DECIZIA nr. 235 din 16 aprilie 2019

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 34 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, excepție ridicată de Veronica Mihaela Costache, Cristina Mădălina Câmpeanu, Carmen Aghion, Ionica Barbu, Vladimir Robert Gheorghe, Marius Baltariu și Marilena Jacota în Dosarul nr. 5.620/300/2016 al Tribunalului București – Secția a IV-a civilă și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.061D/2017. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției ca neîntemeiată. În acest sens invocă Decizia Curții Constituționale nr. 127 din 20 martie 2018. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Decizia civilă nr. 859 A din 10 martie 2017, Tribunalul București – Secția a IV-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 34 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice. Excepția fost ridicată de Veronica Mihaela Costache, Cristina Mădălina Câmpeanu, Carmen Aghion, Ionica Barbu, Vladimir Robert Gheorghe, Marius Baltariu și Marilena Jacota cu prilejul soluționării plângerii formulate împotriva refuzului executorului judecătoresc de a emite încheierea de înregistrare și de a solicita încuviințarea executării silite de către instanță a cererii de executare silită a unei hotărârii referitoare la plata unor drepturi salariale, refuz motivat de incidența dispozițiilor art. 34 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia arată, în esență, că art. 34 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 creează o discriminare între cei care sunt supuși ipotezei acestui text de lege și alți salariați, cărora angajatorul nu le-a impus același regim nedrept, astfel că au încasat drepturile bănești regulat și la momentul la care suma era exigibilă. Astfel, sunt încălcate atât prevederile art. 16 alin. (1) din Constituție, cât și cele ale art. 20 alin. (1) din același act normativ fundamental, prin raportare la dispozițiile art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 6.De asemenea, susțin că sunt înfrânte și dispozițiile art. 6 din aceeași convenție, referitoare la procesul echitabil, norme aplicabile și fazei de executare a hotărârilor judecătorești. În acest sens invocă cele reținute de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 458 din 31 martie 2009. … 7.Totodată, autorii excepției invocă și încălcarea principiului separației puterilor în stat și arată că executarea unei hotărâri judecătorești nu poate fi amânată de debitor în mod unilateral, fără acordul creditorului. În acest sens, invocă cele statuate de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 6 din 11 noiembrie 1992 și Decizia nr. 50 din 21 martie 2000. … 8.Tribunalul București – Secția a IV-a civilă arată că excepția de neconstituționalitate îndeplinește condițiile de admisibilitate, fără a se pronunța însă și cu privire la temeinicia acesteia. Soluționând cauza în cadrul căreia a fost invocată excepția de neconstituționalitate, arată că dispozițiile art. 34 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 nu sunt incompatibile cu prevederile art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 9.În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 10.Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată. În acest sens invocă cele reținute de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 190 din 2 martie 2010 cu privire la cerințele impuse de prevederile art. 21 din Constituție și ale art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 11.Avocatul Poporului consideră că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale și invocă jurisprudența Curții Constituționale prin Decizia nr. 188 din 2 martie 2010, Decizia nr. 1.533 din 28 noiembrie 2011, Decizia nr. 24 din 17 ianuarie 2012, Decizia nr. 384 din 1 octombrie 2013, Decizia nr. 740 din 2 iunie 2011, Decizia nr. 192 din 31 martie 2005 și Decizia nr. 545 din 28 aprilie 2011. … 12.Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele de vedere solicitate. … 
CURTEA,examinând actul de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:13.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 14.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 34 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 925 din 18 decembrie 2014, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 71/2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 233 din 6 aprilie 2015. Textul de lege criticat are următoarea redactare: (1)Plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din instituțiile și autoritățile publice, devenite executorii în perioada 1 ianuarie-31 decembrie 2015, se va realiza astfel:a)în primul an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plătește 5% din valoarea titlului executoriu; … b)în al doilea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plătește 10% din valoarea titlului executoriu; … c)în al treilea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plătește 25% din valoarea titlului executoriu; … d)în al patrulea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plătește 25% din valoarea titlului executoriu; … e)în al cincilea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plătește 35% din valoarea titlului executoriu. … (2)Procedura de plată eșalonată prevăzută la alin. (1) se aplică și în ceea ce privește plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești devenite executorii până la 31 decembrie 2015, având ca obiect acordarea de daune-interese moratorii sub forma dobânzii legale pentru plata eșalonată a sumelor prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea unor drepturi salariale personalului din sectorul bugetar.(3)În cursul termenului prevăzut la alin. (1), orice procedură de executare silită se suspendă de drept.(4)Sumele prevăzute la alin. (1), plătite în temeiul prezentei ordonanțe de urgență, se actualizează cu indicele prețurilor de consum comunicat de Institutul Național de Statistică.(5)Prin ordin al ordonatorilor principali de credite va fi stabilită procedura de efectuare a plății titlurilor executorii, cu respectarea termenelor prevăzute la alin. (1). … 15.Autorii excepției consideră că aceste texte de lege sunt contrare următoarelor prevederi din Constituție: art. 1 alin. (4) privind principiul separației puterilor în stat, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi a cetățenilor și art. 20 alin. (1) referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, prin raportare la prevederile art. 6 și 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, privind procesul echitabil și interzicerea discriminării. … 16.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, în jurisprudența sa, a mai analizat problematica referitoare la eșalonarea unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale. Astfel, prin Decizia nr. 190 din 2 martie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 224 din 9 aprilie 2010, Curtea a reținut că „autoritatea publică este ținută a constitui un arsenal de mijloace care să permită executarea hotărârilor judecătorești, executare văzută ca parte integrantă a procesului civil, fără a cărei finalizare dreptul de acces la justiție nu poate fi calificat ca real și efectiv.“ Pentru aceasta, dispune „de un termen rezonabil pentru a identifica mijloacele adecvate de punere în executare a hotărârilor judecătorești, acest termen neputând însă să depășească ceea ce este strict necesar pentru a găsi soluțiile cele mai potrivite în situațiile excepționale date.“ … 17.Prin aceeași decizie, Curtea a precizat „că autoritățile statale nu se pot prevala de lipsa fondurilor necesare executării unei hotărâri judecătorești îndreptate împotriva sa, dar, în situații de excepție, cum ar fi îndatorare excesivă, încetare de plăți, dificultăți financiare deosebite, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în jurisprudența sa constantă, a apreciat că stabilirea unui termen rezonabil pentru executare este o măsură ce intră în marja de apreciere a statului, respectând atât dreptul de acces la justiție, cât și dreptul la un proces echitabil (sub aspectul duratei procedurii)“. Astfel, „mecanismul eșalonării plății, ca modalitate de executare a unei hotărâri judecătorești, poate fi considerat în concordanță cu principiile consacrate de jurisprudența Curții Constituționale și Curții Europene a Drepturilor Omului, dacă sunt respectate anumite condiții: tranșe de efectuare a plăților intermediare precis determinate, termen rezonabil de executare integrală, acoperirea eventualei devalorizări a sumei datorate. Executarea eșalonată a unor titluri executorii ce au ca obiect drepturi bănești nu este interzisă în niciun mod de Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale; executarea uno ictu constituie doar o altă modalitate de executare, fără ca acest lucru să însemne că este singura și unica posibilă modalitate de executare pe care Guvernul o poate aplica.“ … 18.Prin Decizia nr. 127 din 20 martie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 642 din 24 iulie 2018, paragraful 20, Curtea, analizând constituționalitatea dispozițiilor art. 34 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014, a apreciat că drepturile bănești prevăzute de acest text de lege sunt supuse acelorași condiționări ce țin de existența unor resurse financiare suficiente pentru plata acestora și de riscul creării unor dezechilibre ori blocaje bugetare, fiind aplicabile, mutatis mutandis, aceleași considerente pe care le-a reținut în Decizia nr. 190 din 2 martie 2010. Prin urmare, reglementând modul de acordare a dobânzilor legale pentru plata eșalonată a sumelor prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea unor drepturi salariale din sectorul bugetar, legiuitorul a urmărit realizarea acestor drepturi într-o manieră care să nu afecteze modul de îndeplinire a altor obligații financiare și realizarea altor drepturi cuvenite personalului din sectorul bugetar prin insuficiența fondurilor. … 19.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenței în materie a Curții Constituționale, considerentele și soluțiile deciziilor mai sus invocate se păstrează și în prezenta cauză. … 20.Cât privește critica de neconstituționalitate raportată la prevederile art. 16 alin. (1) din Constituție și art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, Curtea constată că autorii excepției compară persoane aflate în situații diferite, respectiv personalul din instituțiile și autoritățile publice, care se încadrează în ipoteza art. 34 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014, cu alte categorii de personal, care nu sunt plătite din fonduri publice, ori ale căror drepturi bănești obținute pe cale judecătorească au devenit executorii în altă perioadă decât cea prevăzută de acest text de lege. Or, așa cum Curtea a statuat în jurisprudența sa, așa cum este, spre exemplu, Decizia nr. 192 din 31 martie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 527 din 21 iunie 2005, egalitatea în fața legii și a autorităților publice își găsește aplicarea doar atunci când persoanele se găsesc în situații identice sau egale, care impun și justifică același tratament juridic. Per a contrario, când acestea se află în situații diferite, regimul juridic aplicabil fiecăreia nu poate fi decât diferit, soluție legislativă care nu contravine, ci, dimpotrivă, decurge logic din chiar principiul enunțat. Prin urmare, Curtea apreciază că nu pot fi reținute nici criticile care vizează caracterul discriminator al dispozițiilor de lege supuse controlului de constituționalitate. … 21.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Veronica Mihaela Costache, Cristina Mădălina Câmpeanu, Carmen Aghion, Ionica Barbu, Vladimir Robert Gheorghe, Marius Baltariu și Marilena Jacota în Dosarul nr. 5.620/300/2016 al Tribunalului București – Secția a IV-a civilă și constată că dispozițiile art. 34 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului București – Secția a IV-a civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 16 aprilie 2019.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Patricia Marilena Ionea

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește