DECIZIA nr. 236 din 27 aprilie 2023

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Nicoleta-Ecaterina Eucarie.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 32 alin. (2) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Societatea Flora – S.A. din Cluj-Napoca în Dosarul nr. 494/33/2019 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția penală și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 186D/2020. … 2.La apelul nominal lipsește autoarea excepției, față de care procedura de înștiințare este legal îndeplinită.  … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate. În acest sens, reține că, pe de o parte, autoarea nu a fost parte în procesul penal în care a invocat excepția de neconstituționalitate, iar, pe de altă parte, aceasta invocă un vid legislativ, iar Curtea Constituțională nu are competența să se pronunțe în sensul modificării textului de lege criticat. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Decizia nr. 29 din 15 ianuarie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 494/33/2019, Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 32 alin. (2) din Codul de procedură penală. Excepția a fost ridicată de Societatea Flora – S.A. din Cluj-Napoca într-o cauză având ca obiect contestația în anulare formulată de autoare (întrucât nu a fost legal citată în dosarul penal, deși a fost chiar emitenta actului declarat fals și desființat prin hotărârea penală prin care s-a soluționat cauza) împotriva unei decizii penale prin care au fost respinse, ca nefondate, apelurile declarate de inculpați și persoanele vătămate, acționari ai Societății Flora – S.A., împotriva sentinței prin care inculpații au fost condamnați pentru săvârșirea infracțiunii de instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată, în forma participației improprii, respectiv fals în înscrisuri sub semnătură privată și prin care s-a dispus desființarea înscrisului falsificat, constând în copia „Registrului Acționarilor S.C. Flora – S.A.“  … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate autoarea susține, în esență, că norma este neconstituțională, întrucât exclude dintre părțile procesului penal persoana ce are calitate procesuală pasivă într-o acțiune civilă alăturată uneia penale și care nu este o acțiune în răspundere delictuală. Arată că, în speța în care a fost ridicată excepția de neconstituționalitate, prin hotărârile judecătorești pronunțate s-a dispus desființarea unui înscris fără ca emitenta acestui înscris (autoare a excepției de neconstituționalitate) să fie vreodată citată în procedură, deși desființarea înscrisului s-a solicitat prin chiar actul de sesizare a instanței. Or, ca urmare a unui proces în care emitenta nu a fost parte și nu a putut să își formuleze apărări, a fost desființat un înscris care era esențial pentru emitentă. Susține că, deși desființarea unui înscris este consecința constatării comiterii unei infracțiuni, aceasta vizează latura civilă a cauzei. Acest fapt este cert, în condițiile în care prevederea legală care impune acest lucru este cea din art. 25 din Codul de procedură penală, care are denumirea marginală „Rezolvarea acțiunii civile în procesul penal“. În consecință, apreciază că, fiind vorba despre o acțiune civilă care este unită cu o acțiune penală și dată spre judecată instanței penale, prin prorogarea competenței acesteia, părțile în latura civilă sunt cele stabilite potrivit legislației procesual civile aplicabile. În concluziile orale formulate în fața instanței supreme, autoarea susține că obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă o omisiune legislativă și solicită Curții Constituționale să constate că legiuitorul a omis să enumere, în redactarea art. 32 din Codul de procedură penală, o altă parte, deși, formal, potrivit dispozițiilor art. 29 din Legea nr. 47/1992, această excepție ar putea fi respinsă ca inadmisibilă, deoarece nu se solicită eliminarea unui text din dreptul pozitiv și menținerea textului cu o oarecare interpretare. Cu privire la faptul că excepția de neconstituționalitate a fost ridicată în faza contestației în anulare, iar nu în procesul penal pe fond, apreciază că acest aspect nu poate conduce la respingerea excepției de neconstituționalitate, deoarece calea de atac nu a fost formulată pentru a invoca excepția, ci pentru a se constata că Societatea Flora – S.A. avea calitatea de parte în procesul penal. … 6.Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată. În acest sens, reține că, în speță, ca urmare a procesului în care au fost condamnate mai multe persoane pentru săvârșirea unor infracțiuni de fals în înscrisuri sub semnătură privată, a fost desființat un înscris, fără ca emitentul acelui înscris (care nu a fost participant la săvârșirea infracțiunilor) să fie parte în proces, deși avea un interes legitim în raport cu care puteau fi valorificate apărări înaintea pronunțării dispoziției instanței, ce a produs efecte asupra drepturilor sale civile. Apreciază că excluderea posibilității emitentului unui act, a cărui desființare se solicită, de a participa la judecarea cauzei penale în care se decide asupra desființării are drept consecință lipsirea de efectivitate a dreptului de acces la justiție al acestei persoane, garantat de art. 21 alin. (1) și (2) din Constituție, în condițiile în care soluția nu mai poate fi ulterior repusă în discuție în fața unei instanțe civile. Apreciază că normele procesual penale criticate, ce restrâng sfera părților din procesul penal la inculpat, partea civilă și partea responsabilă civilmente, contravin dispozițiilor art. 16 din Constituție, întrucât creează o situație discriminatorie în raport cu sfera persoanelor interesate, respectiv a persoanelor vizate de soluțiile pronunțate sau numai antamate în procedura de judecată. Totodată, reține că stabilirea corectă a cadrului procesual și îndeplinirea legală a procedurii de citare sunt de natură să asigure respectarea dreptului la un proces echitabil, consacrat de art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și recunoscut de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului. … 7.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 8.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au transmis punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. … 
CURTEA,examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:9.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit.d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 10.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 32 alin. (2) din Codul de procedură penală, care au următorul cuprins: „(2) Părțile din procesul penal sunt inculpatul, partea civilă și partea responsabilă civilmente.“ … 11.În susținerea neconstituționalității normelor procesual penale criticate, autoarea excepției invocă prevederile constituționale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, ale art. 21 alin. (1) și (3) referitor la accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil și ale art. 24 alin. (1) privind dreptul la apărare. … 12.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține, în acord cu jurisprudența sa, că dispozițiile art. 61, ale art. 126 alin. (1), ale art. 142 alin. (1) și ale art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 2 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 constituie un cadru referențial cu privire la condițiile de admisibilitate ce țin de limitele de competență ale instanței constituționale atunci când aceasta procedează la soluționarea excepțiilor de neconstituționalitate, Curtea neputând să modifice sau să completeze textul criticat și nici să îl interpreteze sau să îl aplice în cauza a quo (în acest sens, a se vedea Decizia nr. 875 din 16 decembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 214 din 3 martie 2022, paragraful 19).  … 13.Având în vedere reperul jurisprudențial anterior invocat, Curtea constată că, în cauză, motivele de neconstituționalitate formulate privesc o omisiune legislativă, autoarea excepției solicitând instanței de control constituțional să constate că legiuitorul a omis să enumere, în redactarea art. 32 din Codul de procedură penală, o altă parte în procesul penal, în afara inculpatului, părții civile și părții responsabile civilmente. Se solicită, astfel, modificarea și completarea normelor procesual penale criticate în sensul susținerilor autoarei excepției de neconstituționalitate, menționate anterior. Or, soluționarea acestui aspect nu ține de competența Curții Constituționale, întrucât implică un act de legiferare, care ține de competența Parlamentului. Așadar, analiza unor astfel de critici de neconstituționalitate nu intră în competența de soluționare a instanței de control constituțional, care, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, „se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului“ și, prin urmare, nu are competența de a cenzura o eventuală omisiune legislativă. În acest sens, Curtea Constituțională a statuat în mod constant în jurisprudența sa (spre exemplu, Decizia nr. 159 din 10 noiembrie 1998, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 51 din 4 februarie 1999) că nu își poate asuma rolul de a crea, de a abroga sau de a modifica o normă juridică spre a îndeplini rolul de legislator pozitiv și nici nu se poate substitui legiuitorului pentru adăugarea unor noi prevederi celor instituite. Prin urmare, având în vedere art. 61 din Constituție și art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, Curtea nu poate modifica sau completa un text de lege, astfel că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 32 alin. (2) din Codul de procedură penală urmează a fi respinsă ca inadmisibilă. … 14.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 32 alin. (2) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Societatea Flora – S.A. din Cluj-Napoca în Dosarul nr. 494/33/2019 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția penală.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 27 aprilie 2023.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Mihaela Ionescu

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește