DECIZIA nr. 237 din 27 aprilie 2023

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Nicoleta-Ecaterina Eucarie.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 488^1 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Florin Lucian Constantinescu în Dosarul nr. 9.486/281/2019/a1 al Tribunalului Prahova – Secția penală și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 286D/2020. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de înștiințare este legal îndeplinită.  … 3.Președintele dispune să se facă apelul și în dosarele nr. 1.237D/2020, nr. 1.422D/2020 și nr. 2.321D/2020, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 488^1 alin. (2) teza întâi din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Radu Mircea Racotă în Dosarul nr. 2.199/109/2020 al Tribunalului Argeș – Secția penală, a dispozițiilor art. 488^1-488^6 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Viorel Florin Piperea în Dosarul nr. 22.332/299/2020 al Judecătoriei Sectorului 1 București – Secția penală, respectiv a dispozițiilor art. 488^1 alin. (2) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Dan-Ștefan Bozgan în Dosarul nr. 25.559/215/2020 al Judecătoriei Craiova – Secția penală.  … 4.La apelul nominal se prezintă, pentru autorul excepției din Dosarul nr. 1.237D/2020, doamna avocat Corina Popescu, având împuternicire avocațială depusă la dosar. De asemenea, se prezintă autorul excepției de neconstituționalitate din Dosarul nr. 1.422D/2020. Lipsesc autorii excepției din dosarele nr. 286D/2020 și nr. 2.321D/2020, precum și celelalte părți. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.  … 5.Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor, iar reprezentantul Ministerului Public arată că este de acord cu conexarea. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 1.237D/2020, nr. 1.422D/2020 și nr. 2.321D/2020 la Dosarul nr. 286D/2020, care a fost primul înregistrat. … 6.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul apărătorului prezent, care solicită admiterea excepției de neconstituționalitate, reiterând motivele cuprinse în notele scrise aflate la dosar. Autorul prezent declară că nu poate preciza motivul pentru care a fost chemat în fața instanței de control constituțional. … 7.Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. În acest sens, invocă Decizia Curții Constituționale nr. 510 din 17 iulie 2018. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:8.Prin Încheierea din 4 februarie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 9.486/281/2019/a1, Tribunalul Prahova – Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 488^1 din Codul de procedură penală. Excepția a fost ridicată de Florin Lucian Constantinescu într-o cauză penală în care partea civilă a formulat contestație privind durata procesului penal. … 9.Prin Încheierea din 23 iulie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 2.199/109/2020, Tribunalul Argeș – Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 488^1 alin. (2) teza întâi din Codul de procedură penală. Excepția a fost ridicată de Radu Mircea Racotă într-o cauză având ca obiect contestația privind durata procesului penal, formulată de autor. Autorul excepției de neconstituționalitate este cercetat penal într-un dosar de urmărire penală în cadrul căruia, până la data invocării excepției de neconstituționalitate, s-a dispus începerea urmăririi penale in rem. … 10.Prin Încheierea din 5 august 2020, pronunțată în Dosarul nr. 22.332/299/2020, Judecătoria Sectorului 1 București – Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 488^1-488^6 din Codul de procedură penală. Excepția a fost ridicată de Viorel Florin Piperea într-o cauză având ca obiect soluționarea contestației privind durata procesului penal. … 11.Prin Încheierea din 24 noiembrie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 25.559/215/2020, Judecătoria Craiova – Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 488^1 alin. (2) din Codul de procedură penală. Excepția a fost ridicată de Dan-Ștefan Bozgan într-o cauză având ca obiect contestația privind durata procesului penal, formulată de autor. Autorul excepției de neconstituționalitate este cercetat într-un dosar penal în cadrul căruia, până la data invocării excepției de neconstituționalitate, s-a dispus începerea urmăririi penale in rem. … 12.În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii formulează, în esență, două critici de neconstituționalitate. Pe de o parte, susțin că normele procesual penale criticate nu acordă persoanei vizate de o plângere penală, având calitatea de făptuitor, dreptul de a formula contestație privind durata procesului penal aflat în faza urmăririi penale decât în situația în care dobândește calitatea de suspect sau inculpat, iar, pe de altă parte, susțin că aceleași norme criticate nu reglementează o sancțiune pentru nerespectarea termenului de soluționare a urmăririi penale, stabilit de către judecătorul de drepturi și libertăți în cazul admiterii unei contestații privind durata procesului penal, contrar dispozițiilor constituționale și convenționale invocate. … 13.Tribunalul Prahova – Secția penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens, reține că în cuprinsul art. 488^1 alin. (3) din Codul de procedură penală sunt reglementate termenele după a căror împlinire poate fi promovată contestația privind durata procesului penal, procedura contestației fiind prevăzută ca un remediu efectiv ce poate fi exercitat împotriva prelungirii nejustificate a fiecărei etape a procesului penal. Prin urmare, garanția soluționării cauzelor penale într-un termen rezonabil și respectarea dreptului la un proces echitabil sunt asigurate prin instituirea termenelor prevăzute de dispozițiile menționate, astfel încât să se prevină întârzieri nejustificate, de natură să încalce drepturile fundamentale ale părților. … 14.Tribunalul Argeș – Secția penală apreciază că dispozițiile criticate sunt în deplină concordanță cu prevederile Legii fundamentale. Invocă, în acest sens, Decizia Curții Constituționale nr. 131 din 20 martie 2018. De asemenea, apreciază că prevederile legale criticate respectă principiile previzibilității și accesibilității și nu contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 1 alin. (5) referitor la principiul legalității, în componenta sa privind calitatea legii, legiuitorul indicând în mod clar, în cuprinsul normelor procesual penale criticate, persoanele care au calitatea procesuală activă de a formula contestație privind durata procesului penal. … 15.Judecătoria Sectorului 1 București – Secția penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Reține că instituția contestației privind durata procesului penal a fost reglementată de legiuitor în sensul acordării unui remediu accelerator, constând în reglementarea unor mecanisme juridice interne care să aibă ca efect soluționarea proceselor în termene rezonabile. Reține că dispozițiile art. 21 alin. (3) din Constituție referitoare la termenul rezonabil exprimă realitatea că justiția nu trebuie realizată cu întârzieri care să compromită eficiența și credibilitatea sa. Ideea că justiția nu trebuie realizată cu întârzieri de natură să îi compromită eficacitatea și credibilitatea este exprimată și redată plastic prin două adagii, frecvent utilizate, respectiv „justice delayed, justice denied“ (o justiție întârziată, o justiție negată) și „justice rétive, justice fautive“ (o justiție lentă, o justiție greșită). Reține că o concretizare a principiului se regăsește în art. 10 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară. De asemenea, art. 99 lit. e) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor prevede că nerespectarea – în mod repetat și din motive imputabile – a dispozițiilor legale privitoare la soluționarea cu celeritate a cauzelor constituie abatere disciplinară, iar la lit. i) a articolului menționat anterior, că legea califică astfel și efectuarea lucrărilor cu întârziere, din motive imputabile. Totodată, reține că, potrivit art. 13 din Codul deontologic al magistraților, aceștia sunt datori să depună diligența necesară în vederea îndeplinirii cu celeritate – cu respectarea termenelor legale, iar în cazul în care legea nu prevede, înăuntrul unor termene rezonabile – a lucrărilor ce le revin, conform repartizării. Sunt invocate considerente ale Deciziei Curții Constituționale nr. 423 din 9 iunie 2015, paragraful 19, respectiv ale Hotărârii din 24 februarie 2009, pronunțată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Cauza Abramiuc împotriva României, paragraful 119. … 16.Judecătoria Craiova – Secția penală, contrar dispozițiilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu a formulat opinia sa cu privire la excepția de neconstituționalitate invocată. … 17.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 18.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au transmis punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. … 
CURTEA,examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile apărătorului și ale autorului prezenți, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:19.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 20.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 488^1 și 488^6 din Codul de procedură penală, care au următorul cuprins: – Art. 488^1: „(1) Dacă activitatea de urmărire penală sau de judecată nu se îndeplinește într-o durată rezonabilă, se poate face contestație, solicitându-se accelerarea procedurii. (2) Contestația poate fi introdusă de către suspect, inculpat, persoana vătămată, partea civilă și partea responsabilă civilmente. În cursul judecății, contestația poate fi introdusă și de către procuror. (3) Contestația poate fi formulată după cum urmează: a) după cel puțin un an de la începerea urmăririi penale, pentru cauzele aflate în cursul urmăririi penale; b) după cel puțin un an de la trimiterea în judecată, pentru cauzele aflate în cursul judecății în primă instanță; c) după cel puțin 6 luni de la sesizarea instanței cu o cale de atac, pentru cauzele aflate în căile de atac ordinare sau extraordinare. (4) Contestația poate fi retrasă oricând până la soluționarea acesteia. Contestația nu mai poate fi reiterată în cadrul aceleiași faze procesuale în care a fost retrasă.“; … – Art. 488^6: „(1) Când apreciază contestația ca fiind întemeiată, judecătorul de drepturi și libertăți sau instanța admite contestația și stabilește termenul în care procurorul să rezolve cauza potrivit art. 327, respectiv instanța de judecată să soluționeze cauza, precum și termenul în care o nouă contestație nu poate fi formulată. (2) În toate cazurile, judecătorul de drepturi și libertăți sau instanța care soluționează contestația nu va putea da îndrumări și nici nu va putea oferi dezlegări asupra unor probleme de fapt sau de drept care să anticipeze modul de soluționare a procesului ori care să aducă atingere libertății judecătorului cauzei de a hotărî, conform legii, cu privire la soluția ce trebuie dată procesului, ori, după caz, libertății procurorului de a pronunța soluția pe care o consideră legală și temeinică. (3) Dacă s-a constatat depășirea duratei rezonabile, o nouă contestație în aceeași cauză se va soluționa cu luarea în considerare exclusiv a motivelor ivite ulterior contestației anterioare. (4) Abuzul de drept constând în formularea cu rea-credință a contestației se sancționează cu amendă judiciară de la 1.000 lei la 7.000 lei și la plata cheltuielilor judiciare ocazionate. (5) Încheierea se motivează în termen de 5 zile de la pronunțare. Dosarul se restituie în ziua motivării. (6) Hotărârea se comunică contestatorului și se transmite spre informare tuturor părților sau persoanelor dintre cele enumerate la art. 488^4 alin. (1) lit. c), din dosarul cauzei, care sunt ținute să respecte termenele cuprinse în aceasta. (7) Încheierea prin care judecătorul de drepturi și libertăți sau instanța soluționează contestația nu este supusă niciunei căi de atac. (8) Contestația formulată cu nerespectarea termenelor prevăzute de prezentul capitol se restituie administrativ.“ …  … 21.În susținerea neconstituționalității normelor procesual penale criticate, autorii excepției invocă atât prevederile constituționale ale art. 1 alin. (5) referitor la principiul legalității, ale art. 11 privind dreptul internațional și dreptul intern, ale art. 16 alin. (1) și (2) privind egalitatea în drepturi, ale art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, ale art. 21 alin. (1)-(3) privind accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil și la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil și ale art. 24 privind dreptul la apărare, cât și dispozițiile art. 6, referitor la dreptul la un proces echitabil, din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 22.Examinând excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 488^1 din Codul de procedură penală, cât privește critica referitoare la titularii contestației privind durata procesului penal, Curtea reține că, prin raportare la critici similare, a pronunțat deciziile nr. 640 din 17 octombrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 161 din 21 februarie 2018, nr. 131 din 20 martie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 569 din 5 iulie 2018, nr. 510 din 17 iulie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 885 din 22 octombrie 2018, nr. 26 din 19 ianuarie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 328 din 31 martie 2021, și nr. 102 din 10 martie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 650 din 30 iunie 2022, prin care a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate. … 23.În deciziile anterior menționate, Curtea a reținut că procedura specială reglementată la art. 488^1-488^6 din Codul de procedură penală, referitoare la contestația privind durata procesului penal, reprezintă o garanție a soluționării cauzelor penale într-un termen rezonabil și, în acest fel, a respectării dreptului la un proces echitabil, prevăzut la art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și la art. 21 alin. (3) din Constituție, drept fundamental reglementat, totodată, la art. 8 din Codul de procedură penală ca principiu al aplicării legii procesual penale, dispoziție legală ce constituie o aplicare a normei constituționale anterior menționate. De asemenea, Curtea a constatat că legiuitorul a prevăzut procedura contestației privind durata procesului penal, în aplicarea prevederilor art. 13 din Convenție, ca un remediu efectiv ce poate fi exercitat împotriva prelungirii nejustificate a etapelor procesului penal, în situația în care astfel de întârzieri sunt de natură să încalce drepturile fundamentale ale părților. Curtea a reținut totodată că, astfel reglementată, contestația privind durata procesului penal presupune, așa cum rezultă și din denumirea instituției analizate, existența unui proces penal început. Și, cum prima etapă a procesului penal, conform dispozițiilor procesual penale, este cea a urmăririi penale, întrucât Codul de procedură penală nu reglementează, ca etapă distinctă a procesului penal, anterioară urmăririi penale, realizarea actelor de cercetare penală premergătoare începerii urmăririi penale, titularii contestației reglementate la art. 488^1-488^6 din Codul de procedură penală sunt suspectul, inculpatul, persoana vătămată, partea civilă și partea responsabilă civilmente; în cursul judecății, contestația privind durata procesului penal poate fi formulată și de către procuror. … 24.Așa fiind, Curtea a constatat că persoana față de care sunt realizate acte de cercetare penală, în cursul urmăririi penale începute in rem – sau chiar în cursul urmăririi penale începute in personam, dar în cadrul căreia persoana în cauză nu are calitatea de parte -, nu are dreptul de a promova contestația privind durata procesului penal. Prin urmare, în situația în care, deși sesizat cu o plângere, procurorul nu dispune nicio măsură și nu efectuează niciun act, pasivitatea organelor judiciare nu poate fi sancționată prin utilizarea procedurii speciale analizate. Curtea a conchis că această soluție juridică apare ca fiind rezonabilă, fiind justificată prin lipsa formulării, cu privire la o persoană în legătură cu care sunt efectuate doar acte de cercetare penală, dar care nu are calitatea de suspect sau de inculpat, a unei suspiciuni referitoare la săvârșirea de către aceasta a unei infracțiuni. Cu privire la acest aspect, prin Decizia nr. 362 din 30 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 780 din 3 octombrie 2017, paragrafele 23-25, Curtea a reținut că prin „făptuitor“ se înțelege persoana care nu are calitatea de suspect, dar în legătură cu care sunt realizate acte de cercetare penală. … 25.Curtea a reținut că procesul etapizat de formulare și demonstrare a unei acuzații în materie penală presupune, printre altele, crearea, pentru participanții la procesul penal, a unei stări de incertitudine juridică, ce evoluează odată cu etapele procesului penal, incertitudine de natură să afecteze existența acestora și să influențeze conținutul raporturilor juridice pe care ei le încheie cu alți subiecți de drept, motiv pentru care se impune a fi limitată în timp, pentru a nu afecta în mod ireversibil existența persoanelor în cauză. … 26.Curtea a constatat că această problemă nu poate fi invocată însă în privința făptuitorului sau a altor persoane chemate, în cursul urmăririi penale, pentru a fi audiate cu privire la diferite fapte reținute în dosarele penale și care nu au calitatea de părți ale procesului penal, fiind invocată jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, respectiv Hotărârea din 27 septembrie 2007, pronunțată în Cauza Reiner și alții împotriva României, paragrafele 48 și 54. … 27.De altfel, Curtea a reținut că aceeași soluție juridică rezultă și din rațiunea reglementării instituției prescripției răspunderii penale. Aceasta, pe de o parte, limitează în timp starea de incertitudine a persoanelor care au săvârșit fapte prevăzute de legea penală și care nu mai pot fi trase la răspundere după împlinirea termenelor de prescripție a răspunderii penale pentru faptele comise, termene ce sunt calculate conform art. 154 și, respectiv, art. 155 alin. (4) din Codul penal, iar, pe de altă parte, asigură dreptul organelor judiciare ca, până la împlinirea termenelor anterior menționate sau chiar în scopul întreruperii curgerii acestora, să efectueze toate actele de urmărire penală pe care le consideră necesare în vederea aflării adevărului. Astfel, în interiorul termenelor de prescripție a răspunderii penale, organele judiciare au dreptul de a efectua toate actele procedurale pe care le consideră necesare în vederea soluționării cauzelor, cu respectarea drepturilor fundamentale ale persoanelor implicate. … 28.Pentru aceste considerente, Curtea a constatat că excluderea persoanelor față de care au fost realizate acte de urmărire penală, dar care nu au calitatea de părți ale procesului penal din categoria titularilor dreptului de a formula contestație privind durata procesului penal este firească, nefiind de natură să încalce dreptul de acces la justiție și dreptul la un proces echitabil ale acestora. Cu privire la drepturile fundamentale anterior menționate a fost invocată Decizia nr. 17 din 21 ianuarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 79 din 30 ianuarie 2015, paragraful 78, și Decizia nr. 307 din 23 martie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 287 din 3 mai 2010. … 29.Referitor la pretinsa încălcare, prin textele criticate, a dispozițiilor art. 16 alin. (1) din Constituție, Curtea a constatat că persoanele care au calitatea de părți ale procesului penal, aflate în etapele procesuale la care fac referire prevederile art. 488^1 alin. (1) din Codul de procedură penală, respectiv în cursul urmăririi penale, al judecății sau în căile ordinare sau extraordinare de atac, sunt în situații diferite sub aspectul nevoii de a limita starea de incertitudine ce rezultă din calitatea procesuală și etapa procesuală în care se regăsesc, prin formularea unei contestații privind durata procesului penal. Acest aspect justifică reglementarea de către legiuitor a unor termene diferite după a căror împlinire persoanele în cauză pot promova calea de atac astfel reglementată, fără ca, în acest fel, să fie încălcat principiul constituțional al egalității în drepturi. În acest sens au fost invocate Decizia nr. 107 din 1 noiembrie 1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 85 din 26 aprilie 1996, și Decizia nr. 782 din 12 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 406 din 15 iunie 2009. … 30.Curtea a constatat că nu poate fi reținută critica de neconstituționalitate conform căreia dispozițiile art. 488^1 din Codul de procedură penală plasează făptuitorul pe o poziție de inferioritate față de persoana vătămată, încălcându-i în acest fel dreptul la un proces echitabil, prin faptul că acesta nu este enumerat printre persoanele care au dreptul de a formula contestație cu privire la durata procesului penal. Curtea a reținut că, potrivit art. 488^1 alin. (3) lit. a) din Codul de procedură penală, contestația analizată poate fi promovată, în cursul urmăririi penale, după trecerea a cel puțin un an de la momentul începerii etapei procesuale anterior menționate. Or, în aceste condiții, prevederea făptuitorului în ipoteza normei criticate ar fi fost lipsită de rațiune juridică. … 31.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenței Curții Constituționale, considerentele și soluțiile deciziilor menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față. … 32.În ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 488^6 din Codul de procedură penală, Curtea reține că instanța de control constituțional a mai analizat critica potrivit căreia normele menționate nu reglementează o sancțiune pentru nerespectarea termenului de soluționare a urmăririi penale, stabilit de către judecătorul de drepturi și libertăți în cazul admiterii unei contestații privind durata procesului penal. Astfel, prin Decizia nr. 487 din 13 iulie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1123 din 25 noiembrie 2021, Curtea a respins, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate, reținând, la paragraful 19 al deciziei precitate, cât privește critica potrivit căreia legea procesual penală nu prevede sancțiunea aplicabilă în situația încălcării de către organele judiciare a termenului stabilit conform art. 488^6 alin. (1) din Codul de procedură penală, că, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, „Curtea Constituțională se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului“, așa încât o astfel de critică este inadmisibilă. … 33.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:1.Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 488^6 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Viorel Florin Piperea în Dosarul nr. 22.332/299/2020 al Judecătoriei Sectorului 1 București – Secția penală. … 2.Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Florin Lucian Constantinescu în Dosarul nr. 9.486/281/2019/a1 al Tribunalului Prahova – Secția penală, de Radu Mircea Racotă în Dosarul nr. 2.199/109/2020 al Tribunalului Argeș – Secția penală, de Viorel Florin Piperea în Dosarul nr. 22.332/299/2020 al Judecătoriei Sectorului 1 București – Secția penală, respectiv de Dan-Ștefan Bozgan în Dosarul nr. 25.559/215/2020 al Judecătoriei Craiova – Secția penală și constată că dispozițiile art. 488^1 din Codul de procedură penală sunt constituționale în raport cu criticile formulate. … Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Prahova – Secția penală, Tribunalului Argeș – Secția penală, Judecătoriei Sectorului 1 București – Secția penală și Judecătoriei Craiova – Secția penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 27 aprilie 2023.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
Marian Enache
Magistrat-asistent,
Mihaela Ionescu

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește