DECIZIA nr. 227 din 6 aprilie 2021

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor a art. 223 alin. (1) și (3) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Isai Faur Nistor în Dosarul nr. 4.101/55/2017*/a3 al Curții de Apel Timișoara – Secția I civilă și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 599D/2018. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Magistratul-asistent învederează Curții Constituționale că autorul excepției de neconstituționalitate a solicitat judecarea cauzei în lipsă, în măsura în care nu se poate proceda la audierea sa în sistem de videoconferință. … 4.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, arătând că prevederile criticate sunt norme de procedură, edictate de legiuitor în virtutea competenței sale prevăzute de art. 126 alin. (2) din Constituție, dând expresie dreptului la un proces echitabil și asigurând judecarea cauzei într-un termen rezonabil. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:5.Prin Decizia civilă nr. 59 din 17 aprilie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 4.101/55/2017*/a3, Curtea de Apel Timișoara – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 223 alin. (1) și (3) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Isai Faur Nistor într-o cauză civilă având ca obiect soluționarea apelului prin care s-a cerut desființarea unei sentințe referitoare la o contestație la executare formulată în contradictoriu cu Ministerul Justiției – Administrația Națională a Penitenciarelor -Penitenciarul Arad, întrucât, în primă instanță, întemeindu-se pe prevederile de lege criticate, judecătoria a soluționat cauza în absența reclamantului. … 6.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia arată, în esență, că i-a fost afectat dreptul de acces efectiv la o instanță, întrucât, în temeiul textului de lege criticat, judecătoria a trecut la soluționarea cauzei fără ca acesta să fie prezent. În consecință, lipsind la termenul de judecată, nu și-a putut susține apărările în fața instanței, ceea ce a avut drept urmare încălcarea dreptului său la apărare, a principiului oralității și contradictorialității, precum și a dreptului la un recurs efectiv. … 7.Curtea de Apel Timișoara – Secția I civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens arată că soluția legislativă criticată este de natură să concilieze interesele părții absente la termenul de judecată cu imperativul constituțional și convențional al soluționării cauzei într-un termen rezonabil. Condiționarea judecării cauzei de prezența obligatorie a părților ar rupe echilibrul procesual dintre ele, din moment ce oricare parte, chiar în mod arbitrar, ar putea împiedica derularea procedurilor prin neprezentarea la termenele de judecată. Prin urmare, textul legal criticat are ca menire să garanteze dreptul de acces la o instanță, așa cum acesta este consacrat de art. 21 din Constituție. Textul de lege criticat nu contravine nici art. 24 din Legea fundamentală, din moment ce din chiar cuprinsul acestuia rezultă că instanța este obligată să analizeze excepțiile și apărările părții care lipsește. … 8.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 9.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:10.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 11.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă prevederile art. 223 alin. (1) și (3) din Codul de procedură civilă, care au următorul cuprins:– Art. 223: Judecarea cauzei în lipsa părții legal citate(1)Lipsa părții legal citate nu poate împiedica judecarea cauzei, dacă legea nu dispune altfel. (…)(3)Dispozițiile alin. (1) și (2) se aplică în mod corespunzător și în cazul în care lipsesc ambele părți, deși au fost legal citate, dacă cel puțin una dintre ele a cerut în scris judecarea cauzei în lipsă. …  … 12.În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 11 – Dreptul internațional și dreptul intern, art. 21 – Accesul liber la justiție și art. 24 – Dreptul la apărare. Prin raportare la art. 20 – Tratatele internaționale privind drepturile omului din Constituție, invocă și prevederile art. 6 referitoare la procesul echitabil și cele ale art. 13 privind dreptul la un recurs efectiv, ambele cuprinse în Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 13.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că nu pot fi reținute criticile de neconstituționalitate formulate de autorul excepției. În acest sens, reține că, în procesul civil, citarea părților reprezintă măsura procedurală care creează premisele respectării dreptului la un proces echitabil. Art. 153 alin. (1) din Codul de procedură civilă instituie obligația instanței de a cita părțile, precizând că aceasta poate hotărî asupra unei cereri numai dacă părțile au fost citate ori sau prezentat, personal sau prin reprezentant, „în afară de cazurile în care prin lege se dispune altfel“. … 14.Prin posibilitatea concretă și efectivă oferită părților de a participa la ședințele de judecată se asigură întrunirea caracteristicilor specifice procesului civil, în spiritul exigențelor procesului echitabil impuse de art. 21 alin. (3) din Constituție și de art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, respectiv publicitatea, oralitatea și contradictorialitatea procedurii judiciare. Participând la judecarea cauzei, părțile pot să își realizeze în mod eficient apărarea, să ridice excepții de procedură, să ia cunoștință de excepțiile invocate de partea adversă și de dovezile solicitate de aceasta, să propună probe, să combată apărările adversarului, să uzeze de toate mecanismele procedurale pe care legea le pune la dispoziție în acest scop. … 15.O garanție suplimentară a întrunirii trăsăturilor procesului echitabil prin asigurarea posibilității de participare a părților la întreaga desfășurare a procesului rezidă în prevederile art. 153 alin. (2) din Codul de procedură civilă, potrivit cărora instanța va amâna judecarea și va dispune să se refacă citarea ori de câte ori constată că partea care lipsește nu a fost citată cu respectarea cerințelor prevăzute de lege. … 16.Dacă însă partea a fost legal citată, dar nu s-a prezentat personal, nu și-a desemnat un reprezentant, nu a transmis instanței poziția sa exprimată în scris și nici nu a solicitat judecata în lipsă, atunci nu există niciun impediment în ceea ce privește judecarea cauzei. Citarea legală implică prezumția că partea a luat cunoștință de faptul că litigiul se află pe rolul unei instanțe care a declanșat procedura de soluționare a cauzei. Absența părții legal citate denotă în sine o atitudine procesuală. Neprezentarea părții, personal sau printr-un reprezentant, reflectă opțiunea sa de a nu își exercita dreptul de a participa la judecarea cauzei. … 17.Așadar, în mod concret, pentru ca exigența contradictorialității – ca trăsătură definitorie a procesului echitabil – să fie pe deplin întrunită și pentru ca dreptul fundamental la apărare să poată fi în mod efectiv exercitat, este necesar ca instanța să pună în discuția părților toate măsurile pe care intenționează să le dispună. Atâta vreme cât procedura de citare a părților a fost legal îndeplinită, dar partea nu s-a prezentat și nici nu a solicitat judecata în lipsă, nu se poate susține că prevederile art. 223 din Codul de procedură civilă, care statuează că lipsa părții legal citate nu poate împiedica judecarea cauzei, ar contraveni dispozițiilor constituționale și convenționale invocate de autorul prezentei excepții de neconstituționalitate. Dimpotrivă, această normă procedurală dă expresie cerinței referitoare la soluționarea cauzei într-un termen rezonabil. Totodată, o altă soluție legislativă, care să permită amânarea succesivă a cauzei în ipoteza absenței uneia dintre părți, chiar legal citate, ar nesocoti drepturile procesuale ale celorlalte părți. Ca atare, prevederea de lege criticată previne riscul prelungirii nejustificate a soluționării cauzei și contracarează eventuala atitudine șicanatorie a părții care s-ar putea prevala de posibilitatea amânării cauzei în absența sa pentru a tergiversa soluționarea litigiului, lezând interesele procesuale ale celorlalte părți. … 18.De altfel, față de o astfel de ipoteză, și Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat, prin Hotărârea din 7 iulie 1989, pronunțată în Cauza Unión Alimentaria Sanders SA împotriva Spaniei, paragraful 35, că într-adevăr instanța trebuie să respecte exigențele procesului echitabil, dar partea interesată este, la rândul ei, ținută să aducă la îndeplinire cu diligență actele procesuale care îi revin, să nu uzeze de manevre dilatorii și să folosească posibilitățile oferite de normele procesuale interne pentru reducerea timpului în care se derulează procedura de judecată, să nu întreprindă demersuri contrare realizării acestui scop. … 19.De asemenea, prevederile de lege criticate sunt în acord cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului potrivit căreia dreptul de acces la justiție presupune tocmai asigurarea accesului oricărei persoane la un tribunal instituit de lege, prin garantarea unei proceduri judiciare în vederea realizării efective a acestui drept. Or, consacrarea legală a obligației instanței de a cita părțile constituie o garanție puternică în acest sens. În același timp, Curtea Europeană a statuat că dreptul de acces la justiție nu este absolut; el poate permite restricții admise implicit, întrucât, prin chiar natura sa, este reglementat de către stat, iar statele se bucură de o anumită marjă de apreciere în acest sens (a se vedea hotărârile din 28 mai 1985, 6 decembrie 2001, 26 ianuarie 2006 sau 17 ianuarie 2012, pronunțate în cauzele Ashingdane împotriva Regatului Unit, paragraful 57, Yagtzilar și alții împotriva Greciei, paragraful 26, Lungoci împotriva României, paragraful 36, sau Stanev împotriva Bulgariei, paragraful 230). … 20.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Isai Faur Nistor în Dosarul nr. 4.101/55/2017*/a3 al Curții de Apel Timișoara – Secția I civilă și constată că dispozițiile art. 223 alin. (1) și (3) din Codul de procedură civilă sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Timișoara – Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 6 aprilie 2021.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Valentina Bărbățeanu–-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește