DECIZIA nr. 237 din 6 aprilie 2017

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminița Nicolescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 1 alin. (1), art. 11 alin. (1), art. 13 și art. 14 alin. (1) din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea și finalizarea procesului de soluționare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensații cetățenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România și Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum și al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensații cetățenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reținute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța, ca urmare a stării de război și a aplicării Tratatului de Pace între România și Puterile Aliate și Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, și pentru modificarea unor acte normative, excepție ridicată de Dionisie Cenca în Dosarul nr. 1.632/93/2015 al Tribunalului Ilfov – Secția civilă și care formează obiectul Dosarului nr. 773D/2016 al Curții Constituționale. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudența constantă, în materie, a Curții Constituționale.  … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:4.Prin Încheierea din 21 aprilie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 1.632/93/2015, Tribunalul Ilfov – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 1 alin. (1), art. 11 alin. (1), art. 13 și art. 14 alin. (1) din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea și finalizarea procesului de soluționare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensații cetățenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România și Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum și al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensații cetățenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reținute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța, ca urmare a stării de război și a aplicării Tratatului de Pace între România și Puterile Aliate și Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, și pentru modificarea unor acte normative. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de reclamantul Dionisie Cenca într-o cauză având ca obiect refuzul soluționării unei cereri formulate în temeiul Legii nr. 9/1998. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține, în esență, că prevederile legale criticate sunt neconstituționale, deoarece impun beneficiarilor Legii nr. 9/1998, ale căror dosare nu au fost soluționate, noi reglementări, în condițiile în care dreptul la despăgubiri s-a născut sub imperiul vechii legi. Termenele instituite de Legea nr. 164/2014 depășesc termenul rezonabil, de vreme ce pentru emiterea hotărârilor de către Comisiile județene/municipiului București de aplicare a Legii nr. 9/1998 a fost instituit un termen de 36 de luni, iar pentru emiterea unei decizii de validare/invalidare de către Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților (ANRP) a fost stabilit un termen de 18 luni. Conform dispozițiilor Legii nr. 164/2014, petenții care au așteptat timp de peste 15 ani obținerea unei hotărâri a Comisiilor județene/municipiului București de aplicare a Legii nr. 9/1998 sunt obligați a aștepta încă 54 de luni pentru a intra în posesia unei decizii de validare/invalidare emisă de ANRP, urmând ca ulterior, să mai aștepte cel puțin 5 ani pentru a primi despăgubirile. De asemenea, dispozițiile Legii nr. 164/2014 nu prevăd un termen-limită pentru emiterea titlurilor de plată, astfel încât termenul de plată a despăgubirilor poate depăși cu mult termenul de 5 ani prevăzut de art. 10 din Legea nr. 164/2014. Se mai susține că Legea nr. 164/2014, care modifică termenele de soluționare a dosarelor administrative, stabilite prin Legea nr. 9/1998 (termene ce nu au fost respectate), încalcă în mod flagrant principiul neretroactivității legii civile consacrat de art. 6 din Codul civil. În susținerea criticilor de neconstituționalitate este invocată Decizia Curții Constituționale nr. 528 din 12 decembrie 2013. … 6.Tribunalul Ilfov – Secția civilă consideră că prevederile legale criticate nu încalcă dispozițiile constituționale invocate de reclamant. Dreptul la despăgubiri al reclamantului nu este născut, nefiind încă emisă o hotărâre de către comisia județeană, astfel că nu se poate reține că reclamantul are un „bun“ în sensul art. l din Primul Protocol adițional la Convenție. Normele legale indicate stabilesc că plata despăgubirilor reglementate de Legea nr. 164/2014 se aplică și persoanelor ce intră sub imperiul Legii nr. 9/1998 [art. 1 alin. (1)], situație în care plata sumelor stabilite prin titluri de plată se efectuează de Ministerul Finanțelor Publice, în cel mult 180 de zile de la emiterea acestora [art. 11 alin. (1)], că petițiile sunt soluționate de comisiile județene sau municipale în diferite termene în funcție de numărul cererilor nesoluționate încă [art. 13 alin. (1)], iar hotărârile comisiilor sunt validate/invalidate de ANRP, în termen de 18 luni de la intrarea în vigoare a Legii nr. 164/2014 [art. 14 alin. (1)]. Astfel cum s-a reținut și prin Decizia Curții Constituționale nr. 31 din 3 februarie 2015, adoptarea Legii nr. 164/2014 s-a impus tocmai în vederea accelerării și finalizării procesului de soluționare a cererilor formulate în baza Legii nr. 9/1998 și a Legii nr. 290/2003.  … 7.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.  … 8.Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudența, în materie, a Curții Constituționale, spre exemplu, Decizia nr. 14 din 19 ianuarie 2016. De asemenea menționează că prevederile ce fac obiectul excepției nu reprezintă o încălcare a dreptului de proprietate privată, de vreme ce, în speță, dreptul reclamanților nu este recunoscut, nefiind emisă decizia de validare. … 9.Avocatul Poporului consideră că prevederile legale criticate sunt constituționale, sens în care reține că acestea se aplică tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei după intrarea în vigoare a acestora și nu unor raporturi juridice finalizate în temeiul actului normativ abrogat, având, astfel, domeniul lor propriu de aplicare. Termenele introduse prin dispozițiile art. 13 din Legea nr. 164/2014 au ca scop eficientizarea procedurilor administrative și, în final, respectarea drepturilor tuturor persoanelor interesate, reprezentând în același timp un scop legitim, iar instituirea acestora nu este de natură a crea discriminări sau limitări ale accesului liber la justiție sau dreptului la un proces echitabil, chiar dacă împlinirea acestor termene reprezintă o condiționare a sesizării instanței de judecată. În aplicarea dispozițiilor art. 44 alin. (1) teza a doua din Constituție, legiuitorul poate să instituie noi modalități de plată a despăgubirilor, din moment ce conținutul și limitele dreptului de proprietate și ale creanțelor asupra statului sunt stabilite de lege. … 10.Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepțiilor de neconstituționalitate.  … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului și al Avocatului Poporului raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, notele scrise depuse la dosar, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:11.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 12.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 1 alin. (1), art. 11 alin. (1), art. 13 și art. 14 alin. (1) din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea și finalizarea procesului de soluționare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensații cetățenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România și Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum și al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensații cetățenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reținute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța, ca urmare a stării de război și a aplicării Tratatului de Pace între România și Puterile Aliate și Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, și pentru modificarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 910 din 15 decembrie 2014. Prevederile legale criticate au următorul conținut:– Art. 1 alin. (1): „Stabilirea și plata despăgubirilor acordate persoanelor prevăzute la art. 1 alin. (1) și (3) din Legea nr. 9/1998 privind acordarea de compensații cetățenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România și Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și persoanelor prevăzute la art. 1 alin. (1) din Legea nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensații cetățenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reținute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța, ca urmare a stării de război și a aplicării Tratatului de Pace între România și Puterile Aliate și Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, cu modificările și completările ulterioare, se realizează potrivit prevederilor prezentei legi.“;  … – Art. 11 alin. (1): „Plata sumelor stabilite prin titlurile de plată se efectuează de către Ministerul Finanțelor Publice, în termen de cel mult 180 de zile de la data emiterii acestora.“;  … – Art. 13: (1)Comisiile județene, respectiv a municipiului București pentru aplicarea Legii nr. 9/1998, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și a Legii nr. 290/2003, cu modificările și completările ulterioare, au obligația de a soluționa, prin hotărâre, cererile de acordare a despăgubirilor înregistrate și nesoluționate până la data intrării în vigoare a prezentei legi, după cum urmează:a)în termen de 9 luni, comisiile care mai au de soluționat un număr de până la 500 de cereri depuse în temeiul Legii nr. 9/1998, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și al Legii nr. 290/2003, cu modificările și completările ulterioare; … b)în termen de 18 luni, comisiile care mai au de soluționat un număr între 501 și 1.000 de cereri, depuse în temeiul Legii nr. 9/1998, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și al Legii nr. 290/2003, cu modificările și completările ulterioare; … c)în termen de 36 de luni, comisiile care mai au de soluționat un număr de peste 1.000 de cereri depuse în temeiul Legii nr. 9/1998, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și al Legii nr. 290/2003, cu modificările și completările ulterioare. … (2)Termenele prevăzute la alin. (1) curg de la data de 1 ianuarie 2015.(3)Comisiile județene, respectiv a municipiului București pentru aplicarea Legii nr. 9/1998, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și a Legii nr. 290/2003, cu modificările și completările ulterioare, au obligația de a stabili, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, numărul cererilor înregistrate și nesoluționate, de a afișa aceste date la sediul lor și de a le comunica Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților. Datele transmise de comisiile județene, respectiv a municipiului București pentru aplicarea Legii nr. 9/1998, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și a Legii nr. 290/2003, cu modificările și completările ulterioare, vor fi centralizate și publicate pe pagina de internet a Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților.; … – Art. 14 alin. (1): „Hotărârile emise de comisiile județene în baza Legii nr. 9/1998, republicată, cu modificările și completările ulterioare, înregistrate la Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților și pentru care nu s-a emis decizie de validare/invalidare, se validează/invalidează în termen de 18 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi.“  …  … 13.În opinia autorului excepției, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 15 alin. (2) privind principiul neretroactivității legii, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile, art. 16 alin. (1) și (2) privind egalitatea în drepturi, și art. 44 privind dreptul de proprietate privată. … 14.De asemenea sunt invocate dispozițiile art. 6 – Dreptul la un proces echitabil, cuprinse în Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și ale art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenție, privind dreptul la respectarea bunurilor.  … 15.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că prevederile legale criticate au mai format obiect al controlului de constituționalitate, iar prin mai multe decizii (spre exemplu, Decizia nr. 298 din 12 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 485 din 29 iunie 2016, Decizia nr. 14 din 19 ianuarie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 212 din 22 martie 2016, Decizia nr. 213 din 12 aprilie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 439 din 13 iunie 2016, Decizia nr. 300 din 12 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 630 din 17 august 2016, Decizia nr. 347 din 24 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 622 din 12 august 2016, Decizia nr. 342 din 24 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 636 din data de 18 august 2016, Decizia nr. 452 din 28 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 699 din 8 septembrie 2016), Curtea Constituțională a respins, ca neîntemeiate, excepțiile de neconstituționalitate.  … 16.Astfel, referitor la critica de neconstituționalitate raportată la art. 16 alin. (1) din Constituție, Curtea a reținut că, în esență, aplicarea unui regim juridic temporal diferit nu poate crea o stare de discriminare între diverse persoane, în funcție de actul normativ incident fiecăreia. Faptul că, prin succesiunea unor prevederi legale, anumite persoane pot ajunge în situații apreciate subiectiv, prin prisma propriilor lor interese, ca defavorabile, nu reprezintă o discriminare care să afecteze constituționalitatea textelor respective (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 44 din 24 aprilie 1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 17 decembrie 1996). Altfel spus, raportat la situația de față, inegalitatea de tratament juridic prin comparație cu acele persoane care au beneficiat de plata despăgubirilor anterior intrării în vigoare a Legii nr. 164/2014 nu reprezintă un viciu de neconstituționalitate, fiind rezultatul unor regimuri juridice diferite, aplicate succesiv în timp, incidente în virtutea principiului tempus regit actum. De asemenea, criteriul folosit de legiuitor în stabilirea unor termene de soluționare diferite de soluționare a cererilor de acordare a despăgubirilor înregistrate și nesoluționate până la data intrării în vigoare a Legii nr. 164/2014 este unul obiectiv, și anume numărul de cereri nesoluționate de comisii, iar cu cât acest număr este mai mare, cu atât și termenul de soluționare este mai mare. … 17.Curtea a mai reținut că prevederile art. 14 alin. (1) din Legea nr. 164/2014 stabilesc obligația Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților de a valida sau invalida în termen de 18 luni de la data intrării în vigoare a Legii nr. 164/2014 hotărârile emise de comisiile județene în baza Legii nr. 9/1998, înregistrate anterior acestui moment. Curtea nu a reținut critica referitoare la pretinsa retroactivitate a textului de lege supus controlului de constituționalitate, întrucât prevederile art. 14 alin. (1) din Legea nr. 164/2014 nu produc niciun fel de efecte pentru trecut, fiind aplicabile exclusiv din momentul intrării în vigoare a Legii nr. 164/2014. Prin urmare, Curtea nu a reținut critica referitoare la pretinsa retroactivitate a textului menționat, întrucât legea nouă este, de principiu, aplicabilă de îndată tuturor situațiilor ce se vor constitui, se vor modifica sau se vor stinge după intrarea ei în vigoare, precum și tuturor efectelor produse de situațiile juridice formate după abrogarea legii vechi. Faptul că prin Legea nr. 164/2014 se stabilesc noi termene în care Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților trebuie să verifice hotărârile se înscrie în rațiunea pentru care legea însăși a fost concepută, aceea de a crea un mecanism care să confere eficiență măsurilor reparatorii luate de statul român în vederea compensării pierderilor suferite de anumiți cetățeni români în urma aplicării Tratatului dintre România și Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940. Se asigură, în același timp, și certitudinea finalizării acestui demers reparatoriu. … 18.Cu privire la pretinsa încălcare a dispozițiilor art. 44 din Constituție și a art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, Curtea a constatat că aceste dispoziții nu au aplicabilitate în cauză, deoarece art. 13 din Legea nr. 164/2014 se referă la obligația comisiilor județene, respectiv a municipiului București, pentru aplicarea Legii nr. 9/1998 și a Legii nr. 290/2003 de a soluționa, prin hotărâre, cererile de acordare a despăgubirilor înregistrate și nesoluționate până la data intrării în vigoare a Legii nr. 164/2014. Or, nu se poate susține că simpla depunere a cererii de acordare a despăgubirilor a dat naștere unui drept de proprietate asupra despăgubirilor ori că aceasta reprezintă un „bun“ în sensul art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenție. Curtea a reținut că normele de lege supuse controlului de constituționalitate stabilesc domeniul de aplicare a legii sub aspectul modalității de plată a despăgubirilor, fără a interfera cu privire la existența sau întinderea despăgubirilor deja stabilite prin deciziile de plată și hotărârile definitive emise în temeiul legilor reparatorii. Totodată, a arătat că deciziile definitive de plată a despăgubirilor (concretizate fie în hotărârile comisiilor județene, respectiv a municipiului București, pentru aplicarea celor trei acte normative precizate, fie în deciziile Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților, fie în hotărârile judecătorești definitive prin care s-a exercitat controlul judecătoresc asupra actelor administrative de plată a despăgubirilor) au generat un drept de creanță asupra statului, care beneficiază de protecție constituțională, în condițiile art. 44 din Legea fundamentală. … 19.Totodată, referitor la invocarea Deciziei Curții Constituționale nr. 528 din 12 decembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 63 din 24 ianuarie 2014, Curtea a reținut că soluția și considerentele acestei decizii nu pot fi aplicate mutatis mutandis la soluția legislativă criticată. Astfel, prin decizia menționată, instanța de contencios constituțional a statuat că instituirea unui termen de 10 ani pentru executarea unei creanțe asupra statului „nu satisface exigențele unui termen rezonabil, care să asigure deplina valorificare a dreptului de creanță, constituind o ingerință disproporționată asupra dreptului“. Or, prin Legea nr. 164/2014, legiuitorul, preocupat de finalizarea procesului de soluționare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 și al Legii nr. 290/2003, a înțeles să confere eficacitate dreptului de proprietate al persoanelor îndreptățite la obținerea de despăgubiri, instituind un termen de 5 ani pentru plata despăgubirilor. (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 426 din 21 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 865 din 31 octombrie 2016). … 20.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenței Curții Constituționale, atât considerentele, cât și soluția deciziilor menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. … 21.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Dionisie Cenca în Dosarul nr. 1.632/93/2015 al Tribunalului Ilfov – Secția civilă și constată că art. 1 alin. (1), art. 11 alin. (1), art. 13 și art. 14 alin. (1) din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea și finalizarea procesului de soluționare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensații cetățenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România și Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum și al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensații cetățenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reținute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța, ca urmare a stării de război și a aplicării Tratatului de Pace între România și Puterile Aliate și Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, și pentru modificarea unor acte normative sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Ilfov – Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 6 aprilie 2017.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Simina Popescu-Marin

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește