DECIZIA nr. 224 din 28 aprilie 2022

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2017 privind unele măsuri bugetare în anul 2017, prorogarea unor termene, precum și modificarea și completarea unor acte normative și ale art. 38 alin. (1) și alin. (2) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, excepție ridicată de Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul“, în numele a 13 membri, în Dosarul nr. 24.081/3/2019* al Tribunalului București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 646D/2020. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Președintele Curții dispune să se facă apelul și în dosarele nr. 719D/2020, nr. 1.408D/2020 și nr. 1.953D/2020, având ca obiect excepții asemănătoare cu cea din Dosarul nr. 646D/2020, ridicate de Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul“ în Dosarul nr. 24.094/3/2019* al Tribunalului București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal, de Adrian Craita și alții, prin Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul“, în Dosarul nr. 23.963/3/2019* al Tribunalului București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal și de către Florin Gabriel Mocioalcă, prin Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul“, în Dosarul nr. 473/3/2019 al Tribunalului Timiș – Secția de contencios administrativ și fiscal … 4.La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 5.Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor Curții nr. 719D/2020, nr. 1.408D/2020 și nr. 1.953D/2020 la Dosarul nr. 646D/2020. … 6.Curtea, având în vedere obiectul excepției de neconstituționalitate ridicate în dosarele sus-menționate, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor Curții nr. 719D/2020, nr. 1.408D/2020 și nr. 1.953D/2020 la Dosarul nr. 646D/2020, care a fost primul înregistrat. … 7.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, având în vedere jurisprudența Curții Constituționale relevantă. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:8.Prin Încheierea din 22 mai 2020, pronunțată în Dosarul nr. 24.081/3/2019*, Tribunalul București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2017 privind unele măsuri bugetare în anul 2017, prorogarea unor termene, precum și modificarea și completarea unor acte normative și ale art. 38 alin. (1) și alin. (2) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul“, în numele a 13 membri, într-un litigiu având ca obiect drepturi salariale și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 646D/2020. Instanța a respins cererea de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. II din Ordonanța Guvernului nr. 8/2008 pentru modificarea și completarea Legii nr. 138/1999 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului militar din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, precum și acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituții și pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 38/2003 privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor și a Ordonanței Guvernului nr. 64/2006 privind salarizarea și alte drepturi ale funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, având în vedere că nu mai sunt în vigoare. … 9.Prin Încheierea din 22 mai 2020, pronunțată în Dosarul nr. 24.094/3/2019*, Tribunalul București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. II din Ordonanța Guvernului nr. 8/2008, ale art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2017 și ale art. 38 alin. (1) și alin. (2) lit. a) din Legeacadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul“ într-un litigiu având ca obiect drepturi salariale și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 719D/2020. … 10.Prin Încheierea din 9 iunie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 23.963/3/2019*, Tribunalul București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2017 și ale art. 38 alin. (1) și alin. (2) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Adrian Craita și alții, prin Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul“, într-un litigiu având ca obiect drepturi salariale și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.408D/2020. … 11.Prin Încheierea din 20 octombrie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 473/3/2019, Tribunalul Timiș – Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. II din Ordonanța Guvernului nr. 8/2008, ale art. 12 alin. (3) și ale art. 30 alin. (5) din Legea-cadru nr. 330/2009 și ale art. 38 alin. (2) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Florin Gabriel Mocioalcă, prin Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul“, într-un litigiu având ca obiect drepturi salariale și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 719D/2020. … 12.În motivarea excepției de neconstituționalitate, în prealabil, se menționează că cele două texte criticate din Legea-cadru nr. 153/2017 sunt inseparabile și, ca atare, criticile de neconstituționalitate le vizează deopotrivă. Astfel, autorii excepției consideră că se încalcă standardele de calitate a legii, deoarece art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2017 și art. 38 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017 nu menționează valorile nominale/cuantumurile brute la nivelul acordat pentru luna februarie 2017 și, respectiv, la nivelul acordat pentru luna iunie 2017 ale drepturilor salariale enumerate în art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2017. De asemenea, amintesc că nici actele normative anterioare celor criticate nu au menționat aceste valori. … 13.Prevederile criticate din Legea-cadru nr. 330/2009 și Legea-cadru nr. 153/2017 sunt contrare principiului securității juridice derivat din prevederile art. 1 alin. (5) din Constituție, deoarece au ultraactivat coeficienții de ierarhizare și valoarea de referință de 197,33 lei stabiliți în anexa nr. 1, abrogată, la Ordonanța Guvernului nr. 38/2003, precum și în art. II din Ordonanța Guvernului nr. 8/2008, ținând cont că acest din urmă act normativ a fost definitiv respins prin Legea nr. 49/2012. Potrivit art. 64 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, abrogarea unei norme este definitivă, iar Curtea Constituțională a statuat că încălcarea normelor din această lege atrage încălcarea art. 1 alin. (5) din Constituție. Este invocată Decizia Curții nr. 654 din 17 octombrie 2017, paragraful 40. … 14.Art. II din Ordonanța Guvernului nr. 8/2008 este contrar art. 73 alin. (3) lit. j), art. 1 alin. (4) și art. 115 alin. (1) din Constituție. În acest sens, se arată că valoarea de referință sectorială de 197,33 lei, prevăzută de art. II din Ordonanța Guvernului nr. 8/2008, a fost ultraactivată printr-o serie de acte normative succesive care au amânat intrarea integrală în vigoare a Legii-cadru nr. 330/2009 (care stabilea o valoare de referință sectorială de 705 lei) și a Legii-cadru nr. 284/2010 (care stabilea o valoare de referință sectorială de 600 lei) și că aceasta este o componentă a salariului polițiștilor, salariu care ține de statutul acestora și, prin urmare, trebuie reglementat prin lege organică, potrivit art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituție, sens în care se invocă jurisprudența Curții Constituționale. Or, Ordonanța Guvernului nr. 8/2008 nu este lege organică și, în consecință, aceasta contravine atât prevederilor art. 73 alin. (3) lit. j), cât și celor ale art. 115 din Constituție, în lumina cărora se poate reglementa într-un domeniu rezervat legii organice doar prin ordonanțe de urgență ale Guvernului. … 15.De asemenea, se arată că întrucât Guvernul a interferat cu atribuția de legiuitor organic a Parlamentului s-a încălcat și art. 1 alin. (4) referitor la separația puterilor în stat. … 16.Textele criticate produc efecte în litigiul dedus judecății și după ieșirea din vigoare, deoarece, în baza lor, au fost ultraactivați coeficienții de ierarhizare și valoarea de referință din anexa nr. 1 la Ordonanța Guvernului nr. 38/2003. Constatarea neconstituționalității acestor texte legale ar avea ca efect activarea coeficienților de ierarhizare din Legea-cadru nr. 330/2009 în beneficiul reclamanților, ținând cont și de împrejurarea că normele succesive ulterioare au amânat aplicarea coeficienților de ierarhizare și a valorii de referință din Legea-cadru nr. 284/2010, respectiv din Legea-cadru nr. 153/2017, ultraactivând coeficienții de ierarhizare și valoarea de referință din legislația anterioară Legii-cadru nr. 284/2010. … 17.Tribunalul București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal, în Dosarul nr. 646D/2020, consideră că normele juridice sunt clare, iar scopul reglementării este de a institui menținerea unor valori de salarizare pe o perioadă determinată, cu excluderea valorilor de referință și a coeficienților de ierarhizare corespunzători claselor de salarizare, prevăzuți în anexele la Legea-cadru nr. 284/2010. Cu alte cuvinte, chiar dacă nu se indică expres care sunt aceste valori, legiuitorul a fost clar în stabilirea conținutului normei juridice, prin trimiterea la anexele prevăzute de legea-cadru, astfel încât destinatarii acesteia să înțeleagă conținutul acestor dispoziții legale. … 18.Tribunalul București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal, în Dosarul nr. 719D/2020, arată că, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, stabilirea principiilor și a condițiilor concrete de acordare a drepturilor salariale personalului bugetar intră în atribuțiile exclusive ale legiuitorului, care are dreptul de a elabora măsuri de politică legislativă în domeniul salarizării în concordanță cu condițiile economice și sociale existente la un moment dat. … 19.Tribunalul București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal, în Dosarul Curții nr. 1.408D/2020, arată că, pe cale de interpretare, pot fi stabilite subiectele principale ale raportului de serviciu al funcționarului public polițist. De asemenea, poate fi stabilit salariul brut, iar pentru calcularea acestuia nu este necesară menționarea unei valori în actul normativ. Nu este încălcat nici principiul securității raporturilor juridice sau principiul separației puterilor în stat. … 20.Tribunalul Timiș – Secția de contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția este neîntemeiată. Pe cale de interpretare pot fi stabilite subiectele principale ale raportului de serviciu al funcționarului public polițist. Salariile tuturor polițiștilor au alt algoritm de calcul (solde), iar cuantumul final al unui salariu nu este sub nivelul minim al salariului stabilit de legislația în vigoare. De asemenea, principiul separației puterilor în stat nu interzice delegarea de către Parlament către Guvern a abilității de a emite ordonanțe, iar accesul liber la justiție nu este îngrădit, de vreme autorul excepției a avut posibilitatea de a introduce acțiunea în care a ridicat excepția. Nu se încalcă nici principiul securității juridice. … 21.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 22.Guvernul, în Dosarul Curții nr. 646D/2020, apreciază că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă, întrucât nu se critică normele juridice, ci doar omisiuni ale acestora, legiferarea și interpretarea normelor fiind atribuții care, așa cum rezultă din art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, depășesc sfera de competență a Curții Constituționale, potrivit jurisprudenței sale, de exemplu Decizia nr. 43 din 4 februarie 2014. … 23.În Dosarul Curții nr. 1.953D/2020, Guvernul arată că excepția este neîntemeiată. Astfel, atât potrivit vechii legi care reglementa statutul funcționarilor publici, respectiv Legea nr. 188/1999, cât și conform Codului administrativ, care stabilește cadrul juridic actual cu privire la această categorie de funcționari, statutul acestora se referă la înființarea funcțiilor publice, la clasificarea acestora, la condițiile de ocupare, la modalitatea de exercitare a prerogativelor de putere publică, la managementul funcției publice, la cariera funcționarilor publici. În ceea ce privește salarizarea acestora, se stabilește doar că aceasta se face în conformitate cu prevederile legii privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. În acest sens invocă Decizia Curții Constituționale nr. 172 din 24 martie 2016. Din cele de mai sus reiese că statutul juridic al unei categorii de personal este reprezentat de dispozițiile de lege referitoare la încheierea, executarea, modificarea, suspendarea și încetarea raportului juridic de muncă în care se află respectiva categorie. Rezultă, așadar, că salarizarea nu este un element care ține în mod intrinsec de statutul funcției publice, astfel încât să fie reglementat prin lege organică, salarizarea întregului personal bugetar, inclusiv cea a funcționarilor publici, fiind reglementată în mod unitar, prin aceeași lege, în prezent Legea-cadru nr. 153/2017. … 24.Cu referire la pretinsa încălcare a principiului separației puterilor în stat, susține că puterea executivă are competența constituțională de a emite ordonanțe în temeiul unei legi de abilitare, în condițiile art. 115 alin. (1) din Constituție. Prin urmare, câtă vreme aceste condiții sunt îndeplinite și actul normativ în cauză nu conține reglementări din domenii ce fac obiectul legii organice, Guvernul este în măsură să adopte astfel de acte. … 25.De asemenea, și critica realizată în raport cu art. 115 alin. (6) din Constituție este neîntemeiată, deoarece obiectul excepției este reprezentat de prevederile unei ordonanțe simple, iar nu de prevederile unei ordonanțe de urgență. … 26.Referitor la critica de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 12 alin. (3) și ale art. 30 alin. (5) din Legea-cadru nr. 330/2009 și ale art. 38 alin. (2) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017 prin raportare la art. 1 alin. (5) din Constituție, se arată că aceste prevederi nu fac trimitere la norme abrogate astfel încât să le repună în vigoare, ci conțin o reglementare de sine stătătoare cu privire la aplicarea etapizată a prevederilor legale referitoare la salarizarea personalului plătit din fonduri publice. … 27.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepțiile de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:28.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. l alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 29.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile art. II din Ordonanța Guvernului nr. 8/2008 pentru modificarea și completarea Legii nr. 138/1999 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului militar din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, precum și acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituții și pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 38/2003 privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor și a Ordonanței Guvernului nr. 64/2006 privind salarizarea și alte drepturi ale funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 78 din 31 ianuarie 2008, ale art. 12 alin. (3) și ale art. 30 alin. (5) din Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 762 din 9 noiembrie 2009, ale art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2017 privind unele măsuri bugetare în anul 2017, prorogarea unor termene, precum și modificarea și completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 79 din 30 ianuarie 2017, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 115/2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 403 din 29 mai 2017, precum și ale art. 38 alin. (1) și alin. (2) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017, care au următorul cuprins:– Art. II din Ordonanța Guvernului nr. 8/2008: „(1) Începând cu data de 1 aprilie 2008, valoarea de referință sectorială pentru determinarea soldelor de funcție și grad ale personalului militar, potrivit prevederilor Legii nr. 138/1999, cu modificările și completările ulterioare, valoarea de referință sectorială în raport cu care se calculează salariile funcționarilor publici cu statut special, potrivit Ordonanței Guvernului nr. 38/2003 privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 353/2003, cu modificările și completările ulterioare, și valoarea de referință sectorială în baza căreia se calculează salariile funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, potrivit prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 64/2006 privind salarizarea și alte drepturi ale funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, aprobată cu modificări prin Legea nr. 462/2006, cu modificările ulterioare, se stabilesc la 193,4694 lei. (2) Începând cu data de 1 octombrie 2008, valoarea de referință sectorială prevăzută la alin. (1) devine 197,3387 lei. (3) Soldele de funcție și de grad ale personalului militar, respectiv salariile pentru funcția îndeplinită și pentru gradul profesional deținut de funcționarii publici cu statut special, calculate potrivit alin. (1) și (2), vor fi întregite la un leu, în favoarea personalului.“; … – Art. 12 alin. (3) din Legea-cadru nr. 330/2009: „În anul 2010, salariile, soldele și indemnizațiile lunare de încadrare se stabilesc potrivit art. 30 alin. (5), fără a fi utilizați coeficienții de ierarhizare prevăzuți în anexele la prezenta lege.“; … – Art. 30 alin. (5) din Legea-cadru nr. 330/2009: „(5) În anul 2010, personalul aflat în funcție la 31 decembrie 2009 își va păstra salariul avut, fără a fi afectat de măsurile de reducere a cheltuielilor de personal din luna decembrie 2009, astfel: a) noul salariu de bază, solda funcției de bază sau, după caz, indemnizația lunară de încadrare va fi cel/cea corespunzătoare funcțiilor din luna decembrie 2009, la care se adaugă sporurile care se introduc în acesta/aceasta potrivit anexelor la prezenta lege; b) sporurile prevăzute în anexele la prezenta lege rămase în afara salariului de bază, soldei funcției de bază sau, după caz, indemnizației lunare de încadrare se vor acorda într-un cuantum care să conducă la o valoare egală cu suma calculată pentru luna decembrie 2009.“; … – Art. 1 alin. (1) Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2017: „În perioada 1 martie-31 decembrie 2017, se mențin în plată la nivelul acordat pentru luna februarie 2017 cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcției de bază/salariilor funcției de bază/indemnizațiilor de încadrare lunară, precum și cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut, solda lunară brută/salariul lunar brut, indemnizația brută de încadrare de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice, în măsura în care își desfășoară activitatea în aceleași condiții și nu se aplică valoarea de referință și coeficienții de ierarhizare corespunzători claselor de salarizare prevăzuți în anexele la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare.“; … – Art. 38 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017: „Prevederile prezentei legi se aplică etapizat, începând cu data de 1 iulie 2017.“; … – Art. 38 alin. (2) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017: „Începând cu data de 1 iulie 2017: a) se mențin în plată la nivelul acordat pentru luna iunie 2017, până la 31 decembrie 2017, cuantumul brut al salariilor de bază, soldelor de funcție/salariilor de funcție și indemnizațiilor de încadrare, precum și cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, indemnizația brută de încadrare, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții“. …  … 30.Curtea reține că, deși Ordonanța Guvernului nr. 8/2008 a fost abrogată, începând cu 1 ianuarie 2010, de Legea-cadru nr. 330/2009, prevederile criticate din conținutul acesteia pot face obiect al controlului de constituționalitate, având în vedere cele reținute de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011. … 31.Potrivit autorilor excepției de neconstituționalitate, dispozițiile criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 1 alin. (5) privind principiul securității, art. 73 alin. (3) lit. j) privind reglementarea prin lege organică a statutului funcționarilor publici, art. 1 alin. (4) referitor la separația puterilor în stat și art. 115 alin. (1) privind condițiile de adoptare a ordonanțelor. … 32.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că dispozițiile art. II din Ordonanța Guvernului nr. 8/2008 au mai fost examinate, din perspectiva unor critici similare. Astfel, prin Decizia nr. 217 din 30 martie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 711 din 19 iulie 2021, paragrafele 19-21, Curtea, în esență, a reamintit că aspectele esențiale ce vizează cele trei elemente – nașterea, executarea și încetarea – ale raporturilor de serviciu ale funcționarilor publici se referă în mod intrinsec la statutul acestora, statut care este reglementat prin lege organică, potrivit art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituție. Aceste aspecte constituie obiectul de reglementare al Legii nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 440 din 24 iunie 2002. În schimb, obiectul de reglementare al Ordonanței Guvernului nr. 8/2008 vizează aspecte distincte, care țin de salarizarea polițiștilor. Prin urmare, legiferarea de către Guvern prin ordonanțe simple în materia salarizării polițiștilor nu este contrară art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituție, potrivit căruia „Prin lege organică se reglementează: (…) statutul funcționarilor publici;“, și nici art. 115 alin. (1) din Legea fundamentală, potrivit căruia „Parlamentul poate adopta o lege specială de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonanțe în domenii care nu fac obiectul legilor organice.“. Distinct de cele reținute de Curtea Constituțională în Decizia nr. 217 din 30 martie 2021, precitată, se constată că nici principiul separației puterilor în stat nu este încălcat de către Guvern, având în vedere că acțiunea sa legislativă prin adoptarea Ordonanței Guvernului nr. 8/2008 nu este contrară textelor constituționale anterior menționate. … 33.Cu referire la critica adusă prevederilor art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2017, se constată, în prealabil, că acestea, în mod similar cu prevederile art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscalbugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.035 din 22 decembrie 2016, cu modificările și completările ulterioare, instituie o măsură de „înghețare“ pentru o perioadă determinată a unor categorii de drepturi salariale, respectiv a salariilor de bază/soldelor funcției de bază/salariilor funcției de bază/indemnizațiilor de încadrare lunară, precum și a cuantumului sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut, solda lunară brută/salariul lunar brut, indemnizația brută de încadrare de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice. Astfel, dacă art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016 a „înghețat“ aceste drepturi pentru intervalul ianuarie – februarie 2017 la nivelul lor din decembrie 2016, textul criticat în cauza de față lea „înghețat“ la nivelul acestora din februarie 2017. În esență, deci, cele două texte normative au conținut similar, singura deosebire constând în intervalul de aplicare a măsurilor pe care le instituie. … 34.Prin Decizia nr. 217 din 30 martie 2021, paragraful 23, anterior menționată, Curtea a analizat și constituționalitatea dispozițiilor art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016. Astfel, Curtea a reținut că acestea clarifică pentru perioada ianuarie-februarie 2017, respectiv de la intrarea lor în vigoare, situația drepturilor salariale ale personalului plătit din fonduri publice, prevăzând că salariile funcției de bază se mențin la același nivel cu cel din luna decembrie 2016. Astfel, textul de lege criticat nu face trimitere la acte normative abrogate și nu are semnificația repunerii în vigoare a acestor acte. Așadar, modalitatea de normare prevăzută de textul de lege criticat este diferită de cea analizată de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 654 din 17 octombrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 205 din 7 martie 2018, paragraful 42, prin care s-au analizat dispoziții de lege care făceau trimitere la norme anterior abrogate și prin care s-a statuat că prin adoptarea unei norme care face trimitere la o dispoziție legală care nu mai este în vigoare încalcă dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituție. Prin urmare, considerentele acestei decizii nu pot fi aplicate în prezenta cauză. În concluzie, a arătat Curtea, prin dispozițiile de lege criticate, legiuitorul normează un conținut clar și predictibil, care întrunește exigențele de claritate, previzibilitate și accesibilitate care intră în conținutul principiului legalității consacrat de prevederile art. 1 alin. (5) din Constituție (a se vedea, în același sens, Decizia nr. 627 din 22 septembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2021, paragraful 50). Astfel, textul de lege criticat prevede foarte clar că se menține la același nivel cu cel ce se acordă pentru luna decembrie 2016 cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcției de bază/salariilor funcției de bază/indemnizațiilor de încadrare lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice și că nu se aplică valoarea de referință și coeficienții de ierarhizare corespunzători claselor de salarizare prevăzuți în anexele la Legea-cadru nr. 284/2010. … 35.Ținând seama de faptul că și art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2017 este criticat pentru motive similare pentru care a fost criticat art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016, considerentele Curții anterior redate sunt aplicabile mutatis mutandis și în prezenta cauză. De altfel, întrucât și art. 38 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017 este criticat pentru aceleași motive pentru care este criticat art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2017, aceste considerente sunt deopotrivă valabile și în privința art. 38 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017. … 36.În sfârșit, cu referire la critica adusă art. 38 alin. (2) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017 și art. 12 alin. (3) și art. 30 alin. (5) din Legea-cadru nr. 330/2009, se observă că, în esență, prin aceasta se solicită aplicarea celor reținute de către Curtea Constituțională prin Decizia nr. 654 din 17 octombrie 2017, paragraful 42, în sensul că prin adoptarea unei norme care face trimitere la o dispoziție legală care nu mai este în vigoare se încalcă dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituție referitor la claritatea și previzibilitatea actelor normative. Dar, spre deosebire de norma juridică „sancționată“ de către Curtea Constituțională prin Decizia nr. 654 din 17 octombrie 2017, care făcea trimitere în mod expres la o altă normă juridică ieșită din vigoare, art. 38 alin. (2) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017 și art. 12 alin. (3) și art. 30 alin. (5) din Legea-cadru nr. 330/2009 nu fac trimitere expresă la nicio altă normă juridică și, implicit, nici la o normă ieșită din vigoare. … 37.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul“, în numele a 13 membri, în Dosarul nr. 24.081/3/2019* al Tribunalului București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal, de Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul“ în Dosarul nr. 24.094/3/2019* al Tribunalului București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal, de Adrian Craita și alții, prin Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul“, în Dosarul nr. 23.963/3/2019* al Tribunalului București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal și de către Florin Gabriel Mocioalcă, prin Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul“, în Dosarul nr. 473/3/2019 al Tribunalului Timiș – Secția de contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. II din Ordonanța Guvernului nr. 8/2008 pentru modificarea și completarea Legii nr. 138/1999 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului militar din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, precum și acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituții și pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 38/2003 privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor și a Ordonanței Guvernului nr. 64/2006 privind salarizarea și alte drepturi ale funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, ale art. 12 alin. (3) și ale art. 30 alin. (5) din Legeacadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, ale art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2017 privind unele măsuri bugetare în anul 2017, prorogarea unor termene, precum și modificarea și completarea unor acte normative și ale art. 38 alin. (1) și alin. (2) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal și Tribunalului Timiș – Secția de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 28 aprilie 2022.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,
pentru prof. univ. dr. VALER DORNEANU,în temeiul art. 426 alin. (4) din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, semnează
Marian Enache
Magistrat-asistent,
Cosmin-Marian Văduva

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește