DECIZIA nr. 229 din 6 aprilie 2017

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminița Nicolescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 15 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali și art. 69 alin. (5) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001, excepție ridicată de Neculai Ionescu în Dosarul nr. 315/91/2016 al Tribunalului Vrancea – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului nr. 386D/2016 al Curții Constituționale. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Președintele dispune a se face apelul și în Dosarul nr. 474D/2016, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 15 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, excepție ridicată de Mihăiță Gabriel Troacă în Dosarul nr. 7299/95/2015 al Tribunalului Gorj – Secția contencios administrativ și fiscal. … 4.La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. … 5.Magistratul-asistent referă asupra cauzei și arată că, la dosar, autorul excepției a depus note scrise prin care solicită admiterea criticilor de neconstituționalitate și judecarea cauzei în lipsă. … 6.Având în vedere obiectul parțial identic al excepțiilor de neconstituționalitate, Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura conexării cauzelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea Dosarului nr. 474D/2016 la Dosarul nr. 386D/2016, care a fost primul înregistrat. … 7.Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public care invocă jurisprudența, în materie, a Curții Constituționale și pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:8.Prin Încheierea din 23 martie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 315/91/2016, Tribunalul Vrancea – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 15 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali și art. 69 alin. (5) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Neculai Ionescu într-o cauză având ca obiect cererea de anulare a unui act administrativ (ordin al prefectului prin care s-a stabilit încetarea, înainte de expirarea duratei, a mandatului de primar). … 9.Prin Încheierea din 7 martie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 7.299/95/2015, Tribunalul Gorj – Secția contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 15 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Mihăiță Gabriel Troacă, într-o cauză având ca obiect cererea de anulare unui ordin al prefectului prin care s-a stabilit încetarea de drept, a mandatului de primar, precum și suspendarea executării acestui ordin. … 10.În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii excepției susțin, în esență, că prevederile art. 15 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 393/2004 afectează dreptul la exercitarea mandatului de primar, în condițiile în care pedeapsa ce a fost aplicată nu este privativă de libertate, iar pedepsele complementare au fost și ele suspendate, astfel încât se poate candida pentru un nou mandat de primar. Referitor la dispozițiile art. 69 alin. (5) din Legea nr. 215/2001, se susține că aceste prevederi încalcă dreptul constituțional de a ataca o hotărâre judecătorească. … 11.De asemenea, susțin că emiterea unui ordin, prin care să se constate încetarea de drept a mandatului de primar, ca urmare a aplicării unei pedepse neprivative de libertate, are un caracter vădit neproporțional. Este dincolo de orice dubiu faptul că, în situația în care s-ar fi pronunțat o sentință privativă de libertate, emiterea unui astfel de ordin de constatare a încetării mandatului ar fi întrunit condițiile proporționalității, neexistând nici măcar posibilitatea materială de îndeplinire a atribuțiunilor de primar, în situația privativă de libertate. Per a contrario, în condițiile în care o instanță de drept penal a considerat, în mod definitiv, că este suficientă o pedeapsă cu suspendarea executării, în mod similar, și organului administrativ, în speță instituția Prefectului, îi incumbă obligația negativă de a nu emite un ordin prin care să se constate încetarea mandatul de primar. În situația în care, indiferent de natura sentinței de condamnare, prefectul emite ordine de constatare a încetării de drept a mandatului primarului, se încalcă principiul proporționalității, neaplicându-se, în mod abuziv, un tratament diferențiat pentru situații obiectiv diferite. … 12.Pe de altă parte, prin emiterea ordinului, în condițiile în care art. 15 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 393/2004 face vorbire doar de o pedeapsă privativă de libertate, sunt încălcate și imperativele principiilor predictibilității normelor, respectiv al încrederii legitime a justițiabilului. Principiul predictibilității normelor impune obligația statelor de a edicta norme suficient de accesibile, precise și previzibile. Or, este evident că lipsa acestei exigențe a normelor juridice determină o nesiguranță a raporturilor juridice administrative, care are ca efect vătămarea cetățenilor în drepturile și interesele lor legitime. … 13.Tribunalul Vrancea – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal consideră că este esențial controlul de constituționalitate asupra prevederilor art. 15 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 393/2004, în măsura în care este interpretat că se aplică și în cazul în care este dispusă suspendarea executării atât a pedepsei privative de libertate, cât și a pedepselor complementare privind interdicția unor drepturi. În ceea ce privește prevederile art. 69 alin. (5) din Legea nr. 215/2001, instanța judecătorească face referire la considerentele Deciziei Curții Constituționale nr. 898 din 17 decembrie 2015 și, realizând o analiză bazată pe principiul proporționalității, a justului echilibru între interesele concrete și scopul urmărit, apreciază ca textul legal supus controlului de constituționalitate se îndepărtează de asigurarea dreptului fundamental reglementat de art. 21 din Constituție. … 14.Tribunalul Gorj – Secția contencios administrativ și fiscal consideră că prevederile art. 15 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 393/2004 sunt în acord cu dispozițiile art. 16 și art. 124 din Constituție și respectă principiile previzibilității normelor juridice și stabilității raporturilor juridice, astfel cum sunt consacrate în jurisprudența constantă a Curții Europene a Drepturilor Omului. … 15.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 16.Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudența, în materie, a Curții Constituționale, spre exemplu, deciziile nr. 239 din 4 martie 2008, nr. 1.522 din 18 noiembrie 2010, nr. 153 din 12 martie 2013 și nr. 647 din 13 octombrie 2015. … 17.Avocatul Poporului, în Dosarul nr. 474D/2016, consideră că prevederile art. 15 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 393/2004 sunt constituționale, sens în care invocă punctul său de vedere exprimat anterior în dosarele Curții Constituționale nr. 1893D/2015, nr. 1718D/2015 și nr. 20D/2016. … 18.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului, în Dosarul nr. 386D/2014, nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepțiilor de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere al Guvernului și al Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar de autorul excepției Mihăiță Gabriel Troacă, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:19.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 20.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 15 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 912 din 7 octombrie 2004, modificate prin Legea nr. 58/2009 pentru modificarea art. 15 din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 227 din 7 aprilie 2009, și ale art. 69 alin. (5) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 20 februarie 2007, cu modificările și completările ulterioare. Prevederile legale criticate au următorul cuprins:– Art. 15 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 393/2004: „Calitatea de primar și, respectiv, de președinte al consiliului județean încetează, de drept, înainte de expirarea duratei normale a mandatului în următoarele cazuri: (…) e) condamnarea, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, la o pedeapsă privativă de libertate;.“  … – Art. 69 alin. (5) din Legea nr. 215/2001: „(5) Instanța de contencios administrativ este obligată să se pronunțe în termen de 30 de zile. În acest caz, procedura prealabilă nu se mai efectuează, iar hotărârea primei instanțe este definitivă și irevocabilă.“ …  … 21.Curtea reține că, potrivit dispozițiilor art. 8 din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 30 mai 2012, „De la data intrării în vigoare a Codului de procedură civilă, referirile din cuprinsul actelor normative la hotărârea judecătorească «definitivă și irevocabilă» sau, după caz, «irevocabilă» se vor înțelege ca fiind făcute la hotărârea judecătorească «definitiv㻓. … 22.În opinia autorilor excepției, astfel cum rezultă din criticile de neconstituționalitate formulate, prevederile de lege ce formează obiectul excepției contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 1 alin. (5) din Constituție privind obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, în art. 16 privind egalitatea în drepturi art. 21 privind accesul liber la justiție, art. 37 privind dreptul de a fi ales și art. 124 privind înfăptuirea justiției. … 23.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că prevederile art. 15 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 393/2004 și art. 69 alin. (5) din Legea nr. 215/2001 au mai format obiect al controlului de constituționalitate exercitat prin prisma unor critici similare. … 24.Astfel, referitor la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 15 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali au mai format obiect al controlului de constituționalitate, Curtea Constituțională, prin Decizia nr. 647 din 13 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 935 din 17 decembrie 2015, Decizia nr. 393 din 14 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 749 din 26 septembrie 2016, Decizia nr. 544 din 12 iulie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 862 din 28 octombrie 2016 și Decizia nr. 654 din 8 noiembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 68 din 26 ianuarie 2017, a respins ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate. … 25.Astfel, Curtea a constatat că dispozițiile legale criticate nu instituie niciun fel de discriminare între persoanele cărora acestea se adresează, și anume categoriei primarilor care au fost condamnați, printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă, la o pedeapsă privativă de libertate. Măsura încetării de drept a mandatului de primar, în condițiile prevăzute de textul de lege, se aplică în mod egal, fără privilegii și fără discriminări, tuturor celor care se găsesc în ipoteza normei legale. … 26.Curtea a observat că dispozițiile art. 15 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 393/2004 au constituit obiectul analizei Înaltei Curți de Casație și Justiție, care, prin Decizia nr. 18 din 8 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 469 din 29 iunie 2015, a pronunțat o hotărâre prealabilă, prin care a dat o rezolvare de principiu cu privire la următoarea chestiune de drept: aplicabilitatea dispozițiilor art. 15 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 393/2004 în cazul condamnării, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, la o pedeapsă privativă de libertate cu suspendarea condiționată a executării pedepsei, cu aplicarea art. 81-82 din Legea nr. 15/1968 privind Codul penal al României, republicată, cu modificările și completările ulterioare (Codul penal din 1969), respectiv cu executarea în alte condiții decât cele prevăzute de art. 57 alin. (1) din Codul penal din 1969. Prin această decizie, Înalta Curte de Casație și Justiție a arătat că dispozițiile art. 15 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 393/2004 fac referire numai la tipul de pedeapsă aplicată, respectiv privativă de libertate, fără a distinge în funcție de modul de individualizare a executării pedepsei aplicate. De asemenea a reținut că suspendarea condiționată a executării pedepsei cu închisoarea este doar o măsură de individualizare judiciară a pedepsei, care nu schimbă caracterul privativ de libertate al pedepsei închisorii. Totodată, Înalta Curte de Casație și Justiție a considerat că, dacă legiuitorul ar fi intenționat ca încetarea de drept a mandatului primarului să opereze doar în cazul condamnării cu executare la o pedeapsă privativă de libertate, ar fi prevăzut în mod expres această ipoteză. În concluzie, a reținut că dispozițiile art. 15 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 393/2004 vizează pedeapsa aplicată, iar nu modul de executare a acesteia. … 27.De asemenea, prin Decizia nr. 536 din 6 iulie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 730 din 21 septembrie 2016, Curtea a soluționat obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004, și a constatat neconstituționalitatea prevederilor legale referitoare la încetarea de drept a calității de consilier local, de consilier județean, de primar sau de președinte al consiliului județean, în cazul condamnării prin hotărâre judecătorească definitivă, la o pedeapsă privativă de libertate cu executare. Pentru a pronunța această soluție, Curtea a reținut că tocmai posibilitatea lăsată celor condamnați la pedepse privative de libertate, dar care nu execută pedeapsa în regim de detenție, de a continua nestingherit să exercite demnitatea publică, cu toate drepturile și responsabilitățile pe care exercițiul autorității de stat le implică, astfel cum stabileau prevederile legale supuse controlului de constituționalitate a priori, contravine principiului supremației Constituției și a obligativității respectării legilor, consacrat de art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală, și vulnerabilizează încrederea cetățenilor în autoritățile statului. Curtea a mai reținut că scopul Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali este acela de a garanta integritatea, cinstea și răspunderea aleșilor locali, conform principiilor fundamentale ale statului de drept. Asigurarea prestigiului funcției exercitate impune o conduită legală, socială și morală în acord cu rangul demnității publice, cu gradul de reprezentare și cu încrederea oferită de cetățeni în procesul electoral. … 28.Referitor la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 69 alin. (5) din Legea nr. 215/2001, Curtea Constituțională, prin deciziile nr. 239 din 4 martie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 257 din 1 aprilie 2008, nr. 153 din 12 martie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 352 din 14 iunie 2013, și nr. 175 din 29 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 435 din 10 iunie 2016, a respins ca neîntemeiate criticile de neconstituționalitate. Astfel, Curtea a reținut, în esență, că modalitatea de contestare în justiție a ordinului prefectului de constatare a încetării de drept a mandatului de primar este în mod firesc caracterizată prin celeritate, natura cauzelor supuse controlului judecătoresc în asemenea situații impunând o rezolvare promptă și definitivă pentru trecerea la etapa următoare, cea a declanșării procedurii pentru organizarea și desfășurarea scrutinului pentru alegerea unui nou primar. … 29.Totodată, Curtea a reținut că prevederile art. 69 alin. (5) din Legea nr. 215/2001 conțin norme de procedură specială, derogatorie de la dreptul comun, adoptate de legiuitor în temeiul art. 126 alin. (2) din Constituție și care nu îngrădesc exercitarea dreptului la folosirea căilor legale de atac și nu contravin principiului accesului liber la justiție. … 30.Întrucât nu au intervenit elemente noi, care să justifice reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, soluția și considerentele care au fundamentat-o își mențin valabilitatea. … 31.În final, Curtea reține că prevederile legale supuse controlului de constituționalitate, instituind reguli privind constatarea încetării de drept a mandatului de primar, ca urmare a condamnării la o pedeapsă privativă de libertate nu conțin norme contrare nici dreptului fundamental de a fi ales. Astfel, referitor la dreptul de a exercita în mod netulburat funcția dobândită ca urmare a opțiunii electorale, se reține că acesta nu este un drept absolut, fiind protejat de prevederile Constituției atât timp cât se realizează cu respectarea condițiilor prevăzute de aceasta și de legi. Or, săvârșirea unei fapte penale pentru care există o condamnare definitivă la pedeapsa cu închisoarea plasează prin ea însăși consilierul local în afara cadrului legal de exercitare a funcției, prin încălcarea jurământului de a respecta prevederile Constituției și ale legilor, asumat potrivit art. 7 alin. (1) din Legea nr. 393/2004, iar consecințele legale pe care nerespectarea condițiilor de exercitare a unei funcții le antrenează nu pot fi considerate o restrângere a exercițiului acelei funcții, astfel că nu poate fi reținută încălcarea prevederilor art. 37 din Constituție (a se vedea, în acest sens, Decizia Curții Constituționale nr. 536 din 6 iulie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 730 din 21 septembrie 2016, paragraful 17). … 32.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Neculai Ionescu în Dosarul nr. 315/91/2016 al Tribunalului Vrancea – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și de Mihăiță Gabriel Troacă în Dosarul nr. 7.299/95/2015 al Tribunalului Gorj – Secția contencios administrativ și fiscal și constată că prevederile art. 15 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali și art. 69 alin. (5) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001 sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Vrancea – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și Tribunalului Gorj – Secția contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 6 aprilie 2017.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Simina Popescu-Marin–-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește