DECIZIA nr. 234 din 3 mai 2022

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 2 din Legea nr. 571/2004 privind protecția personalului din autoritățile publice, instituțiile publice și din alte unități care semnalează încălcări ale legii și ale art. 509 alin. (1) pct. 5 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată Lavinia Nicoleta Coțofană în Dosarul nr. 3.219/1/2017/a4 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Completul de 5 judecători și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.488D/2018. … 2.La apelul nominal se prezintă autoarea excepției de neconstituționalitate, personal și asistată de domnul avocat Augustin Zegrean, în calitate de apărător ales, cu împuternicire avocațială depusă la dosarul cauzei. Se constată lipsa celorlalte părți. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul apărătorului autoarei excepției, care solicită constatarea neconstituționalității dispozițiilor art. 2 din Legea nr. 571/2004 în măsura în care acestea nu se aplică și personalului din justiție. În ceea ce privește solicitarea de admitere a excepției sub rezervă de interpretare, arată că în jurisprudența Curții Constituționale se regăsesc numeroase astfel de decizii, prin care se suplinește voința legiuitorului. Depune la dosar un material cu privire la acest aspect. Arată că este greu de crezut că intenția legiuitorului a fost să excludă magistrații de la protecția oferită de Legea nr. 571/2004. Menționează că legea criticată a fost adoptată cu imperfecțiuni în perioada armonizării legislației naționale cu cea europeană. Invocă Directiva 2019/1.937 a Parlamentului European și a Consiliului privind protecția persoanelor care raportează încălcări ale dreptului Uniunii, directivă care extinde foarte mult această protecție și care ar fi trebuit transpusă în dreptul românesc până la data de 17 decembrie 2021. Susține că prevederile art. 2 din Legea nr. 571/2004 sunt neconstituționale pentru că instituie un tratament inegal între persoane care fac parte din autorități aparținând celor trei puteri în stat, magistrații fiind discriminați prin faptul că nu beneficiază de protecția oferită de legea menționată. Critică, totodată, și lipsa de claritate a dispozițiilor supuse controlului de constituționalitate, contrară prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituție. Mai precizează că, prin Hotărârea din 8 ianuarie 2013, pronunțată în Cauza Bucur și Toma împotriva României, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a acordat calitatea de avertizor de integritate unui ofițer de informații, astfel că nu se poate justifica imposibilitatea acordării acesteia și personalului din justiție. Mai arată că autoarei excepției de neconstituționalitate i-a fost recunoscută calitatea menționată prin minuta Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții din cadrul Senatului României. … 4.Având cuvântul, autoarea excepției, personal, solicită admiterea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 509 alin. (1) pct. 5 din Codul de procedură civilă în măsura în care se interpretează că cererea de revizuire întemeiată pe existența unui înscris nou este admisibilă chiar dacă înscrisul poartă o dată ulterioară hotărârii a cărei revizuire se solicită, sub condiția ca acesta să se refere la situații atestate de înscrisuri preexistente. Arată că, în prezenta cauză, cererea de revizuire nu este întemeiată pe minuta Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții din cadrul Senatului României, considerată ca înscris nou, ci, deși acest document poartă o dată ulterioară, este bazat pe multiplele înscrisuri preexistente. Susține că jurisprudența Curții Constituționale cu privire la textul de lege criticat, în redactarea anterioară republicării, nu este aplicabilă în cauză, întrucât Curtea a analizat în precedent ipoteza revizuirii motivată de existența unui înscris complet nou, care nu se referea la o situație anterioară. Menționează că, în doctrină, se apreciază că este admisibilă o cerere de revizuire bazată pe înscrisuri noi, dar care se referă la situații atestate prin înscrisuri preexistente. Precizează, totodată, că în dosarul de față este îndeplinită condiția justificării unui interes concret de a ridica prezenta excepție de neconstituționalitate, prezentând, în esență, situația de fapt dedusă judecății instanței. … 5.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, criticile vizând completarea prevederilor art. 2 din Legea nr. 571/2004 în sensul extinderii sferei destinatarilor acesteia. În ceea ce privește dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 5 din Codul de procedură civilă, consideră că sunt evidențiate chestiuni ce țin de interpretarea și aplicarea legii în cazuri concrete, excepția de neconstituționalitate având acest obiect fiind, de asemenea, inadmisibilă. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:6.Prin Încheierea din 24 septembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 3.219/1/2017/a4, Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul de 5 judecători a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 2 din Legea nr. 571/2004 privind protecția personalului din autoritățile publice, instituțiile publice și din alte unități care semnalează încălcări ale legii și ale art. 509 alin. (1) pct. 5 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată într-o cauză având ca obiect soluționarea unei cereri de revizuire. … 7.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că dispozițiile art. 2 din Legea nr. 571/2004 sunt neconstituționale în măsura în care se interpretează în sensul că dispozițiile acestei legi nu s-ar aplica și instanțelor judecătorești. Pornind de la finalitatea Legii nr. 571/2004, aceea de a combate corupția existentă la toate nivelurile, recunoașterea drepturilor prevăzute de dispozițiile Legii nr. 571/2004 persoanelor încadrate doar în unele dintre autoritățile publice încalcă principiul egalității, întrucât instituie un tratament juridic diferențiat între categorii de persoane ce sunt încadrate în mod identic în autoritățile publice. Având în vedere rolul judecătorilor în înfăptuirea justiției, sunt inacceptabile excluderea lor din sfera protecției acordate de lege avertizorilor de integritate și neprotejarea acelora care sunt în măsură să dezvăluie abateri care afectează în mod direct securitatea națională. Se poate ajunge la concluzia că sesizarea unor încălcări ale legii este descurajată în cadrul instanțelor judecătorești, prevederile de lege criticate fiind neconstituționale prin prisma încălcării principiului potrivit căruia România este stat de drept, întrucât judecătorii care fac sesizări privind încălcarea legilor nu beneficiază de protecția împotriva represaliilor/sancțiunilor abuzive. Aceste dispoziții legale încalcă principiul independenței și inamovibilității judecătorilor prin faptul că, în absența protecției oferite prin Legea nr. 571/2004, aceștia ar putea fi eliberați din funcție în situația sesizării unor fapte privind încălcarea legii. … 8.Se susține că se încalcă și dispozițiile art. 30 alin. (1) și (2) din Legea fundamentală. În acest sens se precizează că, fără libertatea de expresie, sunt imposibile lupta împotriva corupției, stabilirea adevărului, instaurarea dreptății, iar prevederile constituționale care garantează acest drept sunt aplicabile tuturor cetățenilor români, implicit și persoanelor care ocupă funcții în autoritatea judecătorească. Într-un stat de drept și democratic, judecătorul trebuie să beneficieze de dreptul la liberă exprimare, deoarece problemele legate de activitatea puterii judecătorești prezintă un interes major pentru societate. … 9.În ceea ce privește prevederile art. 509 alin. (1) pct. 5 din Codul de procedură civilă, se arată că scopul acestora este de a permite părților îndreptarea erorilor de fapt și restabilirea adevărului în cauză în situația în care, la data pronunțării hotărârii atacate, instanța nu a avut în vedere anumite înscrisuri, deoarece fie nu au putut fi înfățișate de revizuent din motive mai presus de voința lui, fie au fost reținute de partea adversă, înscrisuri care erau de natură de a schimba soluția dată în cauză. Una dintre condițiile esențiale de admitere a cererii de revizuire întemeiate pe acest motiv constă în aceea ca înscrisul nou să fi existat la data când a fost pronunțată hotărârea ce se cere a fi revizuită, pe considerentul că se evită astfel încălcarea autorității de lucru judecat prin formularea unei revizuiri pe bază de acte și dovezi posterior confecționate. … 10.Dacă dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 5 din Codul de procedură civilă ar fi interpretate în sensul că revizuirea unei hotărâri judecătorești nu ar putea fi solicitată și atunci când înscrisurile care stau la baza cererii de revizuire au o dată ulterioară pronunțării hotărârii, dar se referă la situații atestate de înscrisuri preexistente, acestea sunt neconstituționale, contravenind principiului egalității. Atât persoanele care solicită revizuirea întemeiată pe descoperirea unui înscris nou preexistent pronunțării hotărârii, cât și persoanele care solicită revizuirea întemeiată pe un înscris nou emis ulterior pronunțării hotărârii, dar care se referă la situații anterioare atestate de alte înscrisuri preexistente, se află în aceeași situație juridică, respectiv în situația în care au descoperit existența unor înscrisuri care nu au fost analizate de către instanță la momentul pronunțării hotărârii și care fac referire la situații existente anterior, de natură a determina pronunțarea altei soluții. Se susține că se încalcă și dreptul de acces liber la justiție și dreptul de a folosi căile de atac. În concluzie, se susține că dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 5 din Codul de procedură civilă sunt constituționale numai în măsura în care se interpretează că cererea de revizuire întemeiată pe existența unui înscris nou este admisibilă chiar dacă înscrisul poartă o dată ulterioară pronunțării hotărârii a cărei revizuire se solicită, cu condiția să se refere la situații atestate de înscrisuri preexistente. … 11.Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul de 5 judecători consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, apreciind că, din analiza prevederilor legale criticate, nu se desprinde niciun posibil viciu de neconstituționalitate, raportat la prevederile invocate din Legea fundamentală, soluțiile legislative consacrate, chiar și în interpretarea expusă de petentă, nefiind de natură a încălca prevederile constituționale referitoare la principiul separației puterilor în stat, principiul independenței și inamovibilității judecătorilor, valorile supreme în stat, dreptul la un proces echitabil, dreptul la un remediu judiciar efectiv, dreptul la respectarea vieții private și dreptul la egalitate și nediscriminare. … 12.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 13.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile autoarei excepției și ale apărătorului ales, înscrisurile depuse la dosarul cauzei, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:14.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 15.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile art. 2 din Legea nr. 571/2004 privind protecția personalului din autoritățile publice, instituțiile publice și din alte unități care semnalează încălcări ale legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.214 din 17 decembrie 2004, și cele ale art. 509 alin. (1) pct. 5 din Codul de procedură civilă. Textele de lege criticate au următoarea redactare:– Art. 2 din Legea nr. 571/2004: (1)Dispozițiile prezentei legi se aplică autorităților și instituțiilor publice din cadrul administrației publice centrale, administrației publice locale, aparatului Parlamentului, aparatului de lucru al Administrației Prezidențiale, aparatului de lucru al Guvernului, autorităților administrative autonome, instituțiilor publice de cultură, educație, sănătate și asistență socială, companiilor naționale, regiilor autonome de interes național și local, precum și societăților naționale cu capital de stat.(2)Prezenta lege se aplică și persoanelor numite în consilii științifice și consultative, comisii de specialitate și în alte organe colegiale organizate în structura ori pe lângă autoritățile sau instituțiile publice. … – Art. 509 alin. (1) pct. 5 din Codul de procedură civilă: „(1) Revizuirea unei hotărâri pronunțate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă: (…) 5. după darea hotărârii, s-au descoperit înscrisuri doveditoare, reținute de partea potrivnică sau care nu au putut fi înfățișate dintr-o împrejurare mai presus de voința părților.“ …  … 16.În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 1 alin. (3) privind caracteristicile statului român, art. 1 alin. (4) privind principiul separației și echilibrului puterilor în stat, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în fața legii, art. 21 privind dreptul de acces liber la justiție și dreptul la un proces echitabil, art. 30 alin. (1) și (2) privind libertatea de exprimare, art. 124 alin. (3) potrivit căruia judecătorii sunt independenți și se supun numai legii și art. 125 alin. (1) privind inamovibilitatea judecătorilor, art. 129 din Constituție privind folosirea căilor de atac. … 17.Examinând excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 2 din Legea nr. 571/2004, Curtea observă că este necesară analizarea cadrului procesual în care a fost invocată. În acest sens reține că, prin Hotărârea nr. 23J din 31 octombrie 2016, Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a admis în parte acțiunea disciplinară formulată împotriva autoarei excepției, judecător la Judecătoria Arad, și, în baza art. 100 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005, a dispus față de aceasta sancțiunea disciplinară constând în excluderea din magistratură pentru săvârșirea abaterilor disciplinare prevăzute la art. 99 lit. t) teza întâi și lit. j) din același act normativ. Împotriva acestei hotărâri, autoarea excepției a promovat recurs, care a fost respins, ca nefondat, prin Decizia nr. 266 din 9 octombrie 2017, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul de 5 judecători. … 18.Prezenta excepție de neconstituționalitate a fost ridicată în cursul soluționării cererii de revizuire introduse cu privire la decizia menționată a Înaltei Curți de Casație și Justiție – Completul de 5 judecători. Cererea a fost întemeiată pe cazul de revizuire prevăzut la art. 509 alin. (1) pct. 5 din Codul de procedură civilă, potrivit căruia revizuirea unei hotărâri pronunțate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă, după darea hotărârii, s-au descoperit înscrisuri doveditoare, reținute de partea potrivnică sau care nu au putut fi înfățișate dintr-o împrejurare mai presus de voința părților. Înscrisul considerat de autoarea excepției apt să declanșeze revizuirea este reprezentat de Minuta ședinței din 24 octombrie 2017 a Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții din cadrul Senatului României, prin care s-a reținut statutul acesteia de avertizor în interes public, începând cu data de 1 februarie 2016. … 19.Curtea apreciază că, pentru a avea legătură cu cauza, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 2 din Legea nr. 571/2004 ar fi trebuit invocată în cadrul soluționării recursului prin care Înalta Curte de Casație și Justiție s-a pronunțat asupra legalității și temeiniciei hotărârii de excludere din magistratură prin Decizia nr. 266 din 9 octombrie 2017. Aceasta, deoarece în considerentele hotărârii menționate, Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul de 5 judecători s-a pronunțat în mod inechivoc asupra calității de avertizor în interes public pretinse de autoarea excepției, recurentă în acea cauză, arătând (paragraful 161 din acea decizie) că nu pot fi primite apărările acesteia referitoare la faptul că ar fi acționat în calitate de avertizor public în condițiile Legii nr. 571/2004. În acest sens, Înalta Curte de Casație și Justiție a reținut că dispozițiile legii antereferite nu se aplică instanțelor judecătorești, ci autorităților și instituțiilor publice din cadrul administrației publice centrale, administrației publice locale, aparatului Parlamentului, aparatului de lucru al Administrației Prezidențiale, aparatului de lucru al Guvernului, autorităților administrative autonome, instituțiilor publice de cultură, educație, sănătate și asistență socială, companiilor naționale, regiilor autonome de interes național sau local, precum și societăților naționale cu capital de stat, potrivit art. 2 alin. (1) din Legea nr. 571/2004. Totodată, a arătat că, potrivit art. 3 lit. b) din Legea nr. 571/2004, calitatea de avertizor public este recunoscută doar persoanelor care fac o sesizare în sensul prevederilor legii analizate și care sunt încadrate în una dintre autoritățile publice, instituțiile publice sau unitățile menționate la art. 2 din Legea nr. 571/2004. Or, tocmai în scopul contracarării acestor statuări ar fi avut efect util invocarea excepției de neconstituționalitate, aceasta având aptitudinea de a se constitui într-un mijloc de apărare care să tindă la judecarea procesului pe baza unei reglementări legale care, în ipoteza admiterii excepției, să conducă la pronunțarea unei alte soluții. … 20.În consecință, Curtea consideră că legătura cu cauza ar fi fost întrunită în procesul în care instanța a făcut efectiv aplicarea dispozițiilor art. 2 din Legea nr. 571/2004, în care recurenta autoare a excepției ar fi putut beneficia, printr-o ipotetică admitere a excepției de neconstituționalitate, de extinderea și la categoria magistraților a protecției conferite de legea menționată, iar nu în actualul cadru procesual, reprezentat de soluționarea cererii de revizuire întemeiate de revizuenta autoare a excepției de neconstituționalitate pe înscrisul amintit. … 21.Curtea reține că revizuirea este o cale extraordinară de atac ce vizează remedierea procesuală a erorilor de judecată ce au condus la stabilirea greșită a situației de fapt prin hotărârea atacată, erori care pot fi evidențiate prin prezentarea de înscrisuri pe care instanța nu a putut să le aibă în vedere, astfel că a pronunțat hotărârea prin coroborarea unor informații incomplete, care au condus la apariția unei/unor erori în raționamentul care a fundamentat soluția pronunțată. În cazul de față, înscrisul la care se face referire nu urmărește să corecteze o eroare de judecată prin clarificarea unor împrejurări, ci urmărește să schimbe raționamentul instanței și să îl înlocuiască cu cel făcut de Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții din cadrul Senatului României, entitate exterioară autorității judecătorești, lipsită de prerogativa constituțională de a spune dreptul și de a înfăptui justiția, care aparține exclusiv instanțelor de judecată, conform art. 126 alin. (1) din Legea fundamentală, în condițiile în care aceasta a analizat exact același ansamblu de fapte și împrejurări precum cel avut în vedere de instanța judecătorească. … 22.Pentru aceste motive, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 2 din Legea nr. 571/2004 urmează să fie respinsă ca inadmisibilă, fiind contrară dispozițiilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale. … 23.În ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 509 alin. (1) pct. 5 din Codul de procedură civilă, Curtea reamintește că, în jurisprudența sa, a reținut că revizuirea este o cale extraordinară de atac de retractare, care poate fi cerută doar pentru ipotezele expres prevăzute de lege, enumerate în cuprinsul art. 509 alin. (1) din Codul de procedură civilă (a se vedea Decizia nr. 66 din 28 ianuarie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 4 mai 2021, paragraful 15, sau Decizia nr. 718 din 5 noiembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 174 din 3 martie 2020, paragraful 18, sau Decizia nr. 609 din 30 septembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 6 din 4 ianuarie 2022, paragrafele 15 și 16). … 24.Prevederile de lege criticate permit formularea cererii de revizuire a unei hotărâri pronunțate asupra fondului sau care evocă fondul dacă, „după darea hotărârii, s-au descoperit înscrisuri doveditoare, reținute de partea potrivnică sau care nu au putut fi înfățișate dintr-o împrejurare mai presus de voința părților“. Este vorba, așadar, esențialmente, despre înscrisuri care existau la momentul pronunțării hotărârii, dar care, din motivele precizate în text, nu au putut fi prezentate în cursul judecății. … 25.În cauza de față, autoarea excepției are în vedere un înscris emis ulterior pronunțării hotărârii, dar despre care afirmă că „se referă la situații anterioare atestate de alte înscrisuri preexistente“. Invocând o pretinsă discriminare față de persoanele care se încadrează strict în ipoteza normei, autoarea excepției urmărește, de fapt, obținerea unei interpretări extensive a textului de lege, care să depășească sfera înscrisurilor ce pot justifica cererea de revizuire, astfel cum acestea sunt circumstanțiate în textul de lege dedus controlului de constituționalitate. În acest sens susține că dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 5 din Codul de procedură civilă sunt constituționale numai în măsura în care se interpretează că cererea de revizuire întemeiată pe existența unui înscris nou este admisibilă chiar dacă înscrisul poartă o dată ulterioară pronunțării hotărârii a cărei revizuire se solicită, cu condiția să se refere la situații atestate de înscrisuri preexistente. … 26.Curtea constată că, astfel formulate, pretinsele critici nu pun în discuție o problemă de constituționalitate, ci un element care ține de aprecierea instanței de judecată cu privire la calificarea înscrisului de care autoarea excepției înțelege să se prevaleze în cererea de revizuire, în sensul de a stabili dacă acesta se încadrează în cerințele impuse de textul de lege criticat. Întrucât interpretarea textelor legale în funcție de împrejurările concrete ale cauzelor este o atribuție specifică instanțelor judecătorești, excedând controlului de constituționalitate, și excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 509 alin. (1) pct. 5 din Codul de procedură civilă urmează să fie respinsă ca inadmisibilă. … 27.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 2 din Legea nr. 571/2004 privind protecția personalului din autoritățile publice, instituțiile publice și din alte unități care semnalează încălcări ale legii și ale art. 509 alin. (1) pct. 5 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Lavinia Nicoleta Coțofană în Dosarul nr. 3.219/1/2017/a4 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Completul de 5 judecători.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Înaltei Curți de Casație și Justiție – Completul de 5 judecători și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 3 mai 2022.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
pentru prof. univ. dr. VALER DORNEANU,în temeiul art. 426 alin. (4) din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, semnează
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Valentina Bărbățeanu

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește