DECIZIA nr. 237 din 16 aprilie 2019

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 28, art. 29 și art. 30 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, așa cum a fost modificată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, excepție ridicată de Iosif N. Vasile în Dosarul nr. 2.035/3/2017 al Tribunalului București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.177D/2017. … 2.La apelul nominal se prezintă personal autorul excepției. Lipsesc părțile Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Apărării Naționale și Ministerul Apărării Naționale – Comisia de contestații. Procedura de citare este legal îndeplinită.  … 3.Magistratul-asistent referă asupra înscrisului depus la dosar de către Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Apărării Naționale prin care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, precum și a solicitării formulate de autorul excepției referitoare la acordarea unei copii după înregistrarea ședinței de judecată.  … 4.Președintele dispune să se facă apelul și în Dosarul Curții Constituționale nr. 2.223D/2017, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 29 și art. 30 din Legea nr. 223/2015, excepție ridicată de Mircea Apostol în Dosarul nr. 575/115/2017 al Tribunalului Caraș-Severin – Secția I civilă – Complet specializat – conflicte de muncă și de asigurări sociale.  … 5.La apelul nominal lipsesc autorul excepției și partea Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naționale. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 6.Magistratul-asistent referă asupra înscrisului depus la dosar de Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naționale prin care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată.  … 7.Președintele dispune să se facă apelul și în Dosarul nr. 2.803D/2017 având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 30 din Legea nr. 223/2015, excepție ridicată de Marin Gheorghe Ionescu în Dosarul nr. 369/89/2017 al Curții de Apel Iași – Secția litigii de muncă și asigurări sociale. … 8.La apelul nominal lipsesc autorul excepției și partea Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naționale. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 9.Magistratul-asistent referă asupra înscrisului depus la dosar de Marin Gheorghe Ionescu, prin care solicită admiterea excepției de neconstituționalitate. … 10.Curtea, având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în dosarele nr. 2.177D/2017, nr. 2.223D/2017 și nr. 2.803D/2017, pune în discuție, din oficiu, problema conexării cauzelor. Iosif N. Vasile și reprezentantul Ministerului Public sunt de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 2.223D/2017 și nr. 2.803D/2017 la Dosarul nr. 2.177D/2017, care este primul înregistrat.  … 11.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul lui Iosif N. Vasile, care arată că dispozițiile art. 30 din Legea nr. 223/2015 au o acțiune nivelatoare, un adevărat „pat al lui Procust“, care dorește să dea soluții identice la situații juridice diferite. Amintește că art. 28 din aceeași lege definește baza de calcul al pensiei militare de stat ca medie a soldelor militare brute la funcția de bază, dobândite în calitate de militar. Per a contrario, nu pot face obiectul limitării contribuțiile plătite la bugetul asigurărilor sociale de stat de către militari, dar ca cetățeni civili. Practic, aceste contribuții se supun Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice și sunt apărate de jurisprudența Curții Constituționale prin deciziile nr. 872 din 25 iunie 2010 și nr. 874 din 25 iunie 2010 și prin deciziile Curții Europene a Drepturilor Omului în materia pensiilor contributive. Se ajunge astfel în situația paradoxală, sesizată de Senatul României, în care doi militari ies la pensie în anul 2011 și ating procentul de 85% exclusiv datorită dosarului militar, vechimii militare și funcțiilor îndeplinite, unul dintre ei își desfășoară activitatea acasă, iar altul se angajează în sectorul privat, plătește contribuții de asigurări sociale, primește pensie pentru stagiul civil realizat, iar la intrarea în vigoare a Legii nr. 223/2015 cei doi militari, deși se află în situații diferite, au pensii identice. Senatul României a sesizat acest paradox juridic și economic și a inițiat Legea nr. 475/2016, care se află din 2017 la Camera Deputaților și în care există un amendament care permitea militarilor care au lucrat după trecerea în rezervă ca cetățeni civili să extragă vechimea civilă și să o valorifice la casele de pensii. Guvernul României a sesizat și el acest paradox și a făcut un amendament. Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 103/2017, după articolul 192 s-a introdus un nou articol, respectiv 192^1, care prevede că persoanele care au drepturi de pensie acordate de casele teritoriale de pensii în perioada 1 ianuarie 2011- 31 decembrie 2015, care au realizat stagii de cotizare atât în sistemul pensiilor miliare de stat, cât și în sistemul public de pensii, pot solicita recalcularea pensiei prin excluderea perioadelor realizate în sistemul pensiilor militare de stat. Deci, cu caracter general se permite acest lucru și, pentru considerente de simetrie juridică, ar trebui să se permită și militarilor, adică să se extragă din stagiile militare stagiile civile și să fie valorificate la casele de pensii. În momentul de față, nu se poate face acest lucru. Amintește că deciziile de recalculare a pensiei au fost pentru limită de vârstă și, începând cu 1 ianuarie, pensia aflată în plată, care constituia un drept câștigat în baza Legii nr. 263/2010, a fost suspendată. Având în vedere deciziile de pensionare emise în temeiul art. 7 alin. (4) din Legea nr. 263/2010, solicită repunerea în plată a dreptului de pensie contributivă cuvenită pentru stagiul civil adăugat în calitate de cetățean civil, de la data suprimării neconstituționale a dreptului, respectiv 1 ianuarie 2016. De asemenea, solicită Curții Constituționale ca, în baza deciziilor sale nr. 872 din 25 iunie 2010, nr. 874 din 25 iunie 2010 și nr. 224 din 13 martie 2012, în care se precizează că „pensia contributivă intră nu doar în sfera de protecție a dispozițiilor art. 47 alin. (2) din Constituție, ci și a dispozițiilor art. 44 din Constituție, precum și a celor ale art. 1 din primul Protocol la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale“, să constate că acțiunea limitativă a art. 30 asupra pensiei contributive pentru limită de vârstă dobândită pentru stagiul civil adăugat după încetarea raporturilor cu Ministerul Apărării Naționale este neconstituțională. … 12.În ceea ce privește art. 28 din Legea nr. 223/2015, în legătură cu pensia suplimentară, arată că și aceasta este o pensie bazată pe contribuțiile plătite statului cu o istorie îndelungată și necontestată, fiind creată în afara pensiei militare de stat și plătită indiferent de cuantumul acesteia. Deci, art. 30 din Legea nr. 223/2015 acționează nelegal în acest domeniu, pensia suplimentară fiind și ea o pensie contributivă. Autorul excepției arată că a contribuit 37 de ani pentru pensia suplimentară. În momentul de față, a fost introdusă în mod abuziv în baza de calcul, care se referă strict la soldele de bază primite în fiecare lună. Pensia suplimentară însă este tratată ca un fel de spor de noapte sau spor de radiații plătit de angajator, iar în realitate militarii sunt cei care au plătit aceste contribuții, confiscate în prezent pentru militarii cu vechime îndelungată. Faptul că această pensie suplimentară se plătește unor militari care au încetat mai rapid raporturile de serviciu dovedește că dreptul există, este real, exigibil. Care este atunci criteriul rațional pentru ca anumiți militari să fie discriminați în cadrul aceleiași categorii sociale? Arată că, personal, „este frustrat de valoarea de 9% din pensia militară prin confiscarea acestei pensii suplimentare“. În concluzie, solicită Curții Constituționale să constate caracterul contributiv al pensiei suplimentare și în baza deciziilor sale nr. 872 din 25 iunie 2010, nr. 874 din 25 iunie 2010 și nr. 224 din 13 martie 2012, să constate neconstituționalitatea acțiunii limitative a art. 30 din Legea nr. 223/2015 asupra pensiei contributive în afara pensiei militare de stat și repunerea ei în plată de la data constituirii dreptului.  … 13.În legătură cu condițiile de muncă, arată că, având în vedere că în art. 41 alin. (2) din Constituție este înscris dreptul salariaților la măsuri de protecție socială a muncii, acesta privește prestarea muncii în condiții deosebite sau speciale. Din cauza acțiunii neconstituționale a art. 30 din Legea nr. 223/2015, acest drept constituțional nu este respectat în integralitatea sa. Astfel, art. 29 alin. (1) prevede că pentru fiecare an care depășește vechimea prevăzută la lit. a) la cuantumul pensiei se aplică 1% din baza de calcul prevăzută la art. 28. Doar că această prevedere nu este respectată. Nefiind plătite de angajator în timpul muncii, condițiile de muncă nu exercită nicio influență asupra bazei de calcul. A existat doar promisiunea legislativă că vor fi plătite după ieșirea la pensie, iar când s-a ieșit la pensie, s-au supus art. 30, limitativ, care le taie și nu mai onorează promisiunea în acest domeniu. Condițiile de muncă deosebite sau speciale se acordă celor care își sacrifică viața în exercitarea muncii, iar în aceste condiții militarii nu vor mai fi stimulați să își asume riscuri și va fi o armată de muzeografi, de bibliotecari și de directori de centre culturale. De asemenea, îi determină pe militari să iasă cât mai devreme la pensie.  … 14.În sfârșit, arată că există o coliziune constituțională între art. 28 din Legea nr. 223/2015 și art. 31 din aceeași lege, care se referă la baza de calcul care prelevează contribuții la bugetul asigurărilor de stat sau la bugetul de stat, care sunt diferite. Baza de calcul prevăzută la art. 28 este limitată, în timp ce aceea prevăzută la art. 31 este extinsă. Consideră că cele două baze de calcul ar trebui să fie egale.  … 15.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată și invocă cele reținute de Curtea Constituțională prin deciziile nr. 349 din 22 mai 2018, nr. 652 din 30 octombrie 2018 și nr. 656 din 30 octombrie 2018.  … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:16.Prin Încheierea din 16 iunie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 2.035/3/2017, Tribunalul București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 28, art. 29 și art. 30 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, așa cum a fost modificată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare. Excepția a fost ridicată de Iosif N. Vasile cu prilejul soluționării unei acțiuni privind recalcularea pensiei. … 17.Prin Încheierea din 30 iunie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 575/115/2017, Tribunalul Caraș-Severin – Secția I civilă – Complet specializat – conflicte de muncă și de asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 29 și art. 30 din Legea nr. 223/2015. Excepția a fost ridicată de Apostol Mircea cu prilejul soluționării contestației formulate împotriva deciziei de pensionare.  … 18.Prin Decizia civilă nr. 573 din 12 octombrie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 369/89/2017, Curtea de Apel Iași – Secția litigii de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 30 din Legea nr. 223/2015. Excepția a fost ridicată de Marin Gheorghe Ionescu cu prilejul soluționării unei cauze privind recalcularea pensiei. … 19.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii acesteia arată, în esență, că modificarea dispozițiilor art. 28, art. 29 și art. 30 din Legea nr. 223/2015 prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 s-a făcut în mod neconstituțional, întrucât nu a existat o situație extraordinară care să impună reglementarea de urgență a acestor modificări, iar singurele motive invocate de Guvern vizează necesitatea sau oportunitatea actului normativ emis. … 20.De asemenea, arată că sunt încălcate prevederile constituționale referitoare la egalitatea în drepturi a cetățenilor, modificarea bazei de calcul pentru stabilirea pensiei militare de stat determinând cuantumuri diferite ale pensiei pentru persoanele cărora li se aplică Legea nr. 223/2015 în comparație cu cele pensionate anterior intrării în vigoare a acestei legi.  … 21.Totodată, autorii excepției susțin că se creează o situație discriminatorie și ca urmare a modificării și plafonării bazei de calcul al pensiei de serviciu. Astfel, arată că, prin „plafonarea impusă de art. 30 din Legea nr. 223/2015 rămâne nevalorificată întreaga vechime militară recunoscută în muncă, pensia suplimentară și stagiul civil adăugat după încetarea raporturilor de muncă cu Ministerul Apărării Naționale și, pe cale de consecință, produce schimbări financiare de aproximativ 30%, conducând la o discriminare în raport cu alți militari cu vechime în muncă mai mică, care își pot valorifica integral atât vechimea în muncă, cât și pensia suplimentară și chiar vechimea civilă […]. În acest mod, art. 30 uniformizează, egalizează și nivelează contribuțiile diferite la sistemul de pensii, discriminând pe cei cu aport mai mare față de cei care au încetat raporturile de muncă cu sistemul național de apărare mai repede sau nu au mai lucrat după pensionare.“ … 22.În critica de neconstituționalitate pe care o formulează, autorii excepției arată și că dispozițiile de lege supuse controlului de constituționalitate sunt retroactive, întrucât se aplică unor „situații juridice născute în trecut referitoare la condițiile de recalculare a pensiei pe principiul contributivității, conform prevederilor art. 107 alin. (4) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.“ Astfel, arată că, înainte de 1 ianuarie 2016, au solicitat și au obținut recalcularea cuantumului pensiei în temeiul Legii nr. 263/2010. În acest sens invocă cele statuate de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 872 din 25 iunie 2010 potrivit cărora „cuantumul pensiei stabilit potrivit principiului contributivității se constituie într-un drept câștigat“. … 23.Tribunalul București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale apreciază că, în ceea ce privește critica de neconstituționalitate raportată la prevederile art. 115 alin. (4) și (6) din Constituție, sunt relevante cele statuate de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 255 din 11 mai 2005 și Decizia nr. 15 din 25 ianuarie 2000. În ceea ce privește celelalte critici de neconstituționalitate, arată că acestea vizează însuși fondul cererii, astfel că o precizare a punctului de vedere asupra acestora ar echivala cu o antepronunțare.  … 24.Tribunalul Caraș-Severin – Secția I civilă – Complet specializat – conflicte de muncă și de asigurări sociale și Curtea de Apel Iași – Secția litigii de muncă și asigurări sociale consideră că dispozițiile de lege criticate nu contravin prevederilor constituționale invocate de autorii excepției. … 25.În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 26.Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. … 27.Avocatul Poporului consideră că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale.  … 28.Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele de vedere solicitate. … 
CURTEA,examinând actele de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:29.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 30.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, potrivit actelor de sesizare, dispozițiile art. 28, art. 29 și art. 30 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015, așa cum au fost modificate prin art. 40 pct. 4, 5 și 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 923 din 11 decembrie 2015. Curtea constată că, alături de criticile intrinseci care privesc conținutul dispozițiilor art. 28, art. 29 și art. 30 din Legea nr. 223/2015, autorii excepției formulează și critici de neconstituționalitate extrinsecă a actului normativ modificator al acestor texte de lege, respectiv a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015. Astfel, având în vedere cele reținute de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 122 din 6 martie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 389 din 27 mai 2014, potrivit cărora „în cazul în care instanța de judecată sesizează Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a anumitor dispoziții din legi sau ordonanțe fără a se pronunța asupra altora, criticate în cadrul aceleiași excepții de neconstituționalitate, instanța de contencios constituțional va analiza excepția de neconstituționalitate astfel cum aceasta a fost ridicată de autorul său“, Curtea reține ca obiect al excepției de neconstituționalitate atât dispozițiile art. 28, art. 29 și art. 30 din Legea nr. 223/2015, cât și dispozițiile art. 40 pct. 4 ,5 și 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015. Dispozițiile art. 28, art. 29 și art. 30 din Legea nr. 223/2015, așa cum au fost modificate prin dispozițiile art. 40 pct. 4, 5 și6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, au următoarea redactare: + 
Articolul 28(1)Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcția de bază în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate în calitate de militar/polițist/funcționar public cu statut special, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie, la alegerea persoanelor prevăzute la art. 3 lit. a)-c), în care nu se includ:a)diurnele de deplasare și de delegare, indemnizațiile de delegare, detașare sau transfer; … b)compensațiile lunare pentru chirie; … c)valoarea financiară a normelor de hrană și alocațiile valorice de hrană; … d)contravaloarea echipamentelor tehnice, a echipamentului individual de protecție și de lucru, a alimentației de protecție, a medicamentelor și materialelor igienico-sanitare, a altor drepturi de protecție a muncii, precum și a uniformelor obligatorii și a drepturilor de echipament;  … e)primele și premiile, cu excepția primelor de clasificare, de specializare și de ambarcare pe timpul cât navele se află în baza permanentă; … f)indemnizațiile de instalare și de mutare, precum și sumele primite, potrivit legii, pentru acoperirea cheltuielilor de mutare în interesul serviciului; … g)contravaloarea transportului ocazionat de efectuarea concediului de odihnă, precum și a transportului la și de la locul de muncă; … h)plățile compensatorii și ajutoarele la trecerea în rezervă sau direct în retragere, respectiv la încetarea raporturilor de serviciu cu drept la pensie; … i)compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat; … j)restituiri și plăți de drepturi aferente altei perioade de activitate decât cea folosită la stabilirea bazei de calcul; … k)majorările/stimulările financiare acordate personalului pentru gestionarea fondurilor comunitare, precum și a împrumuturilor externe contractate sau garantate de stat; … l)drepturile salariale acordate personalului didactic salarizat prin plata cu ora și drepturile salariale acordate pentru efectuarea orelor de gardă de către personalul medico-sanitar; … m)sumele încasate în calitate de reprezentanți în adunările generale ale acționarilor, în consiliile de administrație, în comitetele de direcție, în comisiile de cenzori sau în orice alte comisii, comitete ori organisme, acordate potrivit legislației în vigoare la acea dată, indiferent de forma de organizare sau de denumirea angajatorului ori a entității asimilate acestuia; … n)drepturile specifice acordate personalului care a participat la misiuni și operații în afara teritoriului statului român; … o)sporurile, indemnizațiile și alte drepturi salariale acordate și personalului militar, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, prevăzute în anexa nr. II – Familia ocupațională de funcții bugetare «Învățământ» și în anexa nr. III – Familia ocupațională de funcții bugetare «Sănătate» la Legea-cadru nr. 284/2010, cu modificările și completările ulterioare; … p)alte venituri care, potrivit legislației în vigoare la data plății, nu reprezintă drepturi de natură salarială sau asimilate salariilor. … (2)Pentru militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special pensionați în condițiile art. 19, 26 și 38, baza de calcul utilizată pentru stabilirea pensiei militare de stat este cea prevăzută la alin. (1), actualizată la data deschiderii dreptului la pensie.(3)Actualizarea prevăzută la alin. (2) se face la deschiderea drepturilor de pensii ca urmare a majorării soldei de funcție/salariului de funcție și soldei de grad/salariului gradului profesional, deținute la data trecerii în rezervă/încetării raporturilor de serviciu.(4)Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat pentru perioadele în care personalul s-a aflat în misiune temporară sau permanentă în străinătate este cea prevăzută la alin. (1) sau (2) corespunzătoare funcției militare/de poliție/de penitenciare pe care este încadrat în țară sau, la alegere, media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcția de bază în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate anteriori plecării în misiune, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie.(5)Pentru personalul care a fost detașat în afara instituțiilor publice de apărare, ordine publică și securitate națională, la determinarea bazei de calcul folosite pentru stabilirea pensiei militare de stat conform alin. (1), se utilizează salariile lunare corespunzătoare funcției exercitate, la care se adaugă drepturile de soldă/salariu plătite de instituțiile din care aceștia au fost detașați.(6)La determinarea bazei de calcul folosite pentru stabilirea pensiei militare de stat conform alin. (1), pentru perioadele în care personalul a exercitat o funcție de demnitate publică se utilizează media drepturilor salariale lunare corespunzătoare funcției exercitate. În cazul personalului suspendat ca urmare a exercitării unei funcții de demnitate publică, se poate utiliza, la alegere, media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcția de bază în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate anteriori datei suspendării.(7)Pentru soțul/soția, militar, polițist sau funcționar public cu statut special, aflat/aflată în concediu fără plată pentru a-și urma soția/soțul trimisă/trimis în misiune permanentă în străinătate, în ultimii 5 ani anteriori îndeplinirii vârstei standard de pensionare, se utilizează ca bază de calcul media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcția de bază în 6 luni consecutive, la alegere, din ultimii 5 ani de activitate anterior intrării în concediu fără plată, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie.(8)Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei de urmaș, în cazul în care decesul susținătorului a survenit înaintea îndeplinirii condițiilor pentru obținerea unei pensii, este media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcția de bază de către susținător în 6 luni consecutive din ultimii 5 ani de activitate în calitate de militar/polițist/funcționar public cu statut special, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie, la alegerea beneficiarilor pensiei de urmaș.(9)În situația în care titularul/susținătorul nu a realizat venituri cel puțin 6 luni consecutive, baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei o reprezintă media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcția de bază de către titular/susținător în lunile de activitate în calitate de militar/polițist/funcționar public cu statut special, actualizată la data deschiderii drepturilor de pensie.(10)Alegerea perioadei care se ia în considerare la stabilirea bazei de calcul al pensiei militare de stat se poate face o singură dată.(11)La determinarea soldelor/salariilor lunare brute nu se au în vedere dispozițiile Legii nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, cu modificările și completările ulterioare. + 
Articolul 29(1)Cuantumul pensiei de serviciu se determină în procente din baza de calcul, astfel:a)militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special, cu vechime cumulată conform art. 3 lit. f) de cel puțin 25 de ani, beneficiază, la împlinirea vârstei prevăzute de lege, de pensie de serviciu, în cuantum de 65% din baza de calcul prevăzută la art. 28; … b)pentru fiecare an care depășește vechimea prevăzută la lit. a), la cuantumul pensiei se adaugă câte 1% din baza de calcul prevăzută la art. 28. … (2)De pensie de serviciu beneficiază și militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special, în condițiile legii, cu o vechime cumulată de până la 25 de ani, cuantumul pensiei fiind diminuat cu 1% din baza de calcul prevăzută la art. 28 pentru fiecare an care lipsește din această vechime.(3)Cuantumul pensiilor militare de stat stabilite în baza prevederilor art. 19 și 26 se determină proporțional cu numărul anilor de vechime în serviciu, la care se adaugă sporurile prevăzute la art. 24, în raport cu vechimea prevăzută la alin. (2). + 
Articolul 30Pensia stabilită, recalculată și actualizată în condițiile prezentei legi nu poate fi mai mare decât 85% din baza de calcul prevăzută la art. 28. … 31.Autorii excepției consideră că dispozițiile de lege criticate contravin următoarelor prevederi din Constituție: art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea legii civile, art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea în drepturi a cetățenilor și art. 115 alin. (4) și (6) referitor la condițiile emiterii ordonanțelor de urgență.  … 32.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile de lege criticate au mai constituit obiect al controlului de constituționalitate în raport cu critici asemănătoare celor invocate în prezenta cauză. Astfel, prin Decizia nr. 656 din 30 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 188 din 8 martie 2019, paragrafele 57 și 59, Curtea, analizând dispozițiile art. 40 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 din perspectiva criticilor de neconstituționalitate extrinsecă, a reținut, în esență, că în Nota de fundamentare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015 modificările aduse Legii nr. 223/2015 au fost justificate de faptul că, în cuprinsul acestei legi, „există prevederi arbitrare în interpretare care pot determina diferențieri de tratament aplicabil pensionarilor în etapa de stabilire, recalculare și/sau actualizare a pensiilor militare de stat“, iar „în condițiile neadoptării măsurilor de modificare și completare a Legii nr. 223/2015 este imposibilă emiterea normelor juridice de rang inferior și există riscul apariției unui nou val de litigii de anvergura celui din anii 2010-2012“. Curtea a apreciat că situația extraordinară care a impus reglementarea de urgență a dispozițiilor art. 40 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 a avut în vedere consecințele neconstituționale pe care le atrage după sine o reglementare care este susceptibilă de a genera tratamente diferite pentru persoane aflate în situații identice și față de care apariția unui val semnificativ de litigii este doar un efect secundar. O reglementare neclară, care are ca efect interpretări arbitrare, este contrară nu doar prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituție, dar și principiului constituțional al egalității în drepturi, potrivit căruia persoanele care se află în situații similare trebuie să se bucure de un tratament juridic identic, iar constatarea acestor consecințe, în timpul demersurilor autorităților prilejuite de imediata intrare în vigoare a unei asemenea reglementări, justifică o intervenție legislativă imediată a Guvernului, potrivit art. 115 alin. (4) din Constituție, destinată prevenirii acestor rezultate contrare Legii fundamentale. Așa fiind, Curtea a apreciat că dispozițiile de lege criticate nu contravin textului constituțional mai sus amintit. … 33.Analizând criticile referitoare la stabilirea unui plafon al pensiei militare de stat prin dispozițiile art. 30 din Legea nr. 223/2015, Curtea, prin Decizia nr. 652 din 30 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 114 din 13 februarie 2019, paragraful 19, a amintit cele statuate în jurisprudența sa, așa cum este Decizia nr. 450 din 30 mai 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 558 din 28 iunie 2006, potrivit cărora dreptul la pensie este un drept fundamental, consacrat de art. 47 alin. (2) din Constituție, dar se exercită în condițiile prevăzute de lege. Astfel, legiuitorul este liber să stabilească în ce condiții și pe baza căror criterii se acordă pensia, baza de calcul și cuantumul acesteia, în raport cu situația concretă a fiecărui titular al dreptului. Nici Constituția și nici vreun instrument juridic internațional nu prevăd cuantumul pensiei de care trebuie să beneficieze diferite categorii de persoane. Acesta se stabilește prin legislația națională. Astfel, legiuitorul poate să prevadă și o limită minimă a cuantumului pensiei, precum și plafonul maxim al acesteia. Curtea a apreciat că extinderea incidenței acestui principiu și asupra sporului acordat pentru contribuția la fondul de pensie suplimentară nu poate fi privită nici ea ca generând un tratament discriminatoriu, de vreme ce se aplică nediferențiat tuturor persoanelor care au dreptul să beneficieze de acest spor. … 34.Cât privește criticile referitoare la faptul că dispozițiile de lege criticate exclud valorificarea stagiului realizat în sistemul public de pensii ulterior pensionării, Curtea constată că acestea privesc, în realitate, probleme de aplicare a legii, autorul excepției care a invocat aceste aspecte urmărind, totodată, o modificare a soluțiilor legislative existente. Or, atât aplicarea legii, cât și modificarea actelor normative excedează competenței Curții Constituționale, acestea constituind atribute ale puterii judecătorești, respectiv ale puterii legislative.  … 35.În sfârșit, analizând critica privind lipsa de corespondență dintre dispozițiile de lege care prevăd baza de calcul al pensiei militare de stat și cele care reglementează cota de contribuție individuală la bugetul de stat, invocată în susținerile orale prezentate de Iosif N. Vasile, Curtea observă că aceasta se sprijină pe premisa falsă potrivit căreia cuantumul acestui tip de pensii se calculează în funcție de principiul contributivității, premisă contrazisă chiar de dispozițiile de lege care constituie obiectul excepției de neconstituționalitate. Prin urmare, Curtea apreciază că această critică este lipsită de susținere.  … 36.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge , ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Iosif N. Vasile în Dosarul nr. 2.035/3/2017 al Tribunalului București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, de Mircea Apostol în Dosarul nr. 575/115/2017 al Tribunalului Caraș-Severin – Secția I civilă – Complet specializat – conflicte de muncă și de asigurări sociale și de Marin Gheorghe Ionescu în Dosarul nr. 369/89/2017 al Curții de Apel Iași – Secția litigii de muncă și asigurări sociale și constată că dispozițiile art. 28, art. 29 și art. 30 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat și ale art. 40 pct. 4, pct. 5 și pct. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare sunt constituționale în raport cu criticile formulate. Definitivă și general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, Tribunalului Caraș-Severin – Secția I civilă – Complet specializat – conflicte de muncă și de asigurări sociale și Curții de Apel Iași – Secția litigii de muncă și asigurări sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 16 aprilie 2019.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Patricia Marilena Ionea

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește