DECIZIA nr. 229 din 6 aprilie 2021

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 511 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Ion Nicolăescu în Dosarul nr. 2.502/1/2017/a1 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Completul de 5 judecători și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 265D/2018. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Magistratul-asistent referă asupra cauzei și arată că partea Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice – în prezent, Ministerul Muncii și Protecției Sociale – a depus note scrise prin care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. … 4.Curtea dispune să se facă apelul și în Dosarul nr. 810D/2018, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 511 alin. (1) pct. 8 și alin. (4) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Elita Simex – S.R.L. din Sâncraiu de Mureș, județul Mureș, în Dosarul nr. 4.302/2/2017 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal, precum și în Dosarul nr. 1.364D/2018, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 511 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Vlad Ioan Cereșanu în Dosarul nr. 28.063/3/2017 al Tribunalului București – Secția a V-a civilă. … 5.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 6.Curtea, din oficiu, pune în discuție problema conexării dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de conexare a cauzelor. Curtea, având în vedere obiectul cauzelor, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 810D/2018 și nr. 1.364D/2018 la Dosarul nr. 265D/2018, care a fost primul înregistrat. … 7.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, menționând în acest sens jurisprudența în materie a Curții Constituționale. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:8.Prin Încheierea din 12 februarie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 2.502/1/2017/a1, Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul de 5 judecători a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 511 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Ion Nicolăescu într-o cauză având ca obiect soluționarea recursului declarat împotriva unei decizii prin care a fost respinsă, ca tardiv formulată, cererea de revizuire. … 9.Prin Decizia nr. 3.939 din 8 decembrie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 4.302/2/2017, Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 511 alin. (1) pct. 8 și alin. (4) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Elita Simex – S.R.L. din Sâncraiu de Mureș, județul Mureș, într-o cauză având ca obiect soluționarea unei cereri de revizuire. … 10.Prin Încheierea din 20 iunie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 28.063/3/2017, Tribunalul București – Secția a V-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 511 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Vlad Ioan Cereșanu într-o cauză având ca obiect soluționarea unei cereri de revizuire. … 11.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că prevederile criticate sunt neconstituționale deoarece nu se poate formula o cerere de revizuire dacă nu sunt cunoscute motivele pentru care s-a respins apelul sau recursul, după caz, din moment ce persoana interesată nu este informată asupra conținutului motivelor care au stat la baza respingerii cuprinse în hotărârile ce urmează a fi contestate. În acest context, comparativ, se face trimitere la termenul de șase luni de la rămânerea definitivă a hotărârilor naționale în care poate fi sesizată Curtea Europeană a Drepturilor Omului și momentul de la care curge acest termen, respectiv de la „data când s-a comunicat hotărârea“. … 12.Se mai susține că problema de constituționalitate a prevederilor criticate are legătură directă și nemijlocită cu situația în care încălcarea autorității de lucru judecat a unei hotărâri judecătorești definitive intervine și poate fi efectiv sesizată după comunicarea motivării celei de-a doua hotărâri, întrucât ea rezultă în mod cert și nemijlocit numai din considerentele hotărârii atacate, deoarece hotărârea judecătorească nu este formată numai din dispozitiv, ci cuprinde preambulul, considerentele și apoi dispozitivul. Or, chiar dacă acesta din urmă este cea mai importantă parte a hotărârii, nu poate fi limitată la acest context, mai ales în condițiile prevederilor Codului de procedură civilă, în virtutea cărora pot fi atacate în căile de atac inclusiv considerentele unei hotărâri. Astfel, în această situație, în care încălcarea autorității de lucru judecat rezultă din considerentele celei de-a doua hotărâri ori din compararea considerentelor celor două hotărâri succesive, dreptul la apărare și, implicit, accesul liber la justiție sunt încălcate în situația în care cea de-a doua hotărâre rămâne definitivă din chiar momentul pronunțării ei. Totodată, și prevederile art. 511 alin. (4) din Codul de procedură civilă încalcă același principiu al accesului liber la justiție, din moment ce impun obligativitatea motivării cererii de reexaminare în termenul de exercitare a acestei căi de atac prevăzut în art. 511 alin. (1) pct. 8 din același cod, respectiv în termen de o lună de la data rămânerii definitive a hotărârii, înainte de a cunoaște motivarea ultimei hotărâri. Ca atare, deși legea impune o motivare în fapt și în drept a cererii de revizuire, aceasta trebuie efectuată fără a cunoaște motivele de fapt și temeiurile de drept pe care se întemeiază hotărârea atacată, ceea ce împiedică în mod vădit o argumentare temeinică a cererii și constituie, implicit, o veritabilă împiedicare a accesului liber la justiție, a unui proces echitabil, în care toate părțile să își poată expune neîngrădit toate argumentele în sprijinul cererii formulate și supuse dezbaterii instanței. În contextul criticilor de neconstituționalitate este menționată jurisprudența Curții Constituționale cu privire la accesul liber la justiție și la căile extraordinare de atac. … 13.De asemenea, se apreciază că este inechitabil ca, pentru motivul de revizuire prevăzut la art. 509 alin. (1) pct. 1 din Codul de procedură civilă, termenul pentru formularea cererii de revizuire să curgă de la data comunicării, iar pentru cel prevăzut la art. 509 alin. (1) pct. 8 din același cod, termenul să curgă de la data pronunțării celei de-a doua hotărâri, fără a se cunoaște motivarea celei de-a doua instanțe, mai ales că, potrivit art. 427 alin. (1) din Codul de procedură civilă, comunicarea hotărârilor definitive este obligatorie. Prin urmare, se învederează că norma legală criticată este contrară dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 16,art. 21 și art. 24 alin. (1), întrucât îngrădește exercitarea dreptului la un proces echitabil atât timp cât persoana interesată să formuleze cererea de revizuire nu cunoaște conținutul motivelor hotărârii în discuție. … 14.Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul de 5 judecători, în Dosarul nr. 265D/2018, opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, având în vedere jurisprudența Curții Constituționale în materie. … 15.Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal, în Dosarul nr. 810D/2018, opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. … 16.Tribunalul București – Secția a V-a civilă, în Dosarul nr. 1.364D/2018, opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. … 17.Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 18.Avocatul Poporului, în Dosarul nr. 265D/2018, consideră că dispozițiile criticate sunt constituționale. … 19.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând actele de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:20.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze prezenta excepție. … 21.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 511 alin. (1) pct. 8 și alin. (4) din Codul de procedură civilă, republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 247 din 10 aprilie 2015, care au următorul cuprins:(1)Termenul de revizuire este de o lună și se va socoti: […]8.în cazul prevăzut la art. 509 alin. (1) pct. 8, de la data rămânerii definitive a ultimei hotărâri. … […](4)Revizuirea se motivează prin însăși cererea de declarare a căii de atac sau înăuntrul termenului de exercitare a acesteia, sub sancțiunea nulității.“ … 22.În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale sunt invocate prevederile constituționale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, ale art. 20 privind prioritatea tratatelor internaționale privind drepturile omului, ale art. 21 referitor la accesul liber la justiție, ale art. 24 privind dreptul la apărare și ale art. 52 privind dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică. De asemenea, este menționat art. 6 cu privire la dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 23.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că art. 511 din Codul de procedură civilă instituie atât termene pentru formularea revizuirii, cât și pentru motivarea acesteia. Astfel, în funcție de motivele pe care se întemeiază cererea, prevede termene diferite pentru formularea revizuirii, stabilind și momentul de la care acestea încep să curgă. În ceea ce privește termenul de revizuire prevăzut la art. 511 alin. (1) pct. 8, cu trimitere la prevederile art. 509 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedură civilă, respectiv în cazul încălcării autorității de lucru judecat prin pronunțarea unor hotărâri contrare, termenul de revizuire este de o lună și se va socoti de la data rămânerii definitive a ultimei hotărâri. Potrivit art. 634 din același cod, sunt hotărâri definitive: 1. hotărârile care nu sunt supuse apelului și nici recursului; 2. hotărârile date în primă instanță, fără drept de apel, neatacate cu recurs; 3. hotărârile date în primă instanță, care nu au fost atacate cu apel; 4. hotărârile date în apel, fără drept de recurs, precum și cele neatacate cu recurs; 5. hotărârile date în recurs, chiar dacă prin acestea s-a soluționat fondul pricinii; 6. orice alte hotărâri care, potrivit legii, nu mai pot fi atacate cu recurs; aceste hotărâri devin definitive la data expirării termenului de exercitare a apelului ori recursului sau, după caz, la data pronunțării. Cu privire la termenul de motivare a revizuirii, potrivit art. 511 alin. (4) din Codul de procedură civilă, revizuirea se motivează prin însăși cererea de declarare a căii de atac sau înăuntrul termenului de exercitare a acesteia, sub sancțiunea nulității. Astfel, în virtutea acestor norme, motivarea revizuirii este permisă și printr-un act separat, cu condiția ca partea interesată să se încadreze în termenul de invocare a motivului respectiv, iar sancțiunea aplicabilă în cazul nemotivării cererii de revizuire este nulitatea acesteia. … 24.În ceea ce privește autoritatea de lucru judecat, hotărârea judecătorească ce soluționează, în tot sau în parte, fondul procesului sau statuează asupra unei excepții procesuale ori asupra oricărui alt incident are, de la pronunțare, autoritate de lucru judecat cu privire la chestiunea tranșată; autoritatea de lucru judecat privește dispozitivul, precum și considerentele pe care acesta se sprijină, inclusiv cele prin care s-a rezolvat o chestiune litigioasă; hotărârea judecătorească prin care se ia o măsură provizorie nu are autoritate de lucru judecat asupra fondului; când hotărârea este supusă apelului sau recursului, autoritatea de lucru judecat este provizorie; hotărârea atacată cu contestația în anulare sau revizuire își păstrează autoritatea de lucru judecat până ce va fi înlocuită cu o altă hotărâre (art. 430 din Codul de procedură civilă). … 25.Față de această împrejurare, Curtea observă că prin Decizia nr. 743 din 22 noiembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 386 din 16 mai 2019, paragraful 19, a reținut că, pentru a beneficia de remediul prevăzut de calea extraordinară de atac a revizuirii în situația în care se ajunge la încălcarea autorității de lucru judecat prin pronunțarea a două hotărâri potrivnice, este necesar ca această contrarietate să rezulte din confruntarea dispozitivelor celor două hotărâri. Soluția ce s-ar putea pronunța în urma revizuirii în acest context este aceea a anulării celei de-a doua hotărâri, iar nu o reanalizare a acestei din urmă hotărâri și, implicit, a considerentelor ce au fundamentat cele două hotărâri în discuție sau o schimbare în tot sau în parte a hotărârii atacate. Chiar dacă prin prevederile art. 430 alin. (2) din Codul de procedură civilă se statuează faptul că autoritatea de lucru judecat are aplicabilitate și în ceea ce privește considerentele pe care dispozitivul se sprijină, aceste din urmă prevederi se referă la considerentele care au fundamentat și condus la soluțiile celor două hotărâri contrare/potrivnice. … 26.De asemenea, prin Decizia nr. 536 din 2 iulie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 969 din 21 octombrie 2020, paragraful 17, Curtea a arătat că, potrivit art. 513 alin. (4) teza a doua din Codul de procedură civilă, în redactarea pe care textul o avea la data ridicării excepției de neconstituționalitate, aspect valabil și în cauza de față (respectiv înainte de modificările operate prin Legea nr. 310/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.074 din 18 decembrie 2018), efectul admiterii revizuirii îl constituie anularea celei din urmă hotărâri și trimiterea cauzei spre rejudecare, întrucât revizuirea reprezintă o cale de atac extraordinară, de retractare, nedevolutivă. De aceea, în cadrul judecării acesteia nu este permisă și soluționarea fondului pricinii. În ipoteza în care constată existența motivului de revizuire prevăzut la art. 509 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedură civilă, instanța competentă să soluționeze cererea de revizuire nu examinează temeinicia hotărârii atacate și nu decide care dintre hotărârile în discuție este cea judicioasă, ci se rezumă la a anula ultima hotărâre cu privire la care constată că nesocotește autoritatea de lucru judecat a hotărârii anterioare. Pentru a decide astfel, instanța se pronunță asupra identității de părți, obiect și cauză în procesele soluționate prin hotărârile comparate, care indică încălcarea autorității de lucru judecat a celei mai întâi pronunțate. Or, în verificarea existenței triplei identități menționate, nu este necesar ca instanța care soluționează cererea de revizuire să analizeze considerentele pe care instanțele și-au fondat soluțiile pronunțate, ci soluția pronunțată și impusă prin dispozitivul hotărârilor. Art. 461 alin. (1) din Codul de procedură civilă clarifică obiectul asupra căruia poartă orice cale de atac, stabilind că partea din hotărâre împotriva căreia se îndreaptă aceasta este soluția cuprinsă în dispozitivul hotărârii. Așadar, revizuirea, la fel ca orice altă cale de atac, indiferent de caracterul acesteia – ordinară sau extraordinară, de reformare sau de retractare, devolutivă sau nedevolutivă -, se îndreaptă împotriva soluției cuprinse în dispozitivul hotărârii. Chiar dacă, în concepția actuală a Codului de procedură civilă, se bucură de autoritate de lucru judecat atât dispozitivul hotărârii, cât și considerentele pe care acesta se sprijină, după cum prevede art. 430 alin. (2), revizuirea întemeiată pe motivul nesocotirii autorității de lucru judecat nu poate viza decât soluția pronunțată, de vreme ce efectul admiterii cererii de revizuire este anularea ultimei hotărâri, în întregul ei, fără analiza eventualei contrarietăți existente între considerentele decisive ale hotărârilor în discuție. … 27.Curtea a mai reținut prin deciziile precitate că, întradevăr, art. 461 alin. (2) din Codul de procedură civilă reglementează și problema considerentelor, în sensul că, potrivit acestuia, calea de atac poate să vizeze anumite considerente ale hotărârii, și anume cele prin care s-au dat dezlegări unor probleme de drept ce nu au legătură cu judecata acelui proces sau care sunt greșite ori cuprind constatări de fapt ce prejudiciază partea. Într-o asemenea situație, instanța, admițând calea de atac, va înlătura acele considerente și le va înlocui cu propriile considerente, menținând soluția cuprinsă în dispozitivul hotărârii atacate. Însă această ipoteză este valabilă numai în ceea ce privește căile de atac de reformare, întrucât necesită un control judiciar efectiv al hotărârii, iar nu și în ceea ce privește căile de atac de retractare, așa cum este revizuirea. Astfel, Curtea a observat că, în ceea ce privește considerentele decizorii, prin care a fost soluționată pe cale incidentală o chestiune litigioasă, acestea nu pot constitui motiv de revizuire a celei de-a doua hotărâri ca urmare a faptului că ar contraveni considerentelor decizorii cuprinse într-o altă hotărâre anterioară. Aceasta deoarece o astfel de ipoteză este exclusă de existența unei alte căi procedurale puse la îndemâna părții interesate încă din timpul soluționării celui de-al doilea proces, și anume posibilitatea acesteia de a invoca excepția autorității de lucru judecat cu referire la soluția dată cu privire la aceeași chestiune litigioasă rezolvată pe cale incidentală într-o cauză precedentă. Prin urmare, în condiții de diligență procesuală, se poate preveni apariția unor considerente decizorii contradictorii, astfel încât să nu se mai pună problema unei eventuale revizuiri întemeiate pe un asemenea motiv (a se vedea Decizia nr. 536 din 2 iulie 2020, precitată, paragraful 18, și Decizia nr. 495 din 25 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 963 din 20 octombrie 2020, paragraful 21). … 28.În acest context, Curtea observă că, prin Decizia nr. 524 din 5 iulie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 922 din 16 noiembrie 2016, paragrafele 17 și 18, instanța de contencios constituțional a reținut că obligația părților de a-și exercita drepturile procesuale în cadrul termenelor stabilite de lege reprezintă expresia aplicării principiului privind dreptul persoanei la judecarea procesului său în mod echitabil și într-un termen rezonabil, instituirea unor termene procesuale servind unei mai bune administrări a justiției, precum și necesității aplicării și respectării drepturilor și garanțiilor procesuale ale părților; în toate cazurile în care legiuitorul a condiționat valorificarea unui drept de exercitarea sa în interiorul unui anumit termen, nu a procedat cu intenția de a restrânge accesul liber la justiție, ci exclusiv pentru a asigura cadrul legal în vederea exercitării acestui drept constituțional. … 29.De asemenea, Curtea constată că, în virtutea art. 186 din Codul de procedură civilă, și în materia revizuirii se poate formula cerere de repunere în termen, respectiv partea care a pierdut un termen procedural va fi repusă în termen numai dacă dovedește că întârzierea se datorează unor motive temeinic justificate. … 30.Față de cele prezentate, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 511 alin. (1) pct. 8 și alin. (4) din Codul de procedură civilă, în raport cu prevederile constituționale și convenționale privind accesul liber la justiție, dreptul la un proces echitabil și dreptul la apărare, este neîntemeiată. … 31.Referitor la invocarea în susținerea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 52 din Constituție, se observă că autorul acesteia se limitează la a le menționa, fără însă a motiva în ce constă contrarietatea textelor legale criticate cu acestea, context în care Curtea nu poate formula propriile critici, la care, ulterior, să și răspundă (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012). … 32.În ceea ce privește trimiterea, comparativ, la termenul în care poate fi sesizată Curtea Europeană a Drepturilor Omului, Curtea constată că, deosebit de cele susținute în motivarea excepției de neconstituționalitate, potrivit art. 35 paragraful 1 referitor la condițiile de admisibilitate din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, instanța de la Strasbourg nu poate fi sesizată decât după epuizarea căilor de recurs interne, așa cum se înțelege din principiile de drept internațional general recunoscute, și într-un termen de 6 luni începând cu data deciziei interne definitive. Astfel cum reține și Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa, regulile enunțate la art. 35 paragraful 1 privind epuizarea căilor de atac interne și termenul de 6 luni sunt strâns legate, întrucât nu numai că figurează în același articol, dar, în plus, sunt exprimate în aceeași teză, a cărei construcție gramaticală implică o astfel de corelație. Astfel, în general, termenul de 6 luni începe să curgă de la data deciziei definitive pronunțate în cadrul procesului de epuizare a căilor de atac interne (a se vedea Hotărârea din 11 decembrie 2018, pronunțată în Cauza Lekić împotriva Sloveniei, paragraful 65). Reclamantul trebuie să fi exercitat în mod normal căile de atac interne care sunt, după toate probabilitățile, efective și suficiente (Hotărârea pronunțată în Cauza Călin și alții împotriva României, paragrafele 59-60 și 62-69). În cazul în care un reclamant exercită o cale de atac aparent disponibilă și nu observă decât ulterior existența unor circumstanțe care o fac ineficientă, poate fi indicat, în sensul art. 35 paragraful 1, să se considere că termenul de 6 luni a început să curgă de la data la care reclamantul a luat sau ar fi trebuit să ia cunoștință de această situație pentru prima dată (Hotărârea din 17 septembrie 2014, pronunțată în Cauza Mocanu și alții împotriva României, paragraful 260). … 33.În ceea ce privește compararea textului criticat, prin care se prevede că termenul de revizuire este de o lună și se va socoti de la data rămânerii definitive a ultimei hotărâri, cu o altă normă din Codul de procedură civilă, prin care se dispune că termenul de revizuire este de o lună și se va socoti de la comunicarea hotărârii, din perspectiva unei pretinse discriminări, Curtea observă că, potrivit jurisprudenței sale, spre exemplu, Decizia nr. 343 din 24 septembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 669 din 31 octombrie 2013, examinarea constituționalității unui text de lege are în vedere conformitatea acestui text cu dispozițiile și principiile constituționale, iar nu compararea unor prevederi legale dintr-o lege ori a prevederilor mai multor legi între ele și raportarea concluziei ce ar rezulta din această comparație la dispoziții ori principii ale Constituției. De altfel, așa cum s-a arătat mai sus, art. 511 din Codul de procedură civilă instituie termene total diferite pentru formularea și motivarea revizuirii în funcție de motivele pe care se întemeiază cererea. În acest context, Curtea învederează faptul că, în virtutea dispozițiilor constituționale ale art. 126 alin. (2), potrivit cărora „Competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege“, precum și ale art. 129, care statuează că „împotriva hotărârilor judecătorești, părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii“, legiuitorul are prerogativa stabilirii competenței și procedurii de judecată, inclusiv cu privire la condițiile de exercitare a căilor de atac. … 34.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Ion Nicolăescu în Dosarul nr. 2.502/1/2017/a1 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Completul de 5 judecători, de Societatea Elita Simex – S.R.L. din Sâncraiu de Mureș, județul Mureș, în Dosarul nr. 4.302/2/2017 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal și de Vlad Ioan Cereșanu în Dosarul nr. 28.063/3/2017 al Tribunalului București – Secția a V-a civilă și constată că dispozițiile art. 511 alin. (1) pct. 8 și alin. (4) din Codul de procedură civilă sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Înaltei Curți de Casație și Justiție – Completul de 5 judecători, Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal și Tribunalului București – Secția a V-a civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 6 aprilie 2021.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Ionița Cochințu–-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește