, instanța de judecată urmează să respecte deciziile Curții Constituționale atât sub aspectul dispozitivului, cât și al considerentelor. Prin urmare, chiar dacă, în temeiul art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, excepția de neconstituționalitate urmează să fie respinsă ca devenită inadmisibilă, Curtea reține că, potrivit jurisprudenței sale, în temeiul deciziei de admitere mai sus menționate (Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016), decizia poate constitui motiv de revizuire, în condițiile art. 509 alin. (1) pct. 11 din Codul de procedură civilă. ... 71.Referitor la pretinsa neconstituționalitate a prevederilor art. 11 teza întâi prin raportare la celelalte dispoziții legale criticate, prin Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, Curtea a constatat că nu se poate reține încălcarea prevederilor constituționale ale art. 15 alin. (2) privind principiul neretroactivității legii civile, art. 44 privind dreptul de proprietate privată și ale art. 135 privind economia. ... 72.->Astfel, referitor la critica autoarelor excepției de neconstituționalitate privind nerespectarea principiului neretroactivității legii civile, acestea susțin că prin normele legale criticate se afectează obiectul contractelor de credit, prin schimbarea obligației de plată a sumelor de bani datorate în aceea a predării imobilului cu care s-a garantat executarea contractului de credit. Așa cum a arătat, însă, Curtea în considerentele Deciziei nr. 623 din 25 octombrie 2016, în paragraful 94 și următoarele, regula pacta sunt servanda presupune luarea în considerare a unor elemente precum buna-credință și echitatea atunci când are loc o schimbare fundamentală a condițiilor de executare a contractului. Curtea a reținut că prevederile puse în principal în discuție prin prisma încălcării art. 15 alin. (2) din Constituție sunt cele ale art. 11 teza întâi din Legea nr. 77/2016, iar din analiza acestor prevederi legale rezultă faptul că ele se aplică și contractelor aflate în curs de derulare. Expresia „în derulare“ a fost folosită de legiuitor pentru a acoperi și cazul prevăzut de art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016, respectiv faza executării silite începute înainte de intrarea în vigoare a legii. ... 73.Cu referire la această critică, Curtea a reținut că majoritatea contractelor de împrumut vizate de legea criticată au fost încheiate în perioada 2007-2009, acestor contracte fiindu-le aplicabil cadrul legal de la acea dată. Acestea se supun reglementării de drept comun, Codul civil din 1864, care, în mod evident, permitea aplicarea teoriei impreviziunii, în temeiul art. 969 și art. 970. Având în vedere că Legea nr. 77/2016 reprezintă o aplicare a teoriei impreviziunii la nivelul contractului de credit, Curtea a subliniat că prevederile acesteia nu retroactivează. ... 74.->De asemenea, la paragraful nr. 108 al deciziei mai sus menționate, Curtea a reținut că Legea nr. 77/2016 reglementează situații specifice care nu se referă la regimul general al proprietății, în sensul că vizează doar o modalitate de executare a unor obligații derivate din contractul de credit în ipoteza intervenirii impreviziunii. Chiar dacă aplicarea Legii nr. 77/2016 are drept efect un transfer de proprietate, acest lucru nu semnifică faptul că legea în sine reglementează regimul general al proprietății, sintagmă ce vizează cadrul general al proprietății în România, și nu orice transfer al dreptului de proprietate ca urmare a aplicării unor instituții de drept civil. De altfel, la paragraful 128 al deciziei precitate, Curtea a reținut că dreptul de proprietate nu este un drept absolut, ci poate fi supus anumitor limitări, potrivit art. 44 alin. (1) din Constituție; însă limitele dreptului de proprietate, indiferent de natura lor, nu se confundă cu însăși suprimarea dreptului de proprietate. Statul protejează dreptul de proprietate în condițiile exercitării sale cu bună-credință (a se vedea, mutatis mutandis, Decizia nr. 245 din 19 aprilie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 546 din 20 iulie 2016, paragrafele 59-60). Dreptul de proprietate al instituțiilor de credit nu cunoaște nicio limitare în condițiile impreviziunii, adaptarea/încetarea contractelor neînsemnând nici măcar limitarea dreptului de proprietate. ... 75.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, ... 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ->
În numele legii
DECIDE:->>1.Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 11 teza întâi raportate la prevederile art. 3 teza întâi din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite, precum și excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 11 teza a doua din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite, excepție ridicată de Banca Românească – S.A. din București în dosarele nr. 7.721/180/2016 și nr. 10.874/180/2016 ale Judecătoriei Bacău – Secția civilă, nr. 6.205/1.748/2016 și nr. 7.056/1.748/2016 ale Judecătoriei Cornetu, nr. 3.915/221/2016 al Judecătoriei Deva – Secția civilă, nr. 13.416/212/2016 al Judecătoriei Constanța – Secția civilă, nr. 14.451/325/2016 al Judecătoriei Timișoara – Secția I civilă, nr. 13.215/4/2016 al Judecătoriei Sectorului 4 din București – Secția civilă, nr. 4.829/279/2016 al Judecătoriei Piatra-Neamț, nr. 13.771/301/2016 și nr. 14.407/301/2016, ale Judecătoriei Sectorului 3 din București – Secția civilă, nr. 17.197/245/2016, al Judecătoriei Iași – Secția civilă, nr. 6.787/196/2016 al Judecătoriei Brăila – Secția civilă, nr. 1.959/257/2016 al Judecătoriei Mediaș, precum și de Societatea Raiffeisen Bank – S.A. din București în Dosarele nr. 13.056/301/2016 al Judecătoria Sectorului 3 din București – Secția civilă, nr. 4.815/315/2016 al Judecătoriei Târgoviște, nr. 10.543/180/2016 al Judecătoriei Bacău – Secția civilă, nr. 12.438/280/2016 al Judecătoriei Pitești – Secția civilă, nr. 7.509/196/2016 al Judecătoriei Brăila – Secția civilă, nr. 9.114/200/2016 al Judecătoriei Buzău – Secția civilă, nr. 9.819/211/2016 al Judecătoriei Cluj-Napoca – Secția civilă, nr. 2.160/252/2016 al Judecătoriei Lugoj și nr. 9.154/1.748/2016 al Judecătoriei Cornetu. … 2.Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 11 teza întâi sintagma „precum și din devalorizarea bunurilor imobile“ din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite, precum și excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 11 teza întâi raportate la prevederile art. 3 teza a doua și ale art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite, excepție ridicată de aceleași autoare în aceleași dosare ale acelorași instanțe. … 3.Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de aceleași autoare în aceleași dosare ale acelorași instanțe și constată că dispozițiile art. 11 teza întâi raportate la celelalte prevederi criticate din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite sunt constituționale, prin raportare la criticile formulate. … Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Bacău – Secția civilă, Judecătoriei Cornetu, Judecătoriei Deva – Secția civilă, Judecătoriei Constanța – Secția civilă, Judecătoriei Timișoara – Secția I civilă, Judecătoriei Sectorului 3 din București – Secția civilă, Judecătoriei Sectorului 4 din București – Secția civilă, Judecătoriei Piatra-Neamț, Judecătoriei Iași – Secția civilă, Judecătoriei Brăila – Secția civilă, Judecătoriei Mediaș, Judecătoriei Târgoviște, Judecătoriei Pitești – Secția civilă, Judecătoriei Buzău – Secția civilă, Judecătoriei Cluj-Napoca – Secția civilă și Judecătoriei Lugoj și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 6 aprilie 2017.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Fabian Niculae

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește