DECIZIA nr. 236 din 3 mai 2022

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 2 alin. (5) lit. a) și alin. (6^1) din Ordonanța Guvernului nr. 20/1994 privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al construcțiilor existente, excepție ridicată de Societatea M S Top Media Beta – S.R.L. din București în Dosarul nr. 20.644/3/2016* al Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 130D/2019. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, apreciind că prevederile de lege criticate sunt norme clare și previzibile, al căror înțeles poate fi cu ușurință determinat de către destinatarul acestora. Expresia „aglomerări de persoane“ are semnificația din vorbirea obișnuită. Cu privire la durata de timp la care se referă art. 2 alin. (6^1) din Ordonanța Guvernului nr. 20/1994, observă că aceasta este, de asemenea, precizată de legiuitor, și anume până la finalizarea duratei lucrărilor de intervenție realizate în scopul creșterii nivelului de siguranță. Arată că dispozițiile art. 30 și 31 din Constituție, invocate în motivarea excepției, nu au incidență în cauza de față. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Decizia nr. 5.076 din 4 octombrie 2018, Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 2 alin. (5) lit. a) și alin. (6^1) din Ordonanța Guvernului nr. 20/1994 privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al construcțiilor existente, excepție ridicată de Societatea M S Top Media Beta – S.R.L. din București într-o acțiune în contencios administrativ având ca obiect soluționarea cererii de anulare a unei dispoziții a primarului sectorului 3 București prin care s-a respins cererea de prelungire a autorizației de funcționare pentru activități de alimentație publică, formulată de autoarea excepției ca urmare a faptului că imobilul în care aceasta își desfășoară activitatea se regăsește în „Lista imobilelor expertizate tehnic din punct de vedere al riscului seismic încadrate în clasa I de risc seismic care prezintă pericol public“. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că lipsa unei clarificări legale, directe sau indirecte, a expresiei „activități care implică aglomerări de persoane“ creează o stare de confuzie gravă cu privire la interpretarea juridică a prevederilor legale criticate, ceea ce este de natură să genereze abuzuri în aplicarea legii, cu consecința prejudicierii destinatarilor normelor în discuție. În acest sens, se arată că nu se poate stabili conform legii ce reprezintă o activitate ce implică aglomerare de persoane într-un spațiu concret, respectiv care ar fi numărul maxim de persoane care trebuie să existe simultan într-un spațiu pentru a se considera că o activitate implică sau nu o aglomerare de persoane. Această dificultate de interpretare legală determină imposibilitatea unei individualizări a aplicării sancțiunilor prevăzute de Ordonanța Guvernului nr. 20/1994 și creează posibilitatea aplicării acestora în mod arbitrar și abuziv, cu consecința cauzării de daune materiale și morale, precum și a încălcării unor drepturi și libertăți fundamentale consacrate legal și constituțional, deoarece formulările utilizate sunt prea generice, neclare și ilogice. … 6.Se critică, de asemenea, și lipsa reglementării unei durate concrete a interdicției de funcționare în spațiile la care se referă prevederile legale criticate. Astfel, întrucât interdicția de organizare și desfășurare de activități permanente și/sau temporare în spațiile respective este aplicabilă până la finalizarea lucrărilor de intervenție realizate în scopul creșterii nivelului de siguranță la acțiuni seismice a construcției existente, rezultă că, în cazul unui spațiu pentru care nu există încă o notificare cu privire la începutul și durata aproximativă a unor astfel de lucrări, aplicabilitatea în prezent a acestei interdicții ar fi sine die, fără un termen determinat în prealabil, și deci abuzivă. … 7.Viciile de redactare a normelor criticate afectează în mod direct dreptul fundamental la informație, precum și libertatea de exprimare și determină încălcarea dreptului la un proces echitabil, deoarece reținerea sau nu a existenței unei încălcări a acestor prevederi legale poate fi făcută de către autoritățile de control și sancționare și de către instanțele de judecată în mod arbitrar, în funcție de aprecieri subiective, încălcându-se astfel și principiul nediscriminării, deoarece același act poate fi interpretat de către unele autorități/instanțe de judecată ca fiind corespunzător, iar de către altele ca defectuos. … 8.Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât dispozițiile criticate nu contravin prevederilor art. 1 alin. (5), art. 30 și art. 31 din Constituție, conținutul sintagmei „aglomerare de persoane“ rezultând din conținutul textelor de lege criticate și din interpretarea gramaticală a acestora. … 9.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 10.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorulraportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:11.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 12.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile art. 2 alin. (5) lit. a) și alin. (6^1) din Ordonanța Guvernului nr. 20/1994 privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al construcțiilor existente, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 806 din 19 decembrie 2013, care au următorul conținut normativ:– Art. 2 alin. (5) lit. a) și alin. (6^1): (5)În sensul prezentei ordonanțe, sintagmele de mai jos au următoarele semnificații:a)spații publice cu altă destinație decât cea de locuință – spațiile realizate în scopul desfășurării de activități care implică aglomerări de persoane, precum: săli de spectacol, de expoziții, de lectură, spații pentru comerț, structuri turistice de cazare și alimentație publică și prestări de servicii, asistență socială și medicală, administrație publică și altele asemenea, indiferent dacă aceste spații sunt rezultatul concepției inițiale a construcției ori, după caz, al unor amenajări ulterioare; (…) … (6^1)Se interzic organizarea și desfășurarea de activități permanente și/sau temporare în spațiile prevăzute la art. 2 alin. (5) lit. a) și altele asemenea, care implică aglomerări de persoane, până la finalizarea lucrărilor de intervenție realizate în scopul creșterii nivelului de siguranță la acțiuni seismice a construcției existente, încadrată prin raport de expertiză tehnică în clasa I de risc seismic. …  … 13.În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (5) privind principiul legalității, în componenta referitoare la calitatea legilor, art. 16 alin. (1) și (2) privind egalitatea în drepturi, art. 21 alin. (1) și (3) privind dreptul de acces liber la justiție și dreptul la un proces echitabil, art. 23 alin. (12) privind legalitatea pedepselor, art. 30 privind libertatea de exprimare, art. 31 privind dreptul la informație și art. 44 privind dreptul de proprietate privată. Prin prisma art. 11 alin. (1) și (2) și a art. 20 din Constituție, se invocă și prevederile art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și cele ale art. 1 privind protecția proprietății din primul Protocol adițional la aceeași convenție. … 14.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că motivarea excepției de neconstituționalitate este centrată pe pretinsa lipsă de precizie și previzibilitate a sintagmei „aglomerări de persoane“, cuprinsă în art. 2 alin. (5) lit. a) și alin. (6^1) din Ordonanța Guvernului nr. 20/1994. Autoarea excepției deduce neconstituționalitatea prevederilor de lege supuse controlului din inexistența, în ansamblul legislației, a unei definiri legale a sensului acestei sintagme, susținând că această carență legislativă ar fi de natură să nesocotească dispozițiile Legii fundamentale care consacră principiul egalității, dreptul de acces liber la justiție, dreptul la un proces echitabil, libertatea de exprimare și dreptul de acces la informațiile de interes public. … 15.Curtea observă însă că semnificația sintagmei „aglomerări de persoane“ poate fi stabilită pe cale de interpretare, fiind apreciată în funcție de situația concretă de către autoritățile administrative sau de instanțele judecătorești. Sub acest aspect, Curtea constată că art. 2 alin. (5) lit. a) din Ordonanța Guvernului nr. 20/1994 oferă suficiente indicii pentru înțelegerea sensului acestei sintagme, utilizând tehnica enumerării exemplificative a spațiilor publice cu altă destinație decât cea de locuință realizate în scopul desfășurării de activități care implică aglomerări de persoane și făcând referire, în acest sens, la „săli de spectacol, de expoziții, de lectură, spații pentru comerț, structuri turistice de cazare și alimentație publică și prestări de servicii, asistență socială și medicală, administrație publică și altele asemenea“. Textul menționat explicitează înțelesul noțiunii pretins confuze, enumerarea fiind elocventă pentru lămurirea conținutului sintagmei „aglomerări de persoane“ avută în vedere de legiuitor. … 16.De altfel, în jurisprudența sa, Curtea a reținut că legiuitorul, atunci când dorește să confere un sens autonom unor concepte, le definește în cuprinsul respectivului act normativ. Pentru celelalte cazuri, definiția conceptelor utilizate de legiuitor este cea uzuală, cuprinsă și în Dicționarul explicativ al limbii române (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 263 din 23 aprilie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 562 din 9 iulie 2019, Decizia nr. 110 din 28 februarie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 452 din 5 iunie 2019, paragraful 18, și Decizia nr. 263 din 23 aprilie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 562 din 9 iulie 2019, paragraful 19). Așadar, legea nu poate da definiții pentru fiecare noțiune folosită, întrucât s-ar transforma într-un glosar de termeni și noțiuni, depreciindu-se caracterul normativ al acesteia. … 17.În plus, Curtea reamintește că, în ceea ce privește exigențele de claritate și previzibilitate, Curtea Europeană a Drepturilor Omului s-a pronunțat în mod constant, în jurisprudența sa, statuând că previzibilitatea consecințelor ce decurg dintr-un act normativ determinat nu poate avea o certitudine absolută, întrucât, oricât de dorită ar fi aceasta, ea ar da naștere la o rigiditate excesivă a reglementării (Hotărârea din 20 mai 1999, pronunțată în Cauza Rekvényi împotriva Ungariei, paragraful 34). Totodată, prin Hotărârea din 24 mai 2007, pronunțată în Cauza Dragotoniu și Militaru-Pidhorni împotriva României, paragraful 35, instanța europeană a reținut că însemnătatea noțiunii de previzibilitate depinde în mare măsură de contextul textului de lege, de domeniul pe care îl acoperă, precum și de numărul și calitatea destinatarilor săi. (A se vedea și Hotărârea din 28 martie 1990, pronunțată în Cauza Groppera Radio AG și alții împotriva Elveției, paragraful 68.) … 18.Invocând jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, și Curtea Constituțională a reținut, de exemplu, prin Decizia nr. 1.646 din 15 decembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 49 din 21 ianuarie 2010, că, din cauza principiului generalității legilor, conținutul acestora nu poate prezenta o precizie absolută. Una dintre tehnicile-tip de reglementare constă în recurgerea mai degrabă la categorii generale decât la liste exhaustive. De asemenea, numeroase legi se folosesc de eficacitatea formulelor mai mult sau mai puțin vagi pentru a evita o rigiditate excesivă și a se putea adapta la schimbările de situație. Funcția decizională acordată instanțelor servește tocmai la îndepărtarea îndoielilor ce ar putea exista în privința interpretării normelor, ținând cont de evoluțiile practicii cotidiene, cu condiția ca rezultatul să fie coerent. … 19.Având în vedere cele statuate în jurisprudența mai sus citată, precum și conținutul normativ propriu-zis al art. 2 alin. (5) lit. a) din Ordonanța Guvernului nr. 20/1994, precitat, Curtea Constituțională apreciază că sintagma „aglomerări de persoane“ nu prezintă vicii de constituționalitate prin prisma criticilor formulate, nefiind de natură să aducă atingere principiului egalității în drepturi, pe considerentul menționat de autoarea excepției, potrivit căruia același act poate fi interpretat de către unele autorități/instanțe de judecată ca fiind corespunzător, iar de către altele ca defectuos. … 20.Nu se poate reține nici pretinsa încălcare a dreptului la un proces echitabil ca urmare a faptului că judecătorul ar determina în mod arbitrar, printr-o interpretare aleatorie, sensul sintagmei menționate. Sub acest aspect, Curtea constată că instanțele învestite cu soluționarea unor eventuale litigii care să necesite aplicarea prevederilor de lege criticate se vor pronunța în cadrul unor procese care vor putea satisface toate exigențele impuse de art. 21 alin. (3) din Legea fundamentală și de art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Analiza situației de fapt și aprecierea în concret a aplicabilității prevederilor legale criticate revin judecătorului, ca parte constitutivă a principiului înfăptuirii justiției, prevăzut de art. 124 din Legea fundamentală, în virtutea căruia funcția jurisdicțională a instanțelor implică în mod esențial interpretarea legilor la speță, ca activitate indisolubil legată de actul de justiție. … 21.În acest context, Curtea observă, totodată, că lipsa precizării unei durate concrete a interdicției de funcționare în spațiile la care se referă prevederile legale criticate nu reprezintă un viciu de neconstituționalitate. Faptul că interdicția de organizare și desfășurare de activități permanente și/sau temporare în spațiile respective este aplicabilă, potrivit art. 2 alin. (6^1) din Ordonanța Guvernului nr. 20/1994, până la finalizarea lucrărilor de intervenție realizate în scopul creșterii nivelului de siguranță la acțiuni seismice a construcției existente permite îmbinarea interesului general al asigurării siguranței publice cu necesitățile practice impuse de realitatea faptică, aspecte ce vor putea fi analizate și apreciate, de la caz la caz, de autoritățile administrative sau de instanțele judecătorești. … 22.În ceea ce privește invocarea, în motivarea excepției, a prevederilor constituționale referitoare la dreptul la informație și la libertatea de exprimare, Curtea observă că acestea nu au legătură cu soluționarea prezentei cauze. … 23.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Societatea M S Top Media Beta – S.R.L. din București în Dosarul nr. 20.644/3/2016* al Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 2 alin. (5) lit. a) și alin. (6^1) din Ordonanța Guvernului nr. 20/1994 privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al construcțiilor existente sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 3 mai 2022.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
pentru prof. univ. dr. VALER DORNEANU,în temeiul art. 426 alin. (4) din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, semnează
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Valentina Bărbățeanu–-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește