DECIZIA nr. 233 din 2 iunie 2020

Redacția Lex24
Publicat in CC: Decizii, 12/12/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 884 din 28 septembrie 2020
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

Alegeti sectiunea:
SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ActulREFERIRE LAOUG 9 19/02/2013 ART. 6
ActulREFERIRE LAOUG 9 19/02/2013 ART. 4
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEAOUG 9 19/02/2013 ART. 6
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEAOUG 9 19/02/2013 ART. 4
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 1REFERIRE LAOUG 9 19/02/2013 ART. 4
ART. 1REFERIRE LAOUG 9 19/02/2013 ART. 6
ART. 3REFERIRE LAOUG 9 19/02/2013 ART. 4
ART. 7REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 53
ART. 8REFERIRE LADECIZIE 70 28/02/2017
ART. 9REFERIRE LAOUG 9 19/02/2013 ART. 4
ART. 9REFERIRE LAOUG 9 19/02/2013 ART. 6
ART. 10REFERIRE LAOUG 9 19/02/2013 ART. 4
ART. 11REFERIRE LAOUG 9 19/02/2013 ART. 6
ART. 12REFERIRE LAOUG 9 19/02/2013
ART. 14REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 56
ART. 14REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 56
ART. 16REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 18REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 30
ART. 21REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 10
ART. 21REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 21REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 21REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 22REFERIRE LAOUG 9 19/02/2013 ART. 4
ART. 22REFERIRE LAOUG 9 19/02/2013 ART. 6
ART. 23REFERIRE LALEGE 1 06/01/2017 ART. 12
ART. 23REFERIRE LAOUG 9 19/02/2013
ART. 23REFERIRE LADECIZIE 766 15/06/2011
ART. 23REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 31
ART. 23REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 24REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 16
ART. 24REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 15
ART. 24REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 44
ART. 24REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 56
ART. 24REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 20
ART. 24REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 15
ART. 24REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 16
ART. 24REFERIRE LAPROTOCOL 20/03/1952 ART. 1
ART. 25REFERIRE LADECIZIE 127 10/03/2016
ART. 25REFERIRE LADECIZIE 566 16/10/2014
ART. 25REFERIRE LAOUG 9 19/02/2013 ART. 1
ART. 25REFERIRE LAOUG 9 19/02/2013
ART. 25REFERIRE LADECIZIE 1541 25/11/2010
ART. 25REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 35
ART. 25REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 35
ART. 26REFERIRE LAOUG 9 19/02/2013
ART. 27REFERIRE LADECIZIE 118 10/03/2015
ART. 27REFERIRE LAOUG 9 19/02/2013
ART. 27REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 44
ART. 27REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 44
ART. 28REFERIRE LADECIZIE 645 11/11/2014
ART. 28REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 56
ART. 28REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 56
ART. 29REFERIRE LADECIZIE 70 28/02/2017
ART. 30REFERIRE LAORD DE URGENTA 52 04/08/2017
ART. 30REFERIRE LALEGE 1 06/01/2017
ART. 30REFERIRE LALEGE 1 06/01/2017 ART. 12
ART. 30REFERIRE LAOUG 9 19/02/2013
ART. 32REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 15
ART. 32REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 20
ART. 32REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 20
ART. 32REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 15
ART. 33REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 11
ART. 33REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 33REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 33REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 147
ART. 33REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 33REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 147
 Nu exista acte care fac referire la acest act





Valer Dorneanu – președinte
Cristian Deliorga – judecător
Marian Enache – judecător
Daniel Marius Morar – judecător
Mona-Maria Pivniceru – judecător
Gheorghe Stan – judecător
Livia Doina Stanciu – judecător
Elena-Simina Tănăsescu – judecător
Varga Attila – judecător
Cristina Cătălina Turcu – magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 4 și ale art. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule, excepție ridicată de Roxana Chiciudean în Dosarul nr. 1.085/117/2017 al Tribunalului Cluj – Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.743D/2017.2.La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.3.Președintele dispune să se facă apelul și în Dosarul nr. 2.973D/2017, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule, excepție ridicată de Liviu-Daniel Rusu în Dosarul nr. 1.239/110/2017 al Curții de Apel Bacău – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.4.La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.5.Curtea, având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în dosarele nr. 2.743D/2017 și nr. 2.973D/2017, pune în discuție, din oficiu, conexarea cauzelor.6.Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor.7.Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea Dosarului nr. 2.973D/2017 la Dosarul nr. 2.743D/2017, care este primul înregistrat.8.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea excepției, ca neîntemeiată, invocând jurisprudența Curții Constituționale, respectiv Decizia nr. 70 din 28 februarie 2017.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:9.Prin Încheierea din 9 octombrie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 1.085/117/2017, Tribunalul Cluj – Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 4 și ale art. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule. Excepția a fost ridicată de Roxana Chiciudean, într-o cauză având ca obiect soluționarea unei cereri de restituire a sumei achitate ca timbru de mediu pentru autovehicule.10.Prin Încheierea din 23 noiembrie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 1.239/110/2017, Curtea de Apel Bacău – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule. Excepția a fost ridicată de Liviu-Daniel Rusu într-o cauză având ca obiect soluționarea recursului promovat împotriva sentinței civile prin care s-a respins cererea autorului de restituire a sumei achitate ca timbru de mediu.11.În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii arată, în esență, că modul de calcul al timbrului de mediu instituit prin art. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2013 este discriminatoriu, lipsit de o justificare obiectivă și rezonabilă, deoarece prin aplicarea sa concretă autovehiculele cu norme de poluare Euro 3 și Euro 4 sunt supuse celor mai mari taxe, deși celelalte autoturisme cu norme de poluare Euro 1 și Euro 2 poluează într-o manieră semnificativ mai mare. Principiul egalității în materie fiscală presupune două componente: egalitatea în fața legii fiscale și justa repartizare a sarcinilor fiscale. Acest principiu este incompatibil cu existența unor diferențieri în funcție de categorii de cetățeni ori de categorii de bunuri.12.Se susține că textele de lege criticate aduc atingere și dreptului de proprietate privată prin impunerea de către stat a sarcinii fiscale reprezentând plata timbrului de mediu. Legiuitorul este competent să reglementeze cadrul juridic pentru exercitarea atributelor dreptului de proprietate, însă aceste competențe trebuie să se manifeste în așa fel încât să nu intre în coliziune cu interesele particulare ale proprietarilor de autovehicule. Prin aplicarea prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 9/2013 la autoturismele deja înmatriculate în România se aduce o atingere gravă și nejustificată dreptului de proprietate privată datorită cuantumului împovărător al taxei în raport cu valoarea autoturismelor vizate și caracterul discriminatoriu al acesteia, rezultat din modul concret de calcul. Este înfrânt și justul echilibru care trebuie să existe între interesele generale ale societății și cele individuale. Sunt invocate cele reținute de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Hotărârea din 19 decembrie 1989, pronunțată în Cauza Mellacher și alții împotriva Austriei și în Hotărârea din 21 februarie 1986, pronunțată în Cauza James și alții împotriva Regatului Unit. Prin instituirea acestei taxe dreptul de proprietate asupra autoturismului este lipsit de caracterul efectivității deoarece el va fi exercitat plenar doar ulterior achitării acestui cuantum.13.Totodată, prin instituirea acestei taxe parafiscale se realizează o dublă impunere asupra aceluiași bun, proprietarul având și obligația de plată a impozitului datorat pentru mijloace de transport.14.Autorii mai arată că diferențierea de tratament contravine și exigențelor impuse de art. 56 alin. (2) din Constituție, care statuează ca plata taxelor să se facă la fel de către toți contribuabilii, prin excluderea privilegiilor și discriminărilor. Existența exceptărilor în ceea ce privește aplicarea timbrului de mediu evidențiază o încălcare a principiului egalității în fața legii și a așezării juste a sarcinilor fiscale. Exceptările se fundamentează pe criterii lipsite de obiectivitate, alese în mod aleatoriu.15.Autorii excepției fac referire la Hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene din 9 iunie 2016 pronunțată în Cauza C-586/14 Vasile Budișan împotriva Administrației Județene a Finanțelor Publice Cluj, prin care s-a reținut incompatibilitatea timbrului de mediu cu prevederile dreptului european.16.Tribunalul Cluj – Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale, contrar dispozițiilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu și-a exprimat opinia asupra excepției de neconstituționalitate invocate.17.Curtea de Apel Bacău – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată deoarece egalitatea în fața legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite. Or, în speță, persoanele ce au cumpărat un autoturism second-hand pentru care nu era plătită taxa de primă înmatriculare ori taxa pe poluare nu sunt în aceeași situație cu acelea care au cumpărat un autoturism pentru care taxa era plătită.18.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.19.Avocatul Poporului apreciază, în Dosarul nr. 2.743D/2017, că textele de lege criticate sunt constituționale deoarece intervenția legiuitorului nu afectează dreptul de proprietate, statul având dreptul de a adopta legile pe care le consideră necesare pentru a asigura plata impozitelor ori a altor contribuții.20.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:21.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.22.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 4 și ale art. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 119 din 4 martie 2013, având următorul cuprins: Art. 4: Obligația de plată a timbrului intervine o singură dată, astfel:Obligația de plată a timbrului intervine o singură dată, astfel:a)cu ocazia înscrierii în evidențele autorității competente, potrivit legii, a dobândirii dreptului de proprietate asupra unui autovehicul de către primul proprietar din România și atribuirea unui certificat de înmatriculare și a numărului de înmatriculare;b)la reintroducerea în parcul auto național a unui autovehicul, în cazul în care, la momentul scoaterii sale din parcul auto național, i s-a restituit proprietarului valoarea reziduală a timbrului, în conformitate cu prevederile art. 7;c)cu ocazia transcrierii dreptului de proprietate asupra autovehiculului rulat și pentru care nu a fost achitată taxa specială pentru autoturisme și autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule sau taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, potrivit reglementărilor legale în vigoare la momentul înmatriculării;d)cu ocazia transcrierii dreptului de proprietate asupra autovehiculului rulat în situația autovehiculelor pentru care s-a dispus de către instanțe restituirea sau înmatricularea fără plata taxei speciale pentru autoturisme și autovehicule, taxei pe poluare pentru autovehicule sau taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule;e)cu ocazia transcrierii dreptului de proprietate asupra autovehiculului rulat în situația autovehiculelor pentru care s-a emis decizie de restituire a taxei speciale pentru autoturisme și autovehicule, taxei pe poluare pentru autovehicule sau taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, în conformitate cu prevederile art. 12.– Art. 6:(1)Timbrul se calculează pe baza elementelor prevăzute la anexele nr. 1-6, după cum urmează:a)pentru autovehiculele din categoria M_1 cărora le corespunde norma de poluare Euro 5, timbrul de mediu se calculează după formula:Suma de plată = [A x B x (100 – C)]/100,unde:A = nivelul emisiilor de CO_2, exprimat în grame/km menționate în cartea de identitate a vehiculului;B = valoarea emisiilor de CO_2, exprimată în euro/1 gram km, prevăzută în anexa nr. 1;C = cota de reducere a timbrului prevăzută în coloana 2 din anexa nr. 3;b)pentru autovehiculele din categoria M_1 cărora le corespund normele de poluare euro 4 și euro 3, timbrul de mediu se calculează după formula:Suma de plată = [A x B x (100 – C)]/100,unde:A = nivelul emisiilor de CO_2, exprimat în grame/km menționate în cartea de identitate a vehiculului;B = valoarea emisiilor de CO_2, exprimată în euro/1 gram km, prevăzută în anexa nr. 1 pentru autovehiculele echipate cu motor cu aprindere prin scânteie și prevăzută în anexa nr. 2 pentru autovehiculele echipate cu motor cu aprindere prin comprimare;C = cota de reducere a timbrului prevăzută în coloana 2 din anexa nr. 3;c)pentru autovehiculele din categoria M_1 cărora le corespund normele de poluare non-Euro, Euro 1 sau Euro 2, după formula:Suma de plată = [E x D x (100 – C)]/100,unde:C = cota de reducere a timbrului prevăzută în coloana nr. 2 din anexa nr. 3;D = cilindreea exprimată în centimetri cubi, prevăzută în certificatul de înmatriculare a autovehiculului sau în cartea de identitate a vehiculului;E = valoarea prevăzută în coloana 3 din anexa nr. 4 pentru autovehiculele echipate cu motor cu aprindere prin scânteie și valoarea prevăzută în coloana 4 din anexa nr. 4 pentru autovehiculele echipate cu motor cu aprindere prin comprimare;d)formula prevăzută la lit. c) se aplică și pentru autovehiculele din categoriile M_2, M_3, N_1, N_2 și N_3, pentru care nivelul timbrului de mediu este prevăzut în coloana 2 din anexa nr. 5.(2)Norma de poluare Euro și nivelul emisiei de CO_2, la care se face referire la alin. (1), sunt cele menționate de Regia Autonomă «Registrul Auto Român» în cartea de identitate a vehiculului, în conformitate cu prevederile normelor metodologice de aplicare a prezentei ordonanțe de urgență.(3)Timbrul pentru autovehiculele cărora le corespunde norma de poluare Euro 6 se va determina pe baza formulei prevăzute la alin. (1) lit. a), odată cu intrarea în vigoare a normei Euro 6 pentru înmatricularea, vânzarea și introducerea în circulație a vehiculelor noi, conform Regulamentului (CE) nr. 715/2007 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 iunie 2007 privind omologarea de tip a autovehiculelor în ceea ce privește emisiile provenind de la vehiculele ușoare pentru pasageri și de la vehiculele ușoare comerciale (Euro 5 și Euro 6) și privind accesul la informațiile referitoare la repararea și întreținerea vehiculelor.(4)Pentru autovehiculele care fac parte din categoria celor hibride și electrice timbrul de mediu nu se datorează.(5)Cota de reducere a timbrului, prevăzută în anexa nr. 3, este stabilită în funcție de vechimea autovehiculului.(6)Cu ocazia calculului timbrului pot fi acordate reduceri suplimentare față de cota de reducere prevăzută în anexa nr. 3, în funcție de abaterile de la situația standard a elementului/elementelor care a/au stat la baza stabilirii cotei fixe, dacă persoana care solicită înmatricularea sau, după caz, transcrierea dreptului de proprietate asupra unui autovehicul rulat declară pe propria răspundere că rulajul mediu anual real al autovehiculului în cauză este mai mare decât rulajul mediu anual considerat standard pentru categoria respectivă de autovehicule, potrivit normelor metodologice de aplicare a prezentei ordonanțe de urgență. În acest caz, calculul timbrului se face pe baza cotei de reducere rezultate din cota prevăzută în anexa nr. 3, majorată cu cota de reducere suplimentară prevăzută în anexa nr. 6. Atunci când noua cotă de reducere este mai mare de 90%, se aplică cota de reducere de 90%.(7)Suma reprezentând timbrul ce urmează a fi plătită, calculată potrivit prevederilor alin. (1), poate fi ajustată și atunci când persoana care solicită înmatricularea sau, după caz, transcrierea dreptului de proprietate asupra unui autovehicul rulat face dovada, pe baza expertizei tehnice efectuate de Regia Autonomă «Registrul Auto Român», că deprecierea autovehiculului rulat este mai mare, potrivit normelor metodologice de aplicare a prezentei ordonanțe de urgență.(8)Vechimea autovehiculului se calculează în funcție de data primei înmatriculări a acestuia.(9)Atunci când persoana care solicită înmatricularea sau transcrierea dreptului de proprietate asupra autovehiculului rulat nu poate face dovada datei înmatriculării autovehiculului, timbrul se calculează în funcție de anul de fabricație.23.Curtea observă că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2013 a fost abrogată începând cu data de 1 februarie 2017, prin art. XII din Legea nr. 1/2017 privind eliminarea unor taxe și tarife, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 15 din 6 ianuarie 2017. Având în vedere că textele de lege criticate continuă să își producă efectele juridice în cauză, Curtea reține că acestea vor fi supuse controlului de constituționalitate, potrivit Deciziei nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, prin care Curtea Constituțională a statuat că sintagma „în vigoare“ din cuprinsul dispozițiilor art. 29 alin. (1) și ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 este constituțională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare. 24.În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 15 alin. (1) privind universalitatea, art. 16 referitoare la principiul egalității, art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 44 privind dreptul de proprietate privată, art. 56 alin. (2) referitor la așezarea justă a sarcinilor fiscale, precum și celor ale art. 1 privind protecția proprietății din primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.25.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că, prin Decizia nr. 127 din 10 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 9 iunie 2016, paragrafele 15 și 18, a reținut că timbrul de mediu vizează constituirea fondului de mediu cu o destinație clar stabilită, fiind o taxă parafiscală, care se plătește o singură dată. Totodată, potrivit art. 35 alin. (2) din Constituție, statul asigură cadrul legislativ pentru exercitarea dreptului la un mediu înconjurător sănătos, iar conform art. 1 alin. (2) dinOrdonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2013, timbrul se face venit la bugetul Fondului pentru mediu și se utilizează de Administrația Fondului pentru Mediu, în vederea finanțării programelor și proiectelor pentru protecția mediului. În ceea ce privește încălcarea principiului egalității în fața legii, Curtea a statuat că egalitatea în fața legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite. Or, cei care au transcris dreptul de proprietate anterior intrării în vigoare a actului normativ criticat nu se află în aceeași situație cu aceia care au înscris/reintrodus în parcul național auto sau transcris dreptul de proprietate, ulterior intrării în vigoare a actului normativ criticat. Fiecare dintre proprietari are o situație diferită în funcție de cadrul legal în vigoare atunci când a avut loc înscrierea/reintroducerea în parcul național auto sau transcrierea dreptului de proprietate. În legătură cu aspectul menționat mai sus, Curtea a reținut că situația diferită în care se află cetățenii, în funcție de reglementarea aplicabilă potrivit principiului tempus regit actum, nu poate fi privită ca o încălcare a dispozițiilor constituționale care consacră egalitatea în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și discriminări (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 1.541 din 25 noiembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 30 din 13 ianuarie 2011). Respectarea egalității în drepturi presupune luarea în considerare a tratamentului pe care legea îl prevede față de cei cărora li se aplică în decursul perioadei în care reglementările sale sunt în vigoare, iar nu în raport cu efectele produse prin reglementările legale anterioare. În consecință, reglementările juridice succesive pot prezenta în mod firesc diferențe determinate de condițiile obiective în care ele au fost adoptate (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 566 din 16 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 34 din 15 ianuarie 2015). 26.Aplicând aceste considerente la cauza de față, Curtea reține că pentru a exista o încălcare a principiului egalității, trebuie ca între persoanele cărora li se aplică același regim juridic – în speță prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 9/2013 – să existe diferențe nejustificate obiectiv și rezonabil. Din analiza criticilor formulate de autorii excepției nu rezultă însă existența unor astfel de diferențe.27.Totodată, prin Decizia nr. 118 din 10 martie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 318 din 11 mai 2015, paragraful 20, Curtea a constatat că este lipsită de temei critica de neconstituționalitate a prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 9/2013 formulată în raport cu art. 44 din Constituție, având în vedere că, potrivit alin. (1) și (7) ale normei constituționale invocate, conținutul și limitele dreptului de proprietate sunt stabilite prin lege și că dreptul de proprietate privată obligă la respectarea sarcinilor privind protecția mediului.28.Referitor la încălcarea art. 56 alin. (2) din Constituție, prin Decizia nr. 645 din 11 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 43 din 19 ianuarie 2015, paragrafele 15 și 16, Curtea a reținut că autorii excepției pornesc de la o premisă greșită atunci când stabilesc prețul automobilului achiziționat drept criteriu pentru invocarea încălcării justei așezări a sarcinilor fiscale. Din analiza dispozițiilor ordonanței de urgență și a anexelor sale reiese faptul că elementul de referință este cel al normei de poluare cu CO_2. Cuantumul timbrului de mediu care trebuie plătit rezultă în urma unei formule de calcul în care intră norma de poluare, care este calculată și în funcție de capacitatea cilindrică a motorului, precum și de tipul de motor (cu aprindere prin scânteie sau cu aprindere prin combustie). Așadar, criteriile sunt obiective, ținându-se seama de nivelul de poluare. Referitor la o pretinsă taxare dublă, trebuie observat că impozitul pe mijloacele de transport are o natură total diferită față de timbrul de mediu, ele având finalități diferite. Timbrul de mediu vizează constituirea fondului de mediu cu o destinație clar stabilită, fiind o taxă parafiscală, iar impozitul pe mijloace de transport vizează alimentarea bugetului autorităților locale în vederea bunei desfășurări a activității acestora. Pe de altă parte, timbrul de mediu se plătește o singură dată, impozitul se plătește anual.29.Prin Decizia nr. 70 din 28 februarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 404 din 30 mai 2017, paragrafele 18 și 19, Curtea a făcut referire la Hotărârea pronunțată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene la data de 9 iunie 2016 în Cauza C-586/14 Vasile Budișan împotriva Administrației Județene a Finanțelor Publice Cluj în care s-a reținut că art. 110 din Tratatul de funcționare a Uniunii Europene „trebuie interpretat în sensul că: […] se opune ca statul membru respectiv să scutească de această taxă autovehiculele deja înmatriculate pentru care a fost plătită, dar nu a fost restituită o taxă în vigoare anterior declarată incompatibilă cu dreptul Uniunii“.30.Curtea a reținut că nu au relevanță constituțională cerințele rezultate din această hotărâre, ele ținând de obligația legislativului de a edicta norme în sensul hotărârilor Curții de Justiție a Uniunii Europene. În realizarea acestei obligații, Parlamentul a adoptat Legea nr. 1/2017 privind eliminarea unor taxe și tarife, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 15 din 6 ianuarie 2017, care, prin art. XII dispune abrogarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 9/2013, începând cu data de 1 februarie 2017 și, ulterior, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 52/2017 privind restituirea sumelor reprezentând taxa specială pentru autoturisme și autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule și timbrul de mediu pentru autovehicule.31.Neintervenind elemente noi, de natură a justifica reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, soluția și considerentele deciziilor menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.32.În final, Curtea observă că autorii nu motivează excepția din perspectiva încălcării prevederilor art. 15 alin. (1) și art. 20 din Constituție.33.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Roxana Chiciudean în Dosarul nr. 1.085/117/2017 al Tribunalului Cluj – Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale și de Liviu – Daniel Rusu în Dosarul nr. 1.239/110/2017 al Curții de Apel Bacău – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și constată că prevederile art. 4 și ale art. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Cluj – Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale și Curții de Apel Bacău – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 2 iunie 2020.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Cristina Cătălina Turcu
–-

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x