DECIZIA nr. 233 din 3 mai 2022

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 860 alin. (1) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Maria Anghelache și Georgică Anghelache în Dosarul nr. 2.413/270/2016 al Tribunalului Bacău – Secția I civilă și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.056D/2018.  … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.  … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, apreciind că soluția legislativă criticată este justificată de faptul că adjudecarea nu reprezintă o vânzare voluntară, ci o vânzare silită, în condiții de publicitate sporită, care sunt verificate de organe ale statului. Practic, vânzarea la licitație curăță bunul de orice sarcini, asigurând, totodată, stabilitatea circuitului civil.  … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 13 iunie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 2.413/270/2016, Tribunalul Bacău – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 860 alin. (1) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Maria Anghelache și Georgică Anghelache într-o cauză civilă având ca obiect soluționarea unei acțiuni în revendicare imobiliară.  … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că dispozițiile legale criticate instituie o soluție legislativă ce lipsește de ocrotire juridică adevăratul proprietar, conferind o protecție abuzivă și excesivă adjudecatarului, fiind astfel anulată ideea de garantare și ocrotire în mod egal a dreptului de proprietate, indiferent de titularul acestuia. Imobilul fiind adjudecat, adevăratul proprietar este lipsit de orice mijloc legal de valorificare a dreptului de proprietate, indiferent dacă a fost de bună-credință sau de rea-credință, în timp ce adjudecatarul beneficiază de o protecție juridică sporită, fiind protejat de orice acțiune care se întemeiază direct și nemijlocit pe dreptul de proprietate. Situația reglementată de art. 860 alin. (1) din Codul de procedură civilă echivalează cu o expropriere forțată a adevăratului proprietar, altul decât adjudecatarul, pentru alte motive decât o cauză de utilitate publică. Se mai susține că prevederile legale criticate sunt neconstituționale și prin raportare la dispozițiile art. 21 din Constituție, întrucât lipsesc adevăratul proprietar, un terț în raport cu procedura de urmărire a imobilului, de orice mijloc legal de apărare a dreptului său de proprietate.  … 6.Tribunalul Bacău – Secția I civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. … 7.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 8.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:9.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 10.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile art. 860 alin. (1) din Codul de procedură civilă, care au următorul cuprins: „(1) Orice cerere de evicțiune, totală sau parțială, privind imobilul adjudecat este definitiv stinsă.“ … 11.În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 16 – Egalitatea în drepturi, art. 21 – Accesul liber la justiție și art. 44 alin. (2) și (3) privind protecția proprietății private și condițiile exproprierii. … 12.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că, în materia obligațiilor, regula o reprezintă, potrivit art. 622 din Codul de procedură civilă, îndeplinirea de bunăvoie a obligațiilor prevăzute în titlurile executorii, dar dacă debitorul nu își îndeplinește în această manieră obligația asumată, creditorul este în drept să solicite, în condițiile prevăzute de lege, aducerea la îndeplinire pe calea executării silite. Într-o asemenea ipoteză, printre modalitățile de realizare forțată a creanței este prevăzută posibilitatea declanșării procedurii urmăririi silite asupra bunurilor imobile ale debitorului, care vor putea fi valorificate inclusiv prin vânzarea la licitație publică. Astfel, potrivit art. 835 alin. (1) din Codul de procedură civilă, dacă în termen de 15 zile de la comunicarea încheierii de încuviințare a executării debitorul nu plătește datoria, executorul judecătoresc va începe procedura de vânzare prin licitație publică, în urma căreia imobilul va fi adjudecat, intrând în proprietatea adjudecatarului, care va depune prețul la dispoziția executorului judecătoresc pentru ca din acesta să fie îndestulat creditorul. … 13.Textul de lege criticat în cauza de față stabilește că orice cerere de evicțiune, totală sau parțială, privind imobilul adjudecat este definitiv stinsă. Cu alte cuvinte, nicio acțiune din partea unui terț care pretinde un drept asupra respectivului imobil, acțiune care ar putea conduce la pierderea totală sau parțială a dreptului de proprietate asupra bunului imobil dobândit de adjudecatar în urma licitației publice sau la tulburarea în exercitarea prerogativelor de proprietar ale acestuia (posesie, folosință, dispoziție), nu va mai putea fi exercitată ca urmare a trecerii bunului în proprietatea adjudecatarului. … 14.Contrar susținerilor autorilor excepției de neconstituționalitate, o astfel de prevedere nu are semnificația nesocotirii dispozițiilor constituționale ale art. 16,21 sau 44, invocate în motivarea acesteia, având în vedere cele ce se vor arăta în continuare. … 15.Astfel, se susține că textul de lege criticat ar conferi adjudecatarului o protecție abuzivă și excesivă, fiind astfel anulată ideea de garantare și ocrotire în mod egal a dreptului de proprietate, indiferent de titularul acestuia, iar adevăratul proprietar, care este terț în raport cu procedura de urmărire a imobilului, ar fi lipsit de orice mijloc legal de apărare a dreptului său de proprietate. … 16.Curtea apreciază însă că nimic nu justifică aceste afirmații. În cuprinsul succesiunii de norme procedurale ce guvernează materia executării silite, legiuitorul a fost preocupat și de asigurarea posibilității de a revendica imobilul de către acei terți care pretind că au fost prejudiciați ca urmare a faptului că executarea silită s-a desfășurat cu nerespectarea drepturilor lor. În acest sens, în primul rând, art. 822 din Codul de procedură civilă impune publicitatea urmăririi imobiliare, precizând că, odată cu comunicarea încheierii de încuviințare a executării silite, executorul judecătoresc va solicita biroului teritorial de cadastru și publicitate imobiliară să dispună, în baza acesteia, notarea urmăririi imobilului în cartea funciară, cu arătarea creditorului urmăritor și a sumei pentru care se face urmărirea. Publicitatea urmăririi imobiliare prin intermediul notării în cartea funciară are o dublă finalitate, fiind destinată protejării deopotrivă a persoanelor care ar intenționa să dobândească diverse drepturi cu privire la imobilul urmărit, cât și a eventualilor terți care se pot considera prejudiciați prin începerea urmăririi silite asupra imobilului, finalizată cu vânzare prin licitație publică. … 17.Curtea observă că notarea în cartea funciară este o modalitate de publicitate a cărei eficacitate este incontestabilă, ținând cont de prevederile art. 883 alin. (1) din Codul civil referitoare la cercetarea cărții funciare, care permit oricărei persoane, „chiar și fără a fi ținută să justifice vreun interes, să cerceteze orice carte funciară, precum și celelalte documente cu care aceasta se întregește, potrivit legii“. Prin urmare, orice persoană poate lua cunoștință despre începerea executării silite cu privire la un imobil, pentru a acționa în consecință dacă apreciază că măsurile ce pot greva bunul în cursul acestei proceduri îi afectează drepturile sau interesele legitime, putând să demareze demersuri judiciare pentru apărarea acestora, inclusiv o acțiune în revendicare imobiliară.  … 18.Ca atare, nu poate fi reținută susținerea autorilor excepției în sensul că ar fi lipsiți de orice mijloc legal de apărare a dreptului lor de proprietate pe care îl pretind asupra imobilului scos la vânzare prin licitație publică în cadrul procedurii executării silite. Pasivitatea acestora nu poate fundamenta o astfel de critică, fiindu-le exclusiv imputabilă, în condițiile în care art. 883 alin. (3) din Codul civil precizează expres că „Nimeni nu va putea invoca faptul că nu a avut cunoștință de existența vreunei înscrieri efectuate în cartea funciară sau, după caz, a unei cereri de înscriere înregistrate la biroul de cadastru și publicitate imobiliară“. … 19.Importanța publicității în această materie, din perspectiva apărării drepturilor terților, se evidențiază și din prevederile art. 829 alin. (2) din Codul de procedură civilă, care reglementează ipoteza în care imobilul supus urmăririi nu este înscris în cartea funciară. Într-o asemenea situație, executorul judecătoresc va solicita biroului de cadastru și publicitate imobiliară, în numele debitorului, deschiderea cărții funciare, în baza unei documentații cadastrale întocmite de o persoană autorizată și a titlurilor de proprietate obținute. În acest fel, se asigură publicitatea acestei proceduri inclusiv în ceea ce privește imobilele care anterior începerii executării silite nu erau înscrise în cartea funciară, garantându-se astfel protecția eventualilor terți prejudiciați ca urmare a executării silite.  … 20.Această idee este accentuată și de prevederile art. 860 alin. (2) din Codul de procedură civilă, potrivit cărora, în cazul imobilelor înscrise pentru prima dată în cartea funciară, în condițiile art. 829 alin. (2), mai sus amintit, cererea de evicțiune se va prescrie în termen de 3 ani de la data înscrierii actului de adjudecare în cartea funciară.  … 21.Mai mult, faptul că există instrumente juridice pe care terții care pretind un drept asupra imobilului pot să le utilizeze în apărarea și realizarea unui astfel de drept rezultă fără echivoc din prevederile art. 862 din Codul de procedură civilă care consacră acțiunea în regres pe care adjudecatarul care a fost evins total sau parțial o poate formula împotriva debitorului urmărit pentru obținerea de despăgubiri. Așadar, este evident că însuși legiuitorul confirmă astfel implicit dreptul terților interesați de a acționa în vederea protejării drepturilor pe care le pretind asupra imobilului supus urmăririi în cadrul executării silite.  … 22.Prin urmare, nu pot fi reținute criticile autorilor excepției referitoare la încălcarea art. 21 din Constituție ca urmare a lipsei dreptului de acces liber la justiție. … 23.Nici susținerile referitoare la pretinsa protecție abuzivă și excesivă a adjudecatarului nu își găsesc suport în textul de lege criticat. În jurisprudența sa, Curtea a statuat că dispozițiile speciale din materia adjudecării silite imobiliare fac parte dintro procedură legală specială, derogatorie, prin care este ocrotit adjudecatarul, neputând constitui o atingere adusă dreptului de proprietate al altei persoane (a se vedea Decizia nr. 288 din 1 iulie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 724 din 11 august 2004), mai ales că persoana care dobândește bunul valorificat prin vânzarea la licitația publică este convinsă că a participat la o procedură legală, desfășurată cu respectarea strictă a exigențelor legale în materia executării silite, prin procedura execuțională privind adjudecarea urmărindu-se realizarea efectivă a dreptului și restabilirea urgentă a ordinii sociale esențiale statului de drept (în acest sens, a se vedea Decizia Curții Constituționale nr. 388 din 27 mai 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 530 din 16 iulie 2015, paragrafele 13 și 14). În același timp, trebuie avută în vedere și securitatea raporturilor juridice decurgând din instituția adjudecării, care justifică reglementarea specifică.  … 24.Pentru argumentele mai sus expuse, pe de o parte, nu poate fi reținută nici afirmația potrivit căreia prin lipsirea terților de posibilitatea de a acționa în instanță pentru apărarea drepturilor lor s-ar realiza o expropriere forțată, întrucât, așa cum Curtea a arătat mai sus, nu este îngrădit accesul la justiție și, pe de altă parte, este improprie invocarea, în acest context, a instituției juridice a exproprierii. … 25.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,  … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Maria Anghelache și Georgică Anghelache în Dosarul nr. 2.413/270/2016 al Tribunalului Bacău – Secția I civilă și constată că dispozițiile art. 860 alin. (1) din Codul de procedură civilă sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Bacău – Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 3 mai 2022.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Valentina Bărbățeanu

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește