DECIZIA nr. 231 din 27 aprilie 2023

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Nicoleta-Ecaterina Eucarie.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 425^1 alin. (1) și ale art. 488^6 alin. (7) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Margareta Dumitrescu și Constantin Dumitrescu în Dosarul nr. 9.720/225/2019 al Tribunalului Mehedinți – Secția penală și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 113D/2020. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Președintele dispune să se facă apelul și în Dosarul nr. 1.066D/2020, având un obiect identic cu obiectul dosarului anterior menționat, excepție ridicată de aceiași autori în același dosar al aceleiași instanțe. … 4.La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 5.Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor, iar reprezentantul Ministerului Public arată că este de acord cu conexarea. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea Dosarului nr. 1.066D/2020 la Dosarul nr. 113D/2020, care a fost primul înregistrat. … 6.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, întrucât autorii acesteia nu motivează contrarietatea dintre normele procesual penale criticate și dispozițiile constituționale invocate. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:7.Prin Încheierea din 10 ianuarie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 9.720/225/2019, Tribunalul Mehedinți – Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 425^1 alin. (1) și ale art. 488^6 alin. (7) din Codul de procedură penală. Excepția a fost ridicată de Margareta Dumitrescu și Constantin Dumitrescu într-o cauză având ca obiect soluționarea contestației formulate de autori împotriva încheierii judecătorului de drepturi și libertăți prin care a fost soluționată contestația privind durata procesului penal. … 8.Prin Încheierea din 6 iulie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 9.720/225/2019, Tribunalul Mehedinți – Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 425^1 alin. (1) și ale art. 488^6 alin. (7) din Codul de procedură penală. Excepția a fost ridicată de Margareta Dumitrescu și Constantin Dumitrescu într-o cauză având ca obiect soluționarea contestației formulate de autori împotriva încheierii judecătorului de drepturi și libertăți prin care a fost soluționată contestația privind durata procesului penal. … 9.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii acesteia susțin, în esență, că au formulat excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 488^6 alin. (7) din Codul de procedură penală, întrucât art. 2 din Protocolul nr. 7 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale statuează că dosarele penale se judecă în două căi de atac. Or, în condițiile în care art. 488^6 alin. (7) din Codul de procedură penală reglementează inadmisibilitatea căii de atac împotriva încheierii prin care se soluționează o contestație împotriva duratei procesului penal, stabilind că hotărârea luată de prima instanță este definitivă, se aduce atingere prevederilor constituționale și convenționale invocate. … 10.Tribunalul Mehedinți – Secția penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, în condițiile în care principiile egalității în drepturi și accesului liber la justiție presupun posibilitatea oricărei persoane de a se adresa direct și nemijlocit unei instanțe de judecată, pentru apărarea drepturilor și intereselor sale legitime. Or, legiuitorul, prin dispozițiile art. 488^6 alin. (7) din Codul de procedură penală, a instituit o procedură ce garantează, fără discriminare, oricărei persoane aflate în ipoteza normei juridice dreptul de a se adresa unui judecător de drepturi și libertăți, în situația cauzelor aflate în cursul urmăririi penale, sau instanței ierarhic superioare celei pe rolul căreia se află cauza, în situația dosarelor aflate în cursul judecății sau în căile de atac, pentru a solicita accelerarea procedurii judiciare. De asemenea, reține că, prin dispozițiile art. 425^1 alin. (1) din Codul de procedură penală, legiuitorul a garantat oricărei persoane posibilitatea de a se adresa cu contestație unui judecător de drepturi și libertăți, în situația cauzelor aflate în cursul urmăririi penale, sau instanței ierarhic superioare celei pe rolul căreia se află cauza, în situația dosarelor aflate în cursul judecății sau în căile de atac – ori de câte ori legea o prevede expres și ori de câte ori legea nu prevede altfel. Totodată, reține că stabilirea competenței instanțelor judecătorești și instituirea regulilor de desfășurare a procesului, deci, și reglementarea căilor de atac, constituie atributul exclusiv al legiuitorului, iar dispozițiile art. 425^1 alin. (1) și ale art. 488^6 alin. (7) din Codul de procedură penală nu încalcă dreptul la apărare. Astfel, atât art. 129, cât și art. 126 alin. (2) din Constituție fac referire la „condițiile legii“ atunci când reglementează exercitarea căilor de atac, competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată urmând a fi prevăzute „numai prin lege“, și nicio prevedere a Legii fundamentale nu reglementează dreptul la exercitarea căilor de atac în orice cauză. În acest sens, art. 129 din Constituție stipulează că părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac numai în condițiile legii. Reține că eliminarea căilor de atac în această materie este justificată de caracterul special al procedurii instituite de art. 488^1-488^6 din Codul de procedură penală, legiuitorul urmărind să asigure celeritatea procedurii, în condițiile în care scopul reglementării criticate îl reprezintă obținerea în mod rapid a unei hotărâri definitive prin care se exercită controlul judiciar cu privire la durata procesului penal, pe baza lucrărilor și a materialului din dosarul cauzei și a susținerilor părților, subiecților procesuali principali și procurorului. … 11.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 12.Guvernul, în Dosarul nr. 1.066D/2020, apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens invocă considerente ale deciziilor Curții Constituționale nr. 645 din 13 octombrie 2015, nr. 531 din 11 iulie 2017 și nr. 554 din 19 septembrie 2017. … 13.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul, în Dosarul nr. 113D/2020, și Avocatul Poporului nu au transmis punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. … 
CURTEA,examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere transmis în Dosarul nr. 1.066D/2020, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:14.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 15.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 425^1 alin. (1) și ale art. 488^6 alin. (7) din Codul de procedură penală, care au următorul cuprins:– Art. 425^1 alin. (1): „Calea de atac a contestației se poate exercita numai atunci când legea o prevede expres, prevederile prezentului articol fiind aplicabile când legea nu prevede altfel.“; … – Art. 488^6 alin. (7): „Încheierea prin care judecătorul de drepturi și libertăți sau instanța soluționează contestația nu este supusă niciunei căi de atac.“ …  … 16.Autorii excepției de neconstituționalitate susțin că normele procesual penale criticate sunt contrare atât dispozițiilor constituționale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, ale art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, ale art. 21 privind accesul liber la justiție și ale art. 24 referitor la dreptul la apărare, cât și prevederilor art. 2 din Protocolul nr. 7 la Convenția privind apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, referitoare la dreptul la două grade de jurisdicție în materie penală. În plus, cât privește dispozițiile art. 425^1 alin. (1) din Codul de procedură penală, invocă și prevederile art. 6 din Convenția privind apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, referitoare la dreptul la un proces echitabil. … 17.Examinând excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 425^1 alin. (1) din Codul de procedură penală, Curtea constată că autorii excepției nu arată în ce mod normele procesual penale criticate contravin dispozițiilor constituționale și convenționale referitoare la egalitatea în drepturi a cetățenilor, accesul liber la justiție, dreptul la apărare și dreptul la două grade de jurisdicție în materie penală. Cu alte cuvinte, autorii excepției de neconstituționalitate nu evidențiază aspecte de natură să circumscrie critica de neconstituționalitate și nu formulează argumente care să facă posibilă compararea reală a normelor procesual penale criticate cu reperele constituționale și convenționale invocate. … 18.În legătură cu acest aspect, instanța de control constituțional a statuat, prin Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, că, chiar dacă excepția de neconstituționalitate este în mod formal motivată, dar motivarea în sine nu are nicio legătură cu textul de lege criticat, iar textul de referință este unul general, Curtea va respinge excepția ca inadmisibilă, fiind contrară art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992. Curtea a precizat că aceeași soluție va fi pronunțată și în cazul în care excepția de neconstituționalitate nu cuprinde motivarea ca element al său, iar din textul constituțional invocat nu se poate desluși în mod rezonabil vreo critică de neconstituționalitate fie din cauza generalității sale, fie din cauza lipsei rezonabile de legătură cu textul criticat. În acest sens, Curtea, prin Decizia nr. 785 din 16 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 646 din 9 septembrie 2011, a stabilit că simpla enumerare a unor dispoziții constituționale sau convenționale nu poate fi considerată o veritabilă critică de neconstituționalitate. Dacă ar proceda la examinarea excepției de neconstituționalitate motivate într-o asemenea manieră eliptică, instanța de control constituțional s-ar substitui autorului acesteia în formularea unor critici de neconstituționalitate, ceea ce ar echivala cu un control efectuat din oficiu, inadmisibil, însă, în condițiile în care art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 precizează că „sesizarea Curții Constituționale se dispune de către instanța în fața căreia s-a ridicat excepția de neconstituționalitate, printr-o încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale părților, opinia instanței asupra excepției, și va fi însoțită de dovezile depuse de părți“. … 19.În aceste condiții, având în vedere prevederile art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, Curtea constată că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 425^1 alin. (1) din Codul de procedură penală este inadmisibilă. … 20.Cât privește excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 488^6 alin. (7) din Codul de procedură penală, Curtea reține că aceste din urmă norme procesual penale au mai format obiectul controlului de constituționalitate, prin raportare la critici similare, instanța de control constituțional pronunțând, în acest sens, mai multe decizii, precum deciziile nr. 645 din 13 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 880 din 24 noiembrie 2015, nr. 567 din 1 octombrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 31 ianuarie 2020, nr. 549 din 26 septembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 111 din 13 februarie 2020, și nr. 467 din 25 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 919 din 8 octombrie 2020, prin care a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate. … 21.În considerentele deciziilor sus-amintite, Curtea a reținut că, deși încheierea prin care judecătorul de drepturi și libertăți sau instanța soluționează contestația privind durata procesului penal nu este supusă niciunei căi de atac, acest fapt nu aduce atingere accesului liber la justiție și dreptului la un proces echitabil și nici dreptului la apărare, consacrate de art. 21 și 24 din Constituție. Pentru argumentarea acestei soluții, Curtea a făcut trimitere la Decizia nr. 423 din 9 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 538 din 20 iulie 2015, paragraful 22, prin care a reținut că procedura reglementată la art. 488^4-488^6 din Codul de procedură penală nu vizează fondul cauzei penale, prin procedura analizată nefiind judecată o acuzație în materie penală, în sensul prevederilor art. 6 din Convenție. Prin încheierea pronunțată, judecătorul de drepturi și libertăți sau instanța de judecată nu dispune cu privire la vinovăția inculpatului sau la pedeapsa aplicată acestuia, ci apreciază asupra duratei rezonabile a activității de urmărire penală sau de judecată, conform dispozițiilor art. 488^1 alin. (1) din Codul de procedură penală. În cazul respingerii contestației, poate fi formulată o nouă contestație, cu respectarea termenelor prevăzute de art. 488^1 alin. (3) din Codul de procedură penală, cu mențiunea că abuzul de drept constând în formularea cu rea-credință a contestației se sancționează cu amendă judiciară și prin obligarea la plata cheltuielilor judiciare ocazionate. Dacă s-a constatat depășirea duratei rezonabile, o nouă contestație în aceeași cauză se va soluționa cu luarea în considerare, potrivit art. 488^6 alin. (3) din Codul de procedură penală, exclusiv a motivelor ivite ulterior contestației anterioare. … 22.Totodată, Curtea a constatat că stabilirea competenței instanțelor judecătorești și instituirea regulilor de desfășurare a procesului, deci și reglementarea căilor de atac, constituie atributul exclusiv al legiuitorului, iar dispozițiile art. 488^6 alin. (7) din Codul de procedură penală nu încalcă accesul liber la justiție, dreptul la un proces echitabil și dreptul la apărare. Astfel, atât art. 129, cât și art. 126 alin. (2) din Constituție fac referire la „condițiile legii“ atunci când reglementează exercitarea căilor de atac, competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată urmând a fi prevăzute „numai prin lege“, și nicio prevedere a Legii fundamentale nu reglementează dreptul la exercitarea căilor de atac în orice cauză. În acest sens, art. 129 din Constituție stipulează că părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac numai în condițiile legii. Totodată, Curtea a reținut că eliminarea căilor de atac în această materie este justificată de caracterul special al procedurii instituite de art. 488^1-488^6 din Codul de procedură penală, legiuitorul urmărind să asigure celeritatea procedurii, în condițiile în care scopul reglementării criticate îl reprezintă obținerea în mod rapid a unei hotărâri definitive prin care se exercită controlul judiciar cu privire la durata procesului penal, pe baza lucrărilor și a materialului din dosarul cauzei și a susținerilor părților, subiecților procesuali principali și procurorului. … 23.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine modificarea jurisprudenței anterior invocate, atât soluția, cât și considerentele reținute în deciziile mai sus citate sunt aplicabile și în prezenta cauză. … 24.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:1.Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 425^1 alin. (1) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Margareta Dumitrescu și Constantin Dumitrescu în Dosarul nr. 9.720/225/2019 al Tribunalului Mehedinți – Secția penală. … 2.Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de aceiași autori în același dosar al aceleiași instanțe și constată că dispozițiile art. 488^6 alin. (7) din Codul de procedură penală sunt constituționale în raport cu criticile formulate. … Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Mehedinți – Secția penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 27 aprilie 2023.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Mihaela Ionescu

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește