DECIZIA nr. 230 din 6 aprilie 2021

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu. 1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 169^1 alin. (3) teza finală și ale art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, excepție ridicată de Ioan Brașovean în Dosarul nr. 295/97/2018 al Curții de Apel Alba Iulia – Secția I civilă și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.184D/2019.  … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Președintele dispune să se facă apelul și în dosarele nr. 1.186D/2019, nr. 1.192D/2019, nr. 1.194D/2019, nr. 1.289D/2019 – 1.292D/2019, nr. 1.393D/2019, nr. 1.394D/2019, nr. 1.399D/2019, nr. 1.427D/2019, nr. 1.515D/2019, nr. 1.516D/2019, nr. 1.957D/2019-1.960D/2019, având ca obiect aceeași excepție de neconstituționalitate, ridicată de Ion Marica, Aurel Câmpean, Viorel Sabău, Grigore Perneș, Nicolae Boros, Iosif Gașpar, Mihai Cervicescu, Ionel Stoica, Mihai Fulop, Ioan Megheșan, Biaca Nicolae, Constantin Moisii, Cristinel Purcaru Dănciulescu, Kiss Endre, Aurel Baidoc, Nicolae Puia și, respectiv, de Vasile Maravela în dosarele nr. 269/97/2018, nr. 1.135/97/2018, nr. 192/97/2018, nr. 1.038/97/2018, nr. 845/97/2018, nr. 374/97/2018, nr. 506/97/2018, nr. 409/97/2018, nr. 475/97/2018, nr. 273/97/2018, nr. 606/97/2018, nr. 2.209/97/2018, nr. 2.625/97/2018, nr. 400/97/2018, nr. 134/97/2018, nr. 476/97/2018 și nr. 375/97/2018 ale Curții de Apel Alba Iulia – Secția I civilă.  … 4.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 5.Curtea, având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate ridicate, pune în discuție, din oficiu, problema conexării cauzelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 1.186D/2019, nr. 1.192D/2019, nr. 1.194D/2019, nr. 1.289D/2019-1.292D/2019, nr. 1.393D/2019, nr. 1.394D/2019, nr. 1.399D/2019, nr. 1.427D/2019, nr. 1.515D/2019, nr. 1.516D/2019, nr. 1.957D/2019-1.960D/2019 la Dosarul nr. 1.184D/2019, care a fost primul înregistrat. … 6.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, în acord cu jurisprudența în materie a Curții Constituționale, concretizată, spre exemplu, prin Decizia nr. 463 din 11 iulie 2019. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:7.Prin încheierile din 4 aprilie 2019, pronunțate în dosarele nr. 295/97/2018, nr. 269/97/2018, nr. 1.135/97/2018 și nr. 192/97/2018, prin încheierile din 23 aprilie 2019, pronunțate în dosarele nr. 1.038/97/2018, nr. 374/97/2018 și nr. 506/97/2018, prin încheierile din 25 aprilie 2019, pronunțate în dosarele nr. 409/97/2018, nr. 475/97/2018 și nr. 273/97/2018, prin Încheierea din 8 mai 2019, pronunțată în Dosarul nr. 606/97/2018, prin încheierile din 9 mai 2019, pronunțate în dosarele nr. 2.209/97/2018 și nr. 2.625/97/2018 și prin încheierile din 13 iunie 2019, pronunțate în dosarele nr. 400/97/2018, nr. 134/97/2018, nr. 476/97/2018 și nr. 375/97/2018, Curtea de Apel Alba Iulia – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 169^1 alin. (3) teza finală și ale art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepțiile de neconstituționalitate au fost ridicate de Ioan Brașovean, Ion Marica, Aurel Câmpean, Viorel Sabău, Grigore Perneș, Iosif Gașpar, Mihai Cervicescu, Ionel Stoica, Mihai Fulop, Ioan Megheșan, Biaca Nicolae, Constantin Moisii, Cristinel Purcaru Dănciulescu, Kiss Endre, Aurel Baidoc, Nicolae Puia și, respectiv, Vasile Maravela, în litigii având ca obiect recalcularea pensiei. … 8.Prin Încheierea din 23 aprilie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 845/97/2018, Curtea de Apel Alba Iulia – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, în interpretarea dată prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Nicolae Boros într-un litigiu având ca obiect recalcularea pensiei. … 9.În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată, în esență, că interpretarea dată art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, este neconstituțională și în continuare neclară, motiv pentru care textul de lege este înțeles și aplicat în mod neunitar. Problema centrală pe care o ridică această interpretare a instanței supreme este că la recalcularea pensiilor destinatarilor acestor norme nu se mai ia în calcul stagiul complet de cotizare de 20 de ani, avut în plată anterior, ci se are în vedere stagiul complet de cotizare de 30 de ani sau mai mare, prevăzut la data recalculării pensiei de Legea nr. 263/2010, cu ignorarea, deci, a situațiilor anterior și legal constituite cu privire la modalitatea de calcul al drepturilor la pensie și cu consecința evidentă a lipsirii beneficiului creșterii efective a pensiei.  … 10.Se susține, așadar, că această interpretare obligatorie, care ignoră principiul tempus regit actum, dar și situația pensiilor stabilite conform Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, nu stabilește cu exactitate dacă la recalcularea pensiei în temeiul Legii nr. 263/2010 se ține seama, în cazul unei pensii stabilite în temeiul Legii nr. 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat și asistență socială, de stagiul complet de cotizare cu sau fără creșterile prevăzute de actele normative ulterioare acestei legi, respectiv de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 100/2008 pentru completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 209/2008 pentru modificarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale și de art. 169 din Legea nr. 263/2010. În aceste condiții, prevederile art. 169^1 alin. (3) teza finală sunt neclare și imprecise, iar legea nu poate fi respectată, ceea ce contravine art. 1 alin. (5) din Constituție sub aspectul protejării principiului securității juridice.  … 11.Aceleași dispoziții, în interpretarea dată prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, încalcă și art. 16 alin. (1) din Legea fundamentală, deoarece conduc la aplicarea lor diferențiată aceleiași categorii de pensionari, și anume cea prevăzută la art. 169^1 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, respectiv pensionarii sistemului public de pensii ale căror drepturi de pensie au fost stabilite potrivit legislației anterioare datei de 1 ianuarie 2011, care au desfășurat activități în locuri de muncă încadrate în grupa I și/sau grupa a II-a de muncă potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, respectiv activități în locuri de muncă încadrate în condiții deosebite și/sau condiții speciale. Pentru această categorie de pensionari, art. 169^1 alin. (1) lit. a) și b) stabilesc beneficiul creșterii punctajelor anuale cu 50% (grupa I de muncă sau în locuri de muncă încadrate în condiții speciale), respectiv cu 25% (grupa a II-a de muncă sau în locuri de muncă încadrate în condiții deosebite). Însă, în procesul recalculării pensiei în temeiul Legii nr. 263/2010, art. 169^1 alin. (3) se aplică diferențiat, în sensul că unii pensionari au beneficiat de un stagiu complet de cotizare de 20 de ani [stabilit conform Deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție – Completul competent să judece recursul în interesul legii nr. 11 din 25 mai 2015, art. 116 din Legea nr. 263/2010, art. 134 alin. (3) din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 257/2011 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice și principiului tempus regit actum], în timp ce altora li se aplică stagiul complet de cotizare de 30 de ani sau mai mare (stabilit conform Deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 69 din 15 octombrie 2018).  … 12.Lipsa de claritate și predictibilitate ale art. 169^1 alin. (3) teza finală determină, totodată, îngrădirea accesului la justiție, garantat de art. 21 alin. (1) și (3) din Constituție, destinatarii acesteia fiind lipsiți de beneficiul securității juridice pe care o lege precisă și previzibilă îl presupune. Cu referire la asigurarea în speță a dreptului la un proces echitabil, se arată că sunt necesare două elemente ale legilor, respectiv acordarea punctajului suplimentar, aprobat de art. 169^1 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, și păstrarea dreptului câștigat, adică a stagiului complet de cotizare de 20 de ani, avut la data de 31 decembrie 2018, potrivit art. 77,art. 43 și art. 20 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 19/2000, precum și Deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție – Completul competent să judece recursul în interesul legii nr. 11 din 25 mai 2015.  … 13.Prin modificarea stagiului complet de cotizare de la 20 de ani la 30 de ani sau mai mult persoanelor care au prestat munca în grupa I de muncă sau condiții speciale și care au realizat cel puțin 20 de ani de muncă în subteran se aduce o gravă atingere art. 41 alin. (2) din Constituție, întrucât se acreditează ideea extrem de periculoasă potrivit căreia legiuitorul poate oricând să afecteze în sens negativ dreptul la pensie obținut pe baza unei legi anterioare sau chiar în temeiul unei hotărâri judecătorești definitive.  … 14.Viciile de calitate legislativă ale dispozițiilor art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 afectează și dreptul de proprietate, garantat de art. 44 din Constituție. Stagiul complet de cotizare de 20 de ani reprezintă un element substanțial în calculul punctajului mediu anual și determină în mod direct un anumit cuantum al pensiei pentru limită de vârstă. Or, retragerea stagiului complet de cotizare de 20 de ani din formula de recalculare a pensiei și înlocuirea acestuia cu unul de 30 de ani, în urma Deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 69 din 15 octombrie 2018, echivalează cu încălcarea dreptului la garanția pensiei, astfel cum a fost stabilită prin lege la momentul determinării sale. Mai mult decât atât, echivalează cu o expropriere inutilă, nedreaptă, neprevăzută de lege și fără nicio despăgubire. Totodată, pensia este asimilată noțiunii de „bun“, astfel cum a fost aceasta dezvoltată în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, fiind protejată prin garanțiile prevăzute de art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, cu referire la dreptul de proprietate. … 15.În directă legătură cu argumentele de mai sus este susținută și încălcarea art. 47 alin. (2) din Constituție, care garantează dreptul cetățenilor la pensie, sens în care sunt invocate considerente relevante din Decizia Curții Constituționale nr. 874 din 25 iunie 2010.  … 16.În mod evident, restrângerea și modificarea modului de calcul al punctajului mediu anual prin folosirea altui stagiu complet de cotizare decât cel stabilit la data înscrierii la pensie duc la încălcarea art. 53 din Constituție, câtă vreme nu sunt îndeplinite condițiile restrictive și limitative prevăzute de această normă constituțională pentru a fi justificată restrângerea exercițiului drepturilor fundamentale pretins încălcate.  … 17.Se susține și nesocotirea art. 108 alin. (2) din Constituție, deoarece prevederile art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 au fost modificate contrar normelor de tehnică legislativă, printr-un act juridic de rang inferior, respectiv Hotărârea Guvernului nr. 291/2017 pentru completarea art. 134 din Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 257/2011. … 18.De asemenea, se susține că este încălcat și dreptul prevăzut de art. 129 din Constituție, deoarece părțile nu pot exercita o cale de atac care să conțină motivele de nelegalitate sau netemeinicie a hotărârii judecătorești, fiind astfel „închis“ dreptul la un recurs efectiv, garantat de art. 13 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 19.Art. 148 alin. (2) din Constituție este invocat din perspectiva imposibilității exercitării unei căi de atac, fiind refuzat dreptul la un recurs efectiv în dreptul intern, prevăzut de art. 13 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. … 20.Cu privire la pretinsa neconstituționalitate a dispozițiilor art. 169^2 din Legea nr. 263/2010, se susține că acestea contravin, din aceleași motive, acelorași norme constituționale invocate și în sensul neconstituționalității art. 169^1 alin. (3), cu precizarea că, suplimentar, încalcă și art. 15 alin. (2) și art. 78 din Constituție. … 21.Astfel, se susține că prevederile art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 sunt lipsite de predictibilitate, claritate și precizie, deoarece, fiind adoptate în aplicarea art. 169^1 din aceeași lege, nu conțin nicio majorare de puncte, ci reprezintă un paralelism legislativ, contrar art. 16 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative. Totodată, nu se poate înțelege rațiunea acestei reglementări distincte, în condițiile în care art. 116 din aceeași lege conține norme precise. Mai mult, art. 169^2 se adresează exclusiv destinatarilor normei cuprinse la art. 169^1, fără însă să-l modifice sau să-l abroge, iar beneficiul recalculării pe care acest text îl reglementează s-a dispus după epuizarea perioadei de aplicare a creșterii punctajelor anuale (1 ianuarie 2016-31 decembrie 2017). Totodată, nu se înțelege ce se întâmplă cu ceilalți pensionari, cărora nu li s-a aplicat, în prealabil, art. 169^1, dispozițiile art. 169^2 având un evident caracter contradictoriu față de cele ale art. 169^1. … 22.La fel ca în cazul art. 169^1 alin. (3), nici din cuprinsul art. 169^2 nu se înțelege ce lege este avută în vedere în sintagma potrivit legii, în sensul că nu se poate determina cu precizie care stagii complete de cotizare sunt avute, practic, în vedere, prin raportare la Legea nr. 19/2000 sau prin raportare la care dintre formele modificate succesiv ale Legii nr. 263/2010. Totodată, aceleași dispoziții „lasă la voia întâmplării momentul care trebuie luat în considerare la alegerea stagiului complet de cotizare aplicabil, fără a se putea cunoaște dacă acesta este cel al stabilirii drepturilor de pensie sau cel al recalculării pensiilor.“ În plus, sunt ignorate total condițiile deosebite de muncă și grupa a II-a de muncă, la care fac referire art. 169^1 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 și Decizia nr. 11 din 25 mai 2015, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul competent să judece recursul în interesul legii. … 23.Cât privește, în particular, încălcarea art. 15 alin. (2) din Constituție, se susține că art. 169^2 alin. (3) și (4) din Legea nr. 263/2010 încalcă principiul neretroactivității legii civile deoarece dispune noi termene de aplicare a art. 169^1, fără a abroga data dispusă de acesta și limitează aplicabilitatea aceluiași text la persoanele cărora li s-au emis decizii de recalculare prin acordarea creșterilor de punctaje anuale cu 50%, respectiv cu 25 %, după caz. … 24.În sfârșit, art. 169^2 alin. (4) din Legea nr. 263/2010 contravine art. 78 din Constituție în ceea ce privește data intrării în vigoare a art. 169^1 din aceeași lege, textul criticat menținând două date de intrare în vigoare a recalculării pensiilor persoanelor ce intră sub incidența art. 169^1 alin. (1) din Legea nr. 263/2010. … 25.Curtea de Apel Alba Iulia – Secția I civilă consideră că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă, deoarece, prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a răspuns în mod explicit tuturor problematicilor ridicate prin criticile de neconstituționalitate formulate în aceste cauze. … 26.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 27.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierile de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:28.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 29.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă prevederile art. 169^1 alin. (3) teza finală și ale art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010. … 30.Dispozițiile art. 169^1 au fost introduse prin articolul unic din Legea nr. 192/2015 pentru completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 504 din 8 iulie 2015. Prevederile art. 169^1 alin. (3), criticate în cauză, au următorul conținut: „În cazul persoanelor prevăzute la alin. (2), la numărul total de puncte realizate de acestea până la data prezentei recalculări se adaugă numărul de puncte corespunzător majorării rezultate în urma aplicării prevederilor alin. (1), la determinarea punctajului mediu anual utilizându-se stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații.“ … 31.Cu privire la prevederile art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, din criticile autorilor excepțiilor Curtea reține că acestea vizează, în particular, sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații“, în interpretarea dată prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1037 din 6 decembrie 2018, potrivit căreia această sintagmă se referă la legea în vigoare la data recalculării pensiei prin acordarea majorării de punctaj, respectiv la Legea nr. 263/2010. … 32.Dispozițiile art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 au fost introduse prin art. I pct. 3 din Legea nr. 221/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 661 din 30 iulie 2018, și au următorul conținut:(1)Pensionarii sistemului public de pensii cărora li s-au aplicat prevederile art. 169^1 beneficiază de recalcularea pensiei cu utilizarea, la determinarea punctajului mediu anual, a stagiilor complete de cotizare avute în vedere, potrivit legii sau a unor hotărâri judecătorești, la stabilirea/recalcularea pensiei aflate în plată sau, după caz, cuvenite la data de 31 decembrie 2015.(2)În situația în care, în urma aplicării prevederilor alin. (1), rezultă un punctaj mediu anual mai mic decât punctajul mediu anual aflat în plată, se menține punctajul mediu anual și cuantumul aferent aflat în plată sau cuvenit la data recalculării.(3)Recalcularea prevăzută la alin. (1) se efectuează din oficiu, în termen de 12 luni, calculat de la data de 1 octombrie 2018.(4)Drepturile de pensie recalculate potrivit alin. (1) se cuvin de la data de 1 octombrie 2018. … 33.Normele constituționale invocate în motivarea excepțiilor sunt cele ale art. 1 alin. (5) din Constituție, invocate sub aspectul principiului securității juridice și al cerințelor de calitate a legii, ale art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea legii, ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, ale art. 21 alin. (1) și (3) privind accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil, ale art. 41 alin. (2) referitor la dreptul salariaților la măsuri de protecție socială, ale art. 44 privind dreptul de proprietate privată, ale art. 47 – Nivelul de trai, ale art. 78 – Intrarea în vigoare a legii, ale art. 108 alin. (2), potrivit căruia hotărârile Guvernului se emit pentru organizarea executării legilor, ale art. 129 – Folosirea căilor de atac și ale art. 148 alin. (2) privind prioritatea de aplicare a dreptului comunitar cu caracter obligatoriu față de legile interne. De asemenea, sunt invocate prevederile art. 13 și ale art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, referitoare la dreptul la un recurs efectiv și, respectiv, la interzicerea discriminării, precum și ale art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenție, referitor la protecția proprietății. … 34.Examinând criticile de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile art. 169^1 alin. (3) teza finală din Legea nr. 263/2010 au mai fost supuse controlului de constituționalitate din perspectiva unor critici similare, Curtea Constituțională pronunțând, în acest sens, deciziile nr. 463 din 11 iulie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 911 din 12 noiembrie 2019, Decizia nr. 739 din 8 octombrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 109 din 1 februarie 2021, Decizia nr. 836 din 17 noiembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 251 din 12 martie 2021, precum și Decizia nr. 17 din 14 ianuarie 2021*), Decizia nr. 42 din 19 ianuarie 2021**), Decizia nr. 56 din 26 ianuarie 2021, deciziile nr. 75 din 9 februarie 2021***) și nr. 76 din 9 februarie 2021****), deciziile nr. 91 din 16 februarie 2021 și nr. 92 din 16 februarie 2021*****), deciziile nr. 169 și nr. 170 din 9 martie 2021, Decizia nr. 182 din 16 martie 2021******) și deciziile nr. 210 și nr. 211 din 25 martie 2021, acestea din urmă nefiind încă publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, la data pronunțării prezentei decizii.*) Decizia Curții Constituționale nr. 17 din 14 ianuarie 2021 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 525 din 20 mai 2021.**) Decizia Curții Constituționale nr. 42 din 19 ianuarie 2021 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 548 din 27 mai 2021.***) Decizia Curții Constituționale nr. 75 din 9 februarie 2021 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 493 din 12 mai 2021.****) Decizia Curții Constituționale nr. 76 din 9 februarie 2021 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 499 din 13 mai 2021.*****) Decizia Curții Constituționale nr. 92 din 16 februarie 2021 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 532 din 24 mai 2021.******) Decizia Curții Constituționale nr. 182 din 16 martie 2021 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 545 din 26 mai 2021. … 35.Cu referire la criticile de neconstituționalitate formulate din perspectiva pretinsei încălcări a art. 1 alin. (5) din Constituție, motivat de lipsa de claritate și previzibilitate ale dispozițiilor art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, în interpretarea dată prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, Curtea Constituțională, prin deciziile mai sus menționate, a reținut, în esență, că decizia antereferită a instanței supreme clarifică modul de interpretare și aplicare a legii, iar interpretarea dată sintagmei „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații“ este constituțională, astfel cum a stabilit instanța de contencios constituțional prin Decizia nr. 463 din 11 iulie 2019, precitată. Faptul că autorii prezentei excepții de neconstituționalitate stăruie în a interpreta sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații“ în sensul dorit de ei, ca referindu-se la stagiile de cotizare stabilite la data pensionării, și nu la cele prevăzute de legea în vigoare la data recalculării pensiei prin acordarea majorării de punctaj, respectiv la Legea nr. 263/2010, opunându-se interpretării date de instanța supremă prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, nu constituie un veritabil aspect de neconstituționalitate care să atragă sancționarea art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 din perspectiva prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituție (a se vedea, în acest sens, deciziile nr. 836 din 17 noiembrie 2020 și nr. 169 din 9 martie 2021, precitate). … 36.Cu privire la criticile de neconstituționalitate raportate la prevederile art. 16 din Constituție, Curtea a constatat că acestea vizează diferența de tratament generată de interpretarea și aplicarea diferită de către instanțele de judecată a dispozițiilor art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010. Curtea a amintit că Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, invocată chiar de autorii excepției, a dat o interpretare unitară acestor dispoziții de lege, astfel că susținerile acestora apar ca fiind lipsite de susținere. … 37.Curtea a apreciat, pentru aceleași considerente, că sunt neîntemeiate și criticile de neconstituționalitate vizând încălcarea dreptului de acces la justiție și a dreptului la un proces echitabil, consacrate de art. 21 alin. (1) și (3) din Constituție. … 38.Cu referire la pretinsa încălcare a prevederilor art. 44 din Constituție, Curtea a reținut că autorii excepției invocă, în esență, o atingere adusă dreptului la pensie, prin modificarea stagiului de cotizare stabilit la data pensionării, în condițiile în care aceștia susțin că prin stabilirea dreptului la pensie și a unui punctaj mediu anual determinat precis au dobândit un drept de proprietate constând într-o anumită pensie pentru limită de vârstă. Or, Curtea Constituțională a statuat în jurisprudența sa că „dreptul la pensie este un drept preconstituit încă din perioada activă a vieții individului, acesta fiind obligat prin lege să contribuie la bugetul asigurărilor sociale de stat procentual, raportat la nivelul venitului realizat. (…) Cuantumul pensiei, stabilit potrivit principiului contributivității, se constituie într-un drept câștigat, astfel încât diminuarea acesteia nu poate fi acceptată nici măcar cu caracter temporar. Prin sumele plătite sub forma contribuțiilor la bugetul asigurărilor sociale, persoana în cauză, practic, și-a câștigat dreptul de a primi o pensie în cuantumul rezultat prin aplicarea principiului contributivității; astfel, contributivitatea, ca principiu, este de esența dreptului la pensie, iar derogările, chiar și temporare, referitoare la obligația statului de a plăti cuantumul pensiei rezultat în urma aplicării acestui principiu afectează substanța dreptului la pensie“ (Decizia nr. 874 din 25 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010). Curtea, observând, în acest context, dispozițiile art. 169^1 alin. (4) din Legea nr. 263/2010, potrivit cărora, „în situația în care, în urma aplicării prevederilor alin. (1)-(3), rezultă un punctaj mediu anual mai mic, se menține punctajul mediu anual și cuantumul aferent aflat în plată sau cuvenit la data recalculării.“, a conchis că legea prevede garanții exprese pentru păstrarea cuantumului pensiei, astfel că nu se poate aprecia că schimbarea elementelor în funcție de care aceasta a fost calculată afectează dreptul la pensie, așa cum a fost stabilit anterior. În consecință, criticile privind încălcarea art. 41 alin. (2), art. 44 și art. 47 din Constituție nu au putut fi reținute.  … 39.Având în vedere aceste argumente, Curtea reține ca fiind neîntemeiate și criticile de neconstituționalitate formulate prin raportare la art. 15 alin. (2) din Constituție, referitoare la principiul neretroactivității legii civile, și la art. 78 din aceasta, privind intrarea în vigoare a legii. Așadar, normele legale criticate s-au aplicat ulterior intrării lor în vigoare și nu au produs efecte retroactive.  … 40.Cu referire la pretinsa încălcare a normelor de tehnică legislativă și a art. 108 alin. (2) din Constituție, relevante sunt cele statuate în Decizia nr. 463 din 11 iulie 2019, paragraful 64, potrivit cărora verificarea eventualității ca o hotărâre a Guvernului să modifice legea în executarea căreia a fost emisă depășește competențele Curții Constituționale. Curtea a mai menționat că, oricum, în paragraful 69 al Deciziei nr. 69 din 15 octombrie 2018, Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a stabilit că normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 sunt în deplină consonanță cu actul normativ în executarea căruia au fost edictate, explicitând dispoziția din lege. … 41.Cât privește critica de neconstituționalitate adusă art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 în raport cu art. 129 și art. 148 alin. (2) din Constituție, precum și în raport cu art. 13 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, Curtea a constatat că aceste dispoziții constituționale și convenționale nu sunt incidente în cauză, deoarece obiectul de reglementare al textului de lege criticat nu vizează aspecte procedurale referitoare la exercitarea căilor de atac. … 42.Examinând criticile de neconstituționalitate formulate cu privire la dispozițiile art. 169^2 din Legea nr. 263/2010, Curtea reține că și acestea au mai făcut obiectul controlului de constituționalitate din perspectiva unor critici similare, în acest sens fiind pronunțate Decizia nr. 17 din 14 ianuarie 2021, Decizia nr. 42 din 19 ianuarie 2021, Decizia nr. 169 din 9 martie 2021, Decizia nr. 182 din 16 martie 2021 și Decizia nr. 211 din 25 martie 2021, încă nepublicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, la data pronunțării prezentei decizii. … 43.Astfel, prin Decizia nr. 169 din 9 martie 2021, Curtea a reținut în prealabil că obiectul acțiunilor în care au fost ridicate aceste excepții a privit obligarea caselor județene de pensii de a emite decizii de recalculare a pensiei începând cu data de 1 ianuarie 2016, în temeiul art. 169^1 din Legea nr. 263/2010, în condițiile în care (în majoritatea cauzelor în care au fost formulate aceste acțiuni) casele județene de pensii nu emiseseră deciziile de recalculare a pensiilor în termenul de 24 de luni prevăzut de art. 169^1 alin. (5) din aceeași lege, calculat de la data de 1 ianuarie 2016. Întrucât la data formulării excepțiilor de neconstituționalitate dispozițiile art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 erau deja în vigoare și având în vedere că aspectele criticate de autorii excepțiilor în raport cu acest text de lege se referă, între altele, și la neîndeplinirea obligației caselor de pensii de a recalcula pensiile în termenul prevăzut de lege, Curtea a apreciat că este îndeplinită condiția de admisibilitate prevăzută de art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, potrivit căruia dispozițiile de lege care sunt supuse controlului de constituționalitate trebuie să aibă legătură cu soluționarea cauzei în orice fază a litigiului și oricare ar fi obiectul acestuia. Curtea reține că și în cauzele în care a fost ridicată prezenta excepție de neconstituționalitate, obiectul litigiilor constă în obligarea caselor de pensii județene de a emite decizii de recalculare, în conformitate cu art. 169^1 din Legea nr. 263/2010, întrucât acestea nu fuseseră emise în termenul stabilit de lege. … 44.Curtea reține că dispozițiile art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 sunt criticate, în esență, dintr-o dublă perspectivă: prima vizează pretinsa lipsă de claritate a normelor atacate, întrucât se instituie o reglementare paralelă cu cea a art. 169^1 din același act normativ, în timp ce a doua vizează o omisiune legislativă, întrucât din conținutul dispozițiilor de lege criticate nu reiese dacă art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 este aplicabil și persoanelor cărora nu li s-au recalculat pensiile în temeiul art. 169^1 din aceeași lege. … 45.Examinând primul aspect de neconstituționalitate, Curtea a reținut, în deciziile menționate la paragraful 42 al prezentei decizii, că, potrivit art. 169^2 alin. (3) și (4) din Legea nr. 263/2010, recalcularea pensiei în temeiul acestui articol de lege s-a efectuat, din oficiu, în termen de 12 luni, calculat de la data de 1 octombrie 2018. Procesul de recalculare a pensiilor, potrivit art. 169^2 din Legea nr. 263/2010, este, prin urmare, distinct și ulterior celui prevăzut de art. 169^1 din aceeași lege, care s-a aplicat începând cu data de 1 ianuarie 2016. Așadar, critica potrivit căreia dispozițiile art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 ar constitui un paralelism legislativ a fost respinsă ca neîntemeiată. Mai mult, Curtea a observat că cele două texte de lege la care fac referire autorii excepției au reglementări cu un conținut diferit. Astfel, așa cum a reținut și Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, paragrafele 71-77, dispozițiile art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 implică o schimbare a concepției legislative în raport cu dispozițiile art. 169^1 din aceeași lege, în sensul acordării, începând cu data de 1 octombrie 2018, atât a beneficiului majorării de punctaj, cât și a folosirii, la recalcularea pensiei, a unui stagiu de cotizare redus, reglementat de acte normative cu caracter special. Or, dispozițiile art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 au prevăzut doar creșterea punctajelor anuale, fără a fi luate în calcul la stabilirea pensiei stagiile de cotizare prevăzute de legile speciale, în vigoare la data pensionării, ci stagiul complet de cotizare prevăzut de Legea nr. 263/2010. … 46.Cu referire la pretinsa omisiune legislativă, reclamată de autorii excepției, Curtea a observat, în prealabil, că recalcularea pensiei în temeiul art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 a reprezentat o procedură aplicabilă, din oficiu, tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei, astfel cum precizează în mod expres art. 134 alin. (14) din Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 257/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 214 din 28 martie 2011, completate prin articolul unic din Hotărârea Guvernului nr. 291/2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 334 din 8 mai 2017. Justificarea faptului că art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 nu se referă la ipoteza în care recalcularea pensiilor în temeiul art. 169^1 din aceeași lege nu a avut loc se găsește în aceea că, potrivit dispozițiilor acestui din urmă text de lege, la data de 1 octombrie 2018, procesul obligatoriu de recalculare a pensiilor în temeiul art. 169^1 se putea considera finalizat. Împrejurarea că, din motive obiective, casele de pensii nu și-au îndeplinit în unele cazuri obligația de a recalcula pensiile în termenele prevăzute de lege, potrivit art. 169^1 din Legea nr. 263/2010, nu poate fi interpretată ca reprezentând un impediment în aplicarea ulterioară a dispozițiilor art. 169^2 din aceeași lege, de vreme ce procesul de recalculare este obligatoriu, iar nerealizarea sa nu poate fi imputată titularilor dreptului la pensie. Acest aspect de fapt nu este de natură să conducă la neconstituționalitatea art. 169^2 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, care trebuie interpretat că se aplică tuturor persoanelor ale căror pensii trebuiau să fie recalculate, în mod obligatoriu, potrivit art. 169^1 din aceeași lege. … 47.Întrucât în prezentul dosar nu au intervenit elemente de noutate față de soluțiile pronunțate prin deciziile antereferite, de natură să schimbe jurisprudența sa în materie, Curtea constată că excepția de neconstituționalitate urmează să fie respinsă ca neîntemeiată.  … 48.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,  … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Ioan Brașovean, Ion Marica, Aurel Câmpean, Viorel Sabău, Grigore Perneș, Nicolae Boros, Iosif Gașpar, Mihai Cervicescu, Ionel Stoica, Mihai Fulop, Ioan Megheșan, Biaca Nicolae, Constantin Moisii, Cristinel Purcaru Dănciulescu, Kiss Endre, Aurel Baidoc, Nicolae Puia și, respectiv, de Vasile Maravela în dosarele nr. 295/97/2018, nr. 269/97/2018, nr. 1.135/97/2018, nr. 192/97/2018, nr. 1.038/97/2018, nr. 845/97/2018, nr. 374/97/2018, nr. 506/97/2018, nr. 409/97/2018, nr. 475/97/2018, nr. 273/97/2018, nr. 606/97/2018, nr. 2.209/97/2018, nr. 2.625/97/2018, nr. 400/97/2018, nr. 134/97/2018, nr. 476/97/2018 și nr. 375/97/2018 ale Curții de Apel Alba Iulia – Secția I civilă și constată că prevederile art. 169^1 alin. (3) teza finală din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu referire la sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații“, în interpretarea dată prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, precum și ale art. 169^2 din aceeași lege sunt constituționale în raport cu criticile de neconstituționalitate formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Alba Iulia – Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 6 aprilie 2021.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent-șef,
Claudia-Margareta Krupenschi–-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește