DECIZIA nr. 226 din 28 aprilie 2022

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 38 și 39 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, excepție ridicată de Valerica Popa în Dosarul nr. 16.997/3/2018 al Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 682D/2020. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, având în vedere jurisprudența Curții Constituționale.  … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:4.Prin Decizia civilă nr. 414 din 18 mai 2020, pronunțată în Dosarul nr. 16.997/3/2018, Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 38 și 39 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Valerica Popa într-o cauză având ca obiect stabilire salariu de bază potrivit dispozițiilor Legii-cadru nr. 153/2017. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată că textele criticate sunt neconstituționale în măsura în care, în urma aplicării lor, salarizarea personalului care, la 1 iulie 2017, avea gradația maximă este mai mică decât cea a personalului care obține această gradație ulterior acestei date. Astfel, diferențierea de salarizare realizată de către același angajator nu se justifică atâta vreme cât felul muncii, calificarea profesională și vechimea în muncă sunt identice. Prin aplicarea Legii-cadru nr. 153/2017 de către autoritatea pârâtă, un funcționar public – consilier superior care la data de 1 iulie 2017 avea gradația maximă (gradația 5), cum este autoarea excepției, este salarizat până la finalizarea aplicării integrale a legii (anul 2022) cu un salariu mai mic față de un coleg din același serviciu – consilier superior care la data de 1 iulie 2017 avea gradația 4 și a obținut ulterior acestei date gradația 5. Cu alte cuvinte, până în 2022 se încalcă egalitatea de tratament în salarizarea persoanelor care desfășoară aceeași muncă, au aceeași pregătire profesională și aceeași gradație/vechime în muncă. … 6.Invocă Decizia Curții Constituționale nr. 745 din 3 noiembrie 2015, potrivit căreia diferențele de salarizare apărute sunt rezultatul schimbărilor legislative care au intervenit de-a lungul timpului în această materie, în special între legislația anterioară anului 2010 și cea ulterioară acestui an, iar nu ca urmare a neacordării în anii 2012-2014 a salariului corespunzător coeficientului de ierarhizare aferent clasei de salarizare prevăzut de Legea-cadru nr. 284/2010, precum și Decizia Curții Constituționale nr. 820 din 9 noiembrie 2006, potrivit căreia situația diferită în care se află cetățenii în funcție de reglementarea aplicabilă potrivit principiului tempus regit actum nu poate fi privită ca o încălcare a dispozițiilor constituționale care consacră egalitatea în fața legii și a autorităților publice fără privilegii și discriminări. … 7.De asemenea, Curtea a reținut că avansarea personalului încadrat pe funcții de execuție/conducere în gradația corespunzătoare tranșei de vechime în muncă și calculul indemnizațiilor potrivit acestor gradații se fac potrivit normelor juridice în vigoare la data unei astfel de avansări, cuantumurile care ar fi putut fi calculate potrivit legislației aplicabile anterior acestei date neavând regimul juridic al unor drepturi câștigate. Legislația examinată de Curte opera în sensul că neîndeplinirea condiției de vechime în muncă mai târziu decât momentul avut în vedere de legiuitor privează persoanele îndreptățite de drepturile echivalente pe care celelalte persoane le au în virtutea condițiilor legate de vechimea în muncă sau profesie. În schimb, prin dispozițiile criticate se ajunge în situația în care, după 1 iulie 2017, pentru aceeași funcție și aceeași gradație maximă există salarii diferite, mai mici pentru cele cu vechimea maximă deja dobândită și mai mari pentru cele cu vechimea dobândită ulterior intrării în vigoare a Legii-cadru nr. 153/2017. Acest tratament diferențiat operat de art. 38 și 39 din Legea-cadru nr. 153/2017 nu se poate justifica prin raportare la principiul tempus regit actum, deoarece noua situație nu este generată de aplicarea legii vechi, ci de aplicarea a înseși legii noi.  … 8.În continuare, arată că salarizarea diferențiată în funcție de vechimea în muncă se realizează în funcție de un criteriu obiectiv, vârsta; în schimb, prevederile criticate tocmai la acest criteriu obiectiv renunță, ajungându-se la situația ca persoanele cu vechime mai mare dobândită anterior intrării în vigoare a Legii-cadru nr. 153/2017 să aibă salarii mai mici decât cele care au ajuns la aceeași vechime mai târziu.  … 9.Tratamentul diferențiat este nerezonabil, având în vedere că în expunerea de motive a Legii-cadru nr. 153/2017 nu se face nicio referire cu privire la implicațiile aplicării legii pe termen mediu (5 ani) și, cu atât mai puțin, la eventualele implicații pe care le-ar presupune salarizarea egală a persoanelor care au aceeași vechime în muncă și îndeplinesc aceeași funcție. … 10.Mai mult, efectul neconstituțional al aplicării dispozițiilor învederate conduce la o formă de „sancțiune“ salarială pentru angajații cu vechimea maximă în muncă dobândită anterior datei de 1 iulie 2017 și la încălcarea demnității lor profesionale, din moment ce aceștia primesc un salariu mai mic față de colegii lor, deși au o experiență profesională mai mare, acumulată tocmai prin vechimea în muncă dobândită anterior datei de 1 iulie 2017. … 11.Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal arată că prevederile criticate nu sunt discriminatorii, deoarece fiecare angajat își are determinat regimul salarial în funcție de parcursul său profesional, inclusiv din punct de vedere temporal, cu aplicarea legii în vigoare la data la care intervine fiecare eveniment relevant, în cazul de față dobândirea gradației superioare. În sprijin evocă Decizia Curții Constituționale nr. 669 din 26 iunie 2012.  … 12.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 13.Guvernul arată că, din analiza dispozițiilor legale criticate, rezultă că acestea stabilesc etapele de aplicare a Legiicadru nr. 153/2017, act normativ ce își propune, astfel cum reține și instanța de judecată în punctul său de vedere, să elimine dezechilibrele existente în sistemul public de salarizare și să uniformizeze salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Alinierea etapizată, progresivă, a salariilor personalului bugetar a fost instituită de legiuitor, astfel cum rezultă din expunerea de motive a actului normativ criticat, tocmai pentru a identifica mai riguros eventualele situații discriminatorii. Etapele prevăzute de lege sunt obligatoriu de respectat de către toți cei cu atribuții în interpretarea și aplicarea acesteia, iar beneficiarii normelor criticate se supun regulilor aplicabile în fiecare dintre etape, fără ca textele să institute vreo diferență pentru anumite ipoteze. Situația particulară a unei persoane sau a unei categorii de persoane, respectiv modalitatea concretă de aplicare a dispozițiilor legale în diferite cazuri individuale nu imprimă textelor criticate caracter discriminatoriu, normele fiind aplicabile în mod egal tuturor celor vizați de norma legală. În susținere, invocă și Decizia Curții Constituționale nr. 557 din 26 septembrie 2019. … 14.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.  … 
CURTEA,examinând actul de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:15.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 16.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile art. 38 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017, care conține normele privitoare la modalitatea de aplicare etapizată în timp a acestui act normativ, precum și ale art. 39 din Legea-cadru nr. 153/2017, care conține normele tranzitorii.  … 17.În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi. … 18.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, în esență, autoarea acesteia consideră că legiuitorul instituie un tratament diferențiat înăuntrul aceleiași categorii de persoane supuse reglementării Legii-cadru nr. 153/2017, respectiv funcționari publici – consilieri superiori. Tratamentul diferențiat constă în acordarea unor salarii diferite pentru aceeași gradație. Potrivit art. 7 lit. j) din Legea-cadru nr. 153/2017, gradația reprezintă salariul de bază corespunzător funcției, acordat în raport cu vechimea în muncă, în condițiile acestei legi. Criteriul în baza căruia legiuitorul a instituit acest tratament diferențiat îl reprezintă data obținerii aceleiași gradații, respectiv înainte sau după 1 iulie 2017. Astfel, prin aplicarea Legii-cadru nr. 153/2017 de către autoritatea pârâtă, un funcționar public – consilier superior, care la data de 1 iulie 2017 avea gradația maximă (gradația 5), cum este autoarea excepției, este salarizat până la finalizarea aplicării integrale a legii (anul 2022) cu un salariu mai mic față de un coleg din același serviciu – consilier superior și care la data de 1 iulie 2017 avea gradația 4 și a obținut ulterior acestei date gradația 5. Cu alte cuvinte, până în 2022 se încalcă egalitatea de tratament în salarizarea persoanelor care desfășoară aceeași muncă, au aceeași pregătire profesională și aceeași gradație/vechime în muncă.  … 19.Autoarea excepției apreciază, implicit, că acest criteriu al momentului diferit dobândirii aceleiași gradații de către funcționari diferiți este arbitrar și că, prin urmare, tratamentul diferențiat este discriminatoriu, în sensul interzis de art. 16 alin. (1) din Constituție. … 20.Potrivit unei jurisprudențe consolidate a Curții Constituționale, o astfel de critică este neîntemeiată (a se vedea Decizia nr. 669 din 26 iunie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 559 din 8 august 2012, Decizia nr. 29 din 21 ianuarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 240 din 3 aprilie 2014, sau Decizia nr. 475 din 16 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 605 din 11 august 2015, paragraful 20). Astfel, Curtea a statuat că avansarea personalului încadrat pe funcții de execuție în gradația corespunzătoare tranșei de vechime în muncă și calculul indemnizațiilor potrivit acestor gradații se fac potrivit normelor juridice în vigoare la data unei astfel de avansări, cuantumurile ce ar fi putut fi calculate potrivit legislației aplicabile anterior acestei date neavând regimul juridic al unor drepturi câștigate. De asemenea, Curtea a subliniat faptul că legiuitorul poate interveni oricând, din rațiuni ce țin de politica economico-financiară a statului, cu reglementarea unor criterii de avansare și a unor metodologii de calcul al indemnizațiilor obținute în urma avansării, ce devin aplicabile de la data intrării lor în vigoare, înlocuind vechile norme având același obiect, pe care le abrogă.  … 21.Cu alte cuvinte, Curtea Constituțională a admis că nu este contrară Constituției opțiunea legiuitorului de a modifica în timp, în sensul creșterii sau al scăderii, cuantumul salariilor plătite din fonduri publice, chiar dacă este vorba despre salarii pentru care beneficiarii lor prestează, în esență, aceeași activitate și în aceleași condiții. Într-adevăr, la fel ca și în cazul drepturilor de asigurări sociale de stat, statul trebuie să beneficieze de o marjă de apreciere suficient de flexibilă inclusiv sub aspectul momentului la care modifică cuantumul drepturilor salariale plătite din fonduri publice.  … 22.Curtea mai reține că, în Decizia nr. 574 din 16 septembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.194 din 16 decembrie 2021, paragraful 19, a statuat că, integrate regulilor privind aplicarea etapizată a legii, prevederile legale criticate vizează reglarea în timp a disfuncționalităților existente în domeniul salarizării personalului plătit din fonduri publice, prin limitarea creșterilor salariale la un nivel stabilit prin lege. O asemenea soluție legislativă este circumscrisă scopului urmărit de legiuitor, astfel cum acesta este enunțat în expunerea de motive la Legea-cadru nr. 153/2017, și anume acela de „eliminare a disfuncționalităților salariale existente în sistemul public de salarizare“, și vizează, în ansamblu, toate categoriile de personal plătite din fonduri publice. De asemenea, Curtea a statuat că, pe fondul prevederilor legale anterioare privind salarizarea bugetarilor, reglementarea salarizării personalului plătit din fonduri publice prin Legea-cadru nr. 153/2017 apare ca un proces complex, care, în mod necesar, presupune, în timp, o serie de corecții și corelări cu ansamblul actelor normative care fac parte din fondul activ al legislației, aspecte de competența autorității legiuitoare (a se vedea Decizia nr. 667 din 19 octombrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.210 din 21 decembrie 2021, paragraful 18).  … 23.Având în vedere jurisprudența Curții anterior prezentată, precum și faptul că nu au intervenit elemente noi, de natură să impună reconsiderarea acesteia, Curtea va respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate. … 24.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Valerica Popa în Dosarul nr. 16.997/3/2018 al Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 38 și 39 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 28 aprilie 2022.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
pentru prof. univ. dr. VALER DORNEANU,în temeiul art. 426 alin. (4) din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, semnează
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Cosmin-Marian Văduva–-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește