DECIZIA nr. 236 din 25 aprilie 2024

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Nicoleta-Ecaterina Eucarie.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 96 alin. (2) din Codul penal, excepție ridicată de Ion Petrăchiuță în Dosarul nr. 32.650/212/2018 al Tribunalului Constanța – Secția penală și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 487 D/2020. … 2.La apelul nominal lipsește autorul excepției. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.  … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă. În acest sens, susține că autorul excepției critică dispozițiile legale invocate în raport cu alte dispozițiile legale, respectiv cu cele ale art. 19 alin. (5) din Codul de procedură penală, și nu prin raportarea lor la normele constituționale. Totodată, afirmă că autorul excepției de neconstituționalitate invocă în susținerea acesteia împrejurări de fapt ale cauzei, precum și circumstanțe personale, a căror analiză este de competența exclusivă a instanței judecătorești învestite să soluționeze cauza penală în care această excepție a fost invocată.  … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 31 martie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 32.650/212/2018, Tribunalul Constanța – Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 96 alin. (2) din Codul penal, excepție ridicată de Ion Petrăchiuță într-o cauză având ca obiect soluționarea unei contestații formulate de autorul excepției împotriva unei sentințe penale prin care a fost revocată suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei cu închisoarea dispuse împotriva aceluiași autor.  … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că dispozițiile art. 96 alin. (2) din Codul penal creează discriminare între persoanele condamnate, în cazul cărora menținerea suspendării executării pedepsei sub supraveghere este condiționată de îndeplinirea integrală a obligațiilor civile stabilite prin hotărârea judecătorească de condamnare, în raport cu cele trase la răspundere civilă delictuală, care nu sunt supuse unei astfel de constrângeri. Totodată, se susține că simplul fapt că autorul excepției a avut o sursă de venit nu denotă reaua-credință în îndeplinirea obligațiilor civile stabilite prin hotărârea de condamnare, câtă vreme acesta a achitat două treimi din aceste prejudicii, a avut în îngrijire doi copii și a avut de achitat rate la contractul de credit.  … 6.Tribunalul Constanța – Secția penală arată că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Menționează, în acest sens, că dispozițiile art. 19 alin. (5) din Codul de procedură penală și cele ale art. 96 alin. (2) din Codul penal vizează persoane care se află în situații juridice diferite; prevederile art. 96 alin. (2) din Codul penal reglementează cu privire la plata prejudiciilor civile de către persoanele condamnate, ulterior pronunțării hotărârii judecătorești definitive de condamnare, în timp ce prevederile art. 19 alin. (5) din Codul de procedură penală, conform cărora „repararea prejudiciului material și moral se face potrivit dispozițiilor legii civile“ au în vedere faza judecății. Pentru aceste motive, susține că textul criticat nu contravine dispozițiilor constituționale ale art. 16 alin. (1). … 7.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 8.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:9.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 10.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 96 alin. (2) din Codul penal, care au următorul cuprins: „Dacă până la expirarea termenului de supraveghere persoana supravegheată nu îndeplinește integral obligațiile civile stabilite prin hotărâre, instanța revocă suspendarea și dispune executarea pedepsei, afară de cazul în care persoana dovedește că nu a avut nicio posibilitate să le îndeplinească.“ … 11.În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, textul legal criticat contravine prevederilor constituționale ale art. 16 alin. (1) referitor la principiul egalității în drepturi.  … 12.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, deși dispozițiile art. 96 alin. (2) din Codul penal nu au mai constituit obiectul controlului de constituționalitate, critici similare au fost formulate cu privire la dispozițiile art. 100 alin. (1) lit. c) din Codul penal, care prevăd o condiție similară ce trebuie îndeplinită în vederea liberării condiționate în cazul pedepsei închisorii.  … 13.Cu privire la acestea, Curtea Constituțională a pronunțat Decizia nr. 57 din 2 februarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 366 din 17 mai 2017, și Decizia nr. 308 din 25 mai 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 736 din 10 august 2023, prin care a respins, ca neîntemeiate, excepțiile de neconstituționalitate invocate.  … 14.Prin deciziile anterior menționate, Curtea a reținut, referitor la îndeplinirea integrală a obligațiilor civile stabilite prin hotărârea de condamnare, că această cerință trebuie îndeplinită de cel condamnat numai dacă acțiunea civilă a fost exercitată în cadrul procesului penal, fiind reflectată, în consecință, în hotărârea de condamnare și în afară de cazul când dovedește că nu a avut nicio posibilitate să le îndeplinească (a se vedea Decizia nr. 308 din 25 mai 2023, paragraful 16). … 15.Totodată, Curtea a constatat că urmările săvârșirii unei infracțiuni se circumscriu, pe de o parte, lezării valorii sociale ocrotite de legea penală, iar, pe de altă parte, provocării unui prejudiciu moral sau material. Curtea a reținut, de asemenea, că apărarea valorilor sociale lezate prin săvârșirea infracțiunii se face prin acțiunea penală, care, potrivit art. 14 alin. (1) din Codul de procedură penală, are ca obiect tragerea la răspundere penală a persoanelor care au săvârșit infracțiuni, iar repararea prejudiciului se realizează prin acțiunea civilă formulată de persoana vătămată, care, potrivit art. 19 alin. (1) din același act normativ, are ca obiect tragerea la răspundere civilă delictuală a persoanelor responsabile, potrivit legii civile, pentru prejudiciul produs prin comiterea faptei care face obiectul acțiunii penale (a se vedea Decizia nr. 308 din 25 mai 2023, paragraful 17). … 16.Având în vedere aceste aspecte, Curtea a reținut că principiul general care guvernează răspunderea penală și răspunderea civilă este acela al vinovăției făptuitorului, în cazul analizat reflectată în săvârșirea unei fapte pedepsite de legea penală. Astfel, se poate susține că pedeapsa cu închisoarea dispusă prin hotărârea de condamnare vine să compenseze prejudiciul adus valorii sociale lezate prin săvârșirea faptei penale, iar îndeplinirea obligațiilor civile stabilite prin hotărârea de condamnare vine să compenseze prejudiciul concret creat prin săvârșirea aceleiași fapte penale. Pe de altă parte, compensarea prejudiciului creat prin săvârșirea faptei penale exprimă inclusiv cerințele de dreptate și echitate, în sensul că partea care a suferit un prejudiciu material sau moral își vede compensată în acest mod pierderea/suferința (a se vedea Decizia nr. 308 din 25 mai 2023, paragraful 18). … 17.Totodată, Curtea a observat că îndeplinirea integrală a obligațiilor civile stabilite prin hotărârea de condamnare este circumstanțiată, tocmai din perspectiva posibilităților financiare individuale ale fiecărei persoane vizate, aceasta având posibilitatea să dovedească faptul că nu a avut resursele materiale necesare îndeplinirii obligațiilor civile. Astfel, neîndeplinirea acestei condiții va putea fi constatată doar dacă persoana în cauză nu își îndeplinește cu rea-credință obligațiile civile stabilite prin hotărârea de condamnare, iar nu în toate cazurile, indiferent de existența sau inexistența resurselor materiale (a se vedea Decizia nr. 308 din 25 mai 2023, paragraful 19). … 18.Analizând considerentele de principiu statuate prin jurisprudența mai sus invocată, Curtea constată că acestea sunt aplicabile mutatis mutandis și în prezenta cauză. … 19.Mai mult, Curtea reține că stabilirea condițiilor în care poate fi revocată suspendarea executării pedepsei sub supraveghere și a mijloacelor de stimulare a persoanelor în favoarea cărora a fost dispusă această formă de individualizare a pedepsei în vederea îndeplinirii scopurilor acesteia constituie atributul exclusiv al legiuitorului, care prevede aceste pedepse conform politicii penale a statului, în temeiul dispozițiilor constituționale ale art. 61 alin. (1) din Constituție, suspendarea executării pedepsei sub supraveghere nefiind un drept al persoanelor care comit fapte prevăzute de legea penală, ci doar o vocație pe care o au, ex lege.  … 20.În aceste condiții, Curtea constată că cele două categorii de persoane invocate de autorul excepției, respectiv persoanele condamnate, în cazul cărora menținerea suspendării executării sub supraveghere este condiționată de îndeplinirea integrală a obligațiilor civile stabilite prin hotărârea judecătorească de condamnare, și cele trase la răspundere civilă delictuală, care nu sunt supuse unei astfel de constrângeri, se află în situații diferite, cele dintâi având calitatea de persoane condamnate pentru comiterea unor infracțiuni, iar cele din urmă fiind trase la răspundere civilă delictuală în condițiile ce reglementează această formă a răspunderii juridice. În consecință, obligația de plată a despăgubirilor stabilită în sarcina celor dintâi este impusă print-o hotărâre penală, de către o instanță penală, în timp ce obligația de plată a obligațiilor civile stabilită în sarcina celor din urmă este impusă acestora printr-o hotărâre judecătorească pronunțată de o instanță civilă. … 21.Or, diferențele anterior menționate constituie criterii obiective, ce justifică reglementarea unui regim juridic diferit sub aspectul obligației de plată a despăgubirilor civile stabilite în sarcina unor astfel de persoane, motiv pentru care dispozițiile art. 96 alin. (2) din Codul penal nu contravin prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituție. În acest sens, în jurisprudența sa, spre exemplu, prin Decizia nr. 1.154 din 13 septembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 790 din 8 noiembrie 2011, și Decizia nr. 99 din 16 martie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 753 din 18 august 2023, paragraful 16, Curtea Constituțională a stabilit că „discriminarea“ presupune a trata diferit, fără o justificare obiectivă și rezonabilă, persoane aflate în situații similare, o asemenea situație intervenind în cazul în care distincția nu urmărește un scop legitim sau nu există un raport rezonabil de proporționalitate între mijloacele utilizate și scopul urmărit. … 22.În ceea ce privește ipoteza concretă invocată de autorul excepției de neconstituționalitate – conform căreia faptul că acesta a avut o sursă de venit nu denotă reaua-credință în îndeplinirea obligațiilor civile stabilite prin hotărârea de condamnare, câtă vreme el a achitat două treimi din aceste prejudicii, a avut în îngrijire doi copii și a avut de achitat rate la contractul de credit -, aceasta constituie o problemă de interpretare și aplicare a dispozițiilor legale criticate, operațiuni ce excedează competenței instanței de contencios constituțional, fiind de competența exclusivă a organelor judiciare. Pentru aceste motive, Curtea nu poate analiza critica de neconstituționalitate anterior arătată.  … 23.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1–3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Ion Petrăchiuță în Dosarul nr. 32.650/212/2018 al Tribunalului Constanța – Secția penală și constată că dispozițiile art. 96 alin. (2) din Codul penal sunt constituționale în raport cu criticile formulate. Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Constanța – Secția penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 25 aprilie 2024.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Cristina Teodora Pop

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește