DECIZIA nr. 222 din 30 martie 2021

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Sorin-Ioan-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, în interpretarea dată prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, excepție ridicată de Ioan Mihai în Dosarul nr. 1.424/97/2018 al Curții de Apel Alba Iulia – Secția I civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 730D/2019. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Președintele Curții dispune să se facă apelul și în dosarele nr. 733D/2019, nr. 743D/2019, nr. 762D/2019, nr. 819D/2019, nr. 820D/2019, nr. 821D/2019, nr. 822D/2019, nr. 823D/2019, nr. 824D/2019, nr. 1.032D/2019, nr. 1.231D/2019, nr. 1.237D/2019, nr. 1.252D/2019, nr. 1.254D/2019, nr. 1.259D/2019, nr. 1.831D/2019, nr. 1.832D/2019, nr. 1.833D/2019, nr. 2.008D/2019, nr. 2.151D/2019, nr. 2.153D/2019, nr. 2.154D/2019, nr. 2.184D/2019, nr. 2.464D/2019, nr. 2.465D/2019, nr. 2.539D/2019, nr. 2.617D/2019, nr. 2.622D/2019, nr. 2.623D/2019, nr. 2.631D/2019, nr. 2.639D/2019, nr. 2.653D/2019, nr. 2.654D/2019, nr. 2.655D/2019, nr. 3.136D/2019, nr. 3.229D/2019, nr. 3.453D/2019, nr. 29D/2020, nr. 30D/2020, nr. 34D/2020, nr. 122D/2020, nr. 133D/2020, nr. 148D/2020 și nr. 164D/2020, având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate ridicate de Ioan Viorel Jacotă, Gabriel Mironel Vișan, Dănuț Gheorghe Suciu, Ramiz Mateescu, Gheorghe Galeș, Vasile Bîrsan, Daniel Nagy-Kasza, Dan Mărgan și Nicolae Bărbosu în dosarele nr. 1.967/97/2018, nr. 1.145/97/2018, nr. 1.134/97/2018, nr. 661/97/2018, nr. 248/97/2018, nr. 1.809/97/2018, nr. 456/97/2018, nr. 1.694/97/2018 și nr. 1.690/97/2018 ale Curții de Apel Alba Iulia – Secția I civilă, de Augustin Morariu în Dosarul nr. 1.695/97/2018 al Tribunalului Hunedoara – Secția I civilă, de Toader Iacob în Dosarul nr. 3.076/121/2018 al Tribunalului Galați – Secția I civilă, de Liviu Aurel Faur, Ioan Alexandru Cozma, Gheorghe Mihali și Ioan Horge în dosarele nr. 817/100/2018, nr. 782/100/2018, nr. 717/100/2018 și nr. 3.773/100/2017 ale Curții de Apel Cluj – Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale, de Constantin Vitan, Mircea Medeșan, Costache Vlădeanu, Viorel Pascu, Carol Nicolae Rakoczi, Ioan Crăciun, Alexandru Peter și Gergely Ferencz în dosarele nr. 1.348/97/2018, nr. 1.211/97/2018, nr. 664/97/2018, nr. 250/97/2018, nr. 1.302/97/2018, nr. 1.301/97/2018, nr. 1.261/97/2018 și nr. 1.436/97/2018 ale Curții de Apel Alba Iulia – Secția I civilă, de Dumitru Dumbravă, Enache Gicu, Teian Rusu, Afilon Jurca, Ioan Markus, Nicolae Dinu și Michael Mihuț în dosarele nr. 1.581/97/2018, nr. 2.834/97/2018, nr. 1.998/97/2018, nr. 2.205/97/2018, nr. 2.555/97/2018, nr. 2.593/97/2018 și nr. 3.627/97/2018 ale Tribunalului Hunedoara – Secția I civilă, de Toader Dunca în Dosarul nr. 1.443/100/2018 al Curții de Apel Cluj – Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale, de Zoltan Goresz, Adalbert Kato și Teodor Pop în dosarele nr. 530/97/2018, nr. 804/97/2018 și nr. 864/97/2018 ale Tribunalului Hunedoara – Secția I civilă, de Emil Pal în Dosarul nr. 1.807/97/2018 al Curții de Apel Alba Iulia – Secția I civilă, de Gheorghe Ciobotaru în Dosarul nr. 2.030/121/2019 al Tribunalului Galați – Secția I civilă, de Ilie Ghisea în Dosarul nr. 3.742/62/2018 al Curții de Apel Brașov – Secția civilă, de Costică Ivașcu și Andrei Bașa în dosarele nr. 844/121/2019 și nr. 2.025/121/2019 ale Tribunalului Galați – Secția I civilă, de Toader Stețco în Dosarul nr. 597/100/2019 al Curții de Apel Cluj – Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale, de Niculae Maloicu, Ioan Bălău și Gheorghe Drăgan în dosarele nr. 1.174/62/2019, nr. 429/62/2019 și nr. 1.217/62/2019 ale Curții de Apel Brașov – Secția civilă și de Neculai Schineanu în Dosarul nr. 852/121/2019 al Tribunalului Galați – Secția I civilă. … 4.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 5.Având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate, Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura conexării dosarelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 733D/2019, nr. 743D/2019, nr. 762D/2019, nr. 819D/2019, nr. 820D/2019, nr. 821D/2019, nr. 822D/2019, nr. 823D/2019, nr. 824D/2019, nr. 1.032D/2019, nr. 1.231D/2019, nr. 1.237D/2019, nr. 1.252D/2019, nr. 1.254D/2019, nr. 1.259D/2019, nr. 1.831D/2019, nr. 1.832D/2019, nr. 1.833D/2019, nr. 2.008D/2019, nr. 2.151D/2019, nr. 2.153D/2019, nr. 2.154D/2019, nr. 2.184D/2019, nr. 2.464D/2019, nr. 2.465D/2019, nr. 2.539D/2019, nr. 2.617D/2019, nr. 2.622D/2019, nr. 2.623D/2019, nr. 2.631D/2019, nr. 2.639D/2019, nr. 2.653D/2019, nr. 2.654D/2019, nr. 2.655D/2019, nr. 3.136D/2019, nr. 3.229D/2019, nr. 3.453D/2019, nr. 29D/2020, nr. 30D/2020, nr. 34D/2020, nr. 122D/2020, nr. 133D/2020, nr. 148D/2020 și nr. 164D/2020 la Dosarul nr. 730D/2019, care a fost primul înregistrat. … 6.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, sens în care invocă aspecte din jurisprudența în materie a Curții Constituționale, spre exemplu, Decizia nr. 463 din 11 iulie 2019. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:7.Prin încheierile din 12 martie 2019, pronunțate în dosarele nr. 1.424/97/2018, nr. 1.967/97/2018, nr. 1.145/97/2018 și prin Încheierea din 12 noiembrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 1.807/97/2018, Curtea de Apel Alba Iulia – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, în interpretarea dată prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Excepția a fost ridicată de Ioan Mihai, Ioan Viorel Jacotă, Gabriel Mironel Vișan și Emil Pal cu prilejul soluționării apelurilor împotriva unor sentințe judecătorești pronunțate în cauze având ca obiect recalcularea pensiei. … 8.Prin Încheierea din 6 martie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 1.134/97/2018, prin încheierile din 19 martie 2019, pronunțate în dosarele nr. 661/97/2018, 248/97/2018, nr. 1.809/97/2018, nr. 456/97/2018, nr. 1.694/97/2018 și nr. 1.690/97/2018, prin încheierile din 30 mai 2019, pronunțate în dosarele nr. 1.348/97/2018, nr. 1.211/97/2018 și nr. 664/97/2018, prin încheierile din 27 iunie 2019, pronunțate în dosarele nr. 1.302/97/2018 și nr. 1.436/97/2018, și prin încheierile din 26 iunie 2019, pronunțate în dosarele nr. 1.301/97/2018 și nr. 1.261/97/2018, Curtea de Apel Alba Iulia – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 169^1 din Legea nr. 263/2010, în interpretarea dată prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Excepția a fost ridicată de Dănuț Gheorghe Suciu, Ramiz Mateescu, Gheorghe Galeș, Vasile Bîrsan, Daniel Nagy-Kasza, Dan Mărgan, Nicolae Bărbosu, Constantin Vitan, Mircea Medeșan, Costache Vlădeanu, Carol Nicolae Rakoczi, Gergely Ferencz, Ioan Crăciun, și Alexandru Peter cu prilejul soluționării apelurilor împotriva unor sentințe judecătorești pronunțate în cauze având ca obiect recalcularea pensiei. … 9.Prin Încheierea din 20 martie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 1.695/97/2018, prin încheierile din 11 septembrie 2019, pronunțate în dosarele nr. 1.581/97/2018, nr. 2.834/97/2018, nr. 530/97/2018, nr. 804/97/2018 și nr. 864/97/2018, prin Încheierea din 4 septembrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 2.593/97/2018, prin Încheierea din 17 septembrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 3.627/97/2018, Tribunalul Hunedoara – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 169^1 din Legea nr. 263/2010. Excepția a fost ridicată de Augustin Morariu, Dumitru Dumbravă, Enache Gicu, Zoltan Goresz, Adalbert Kato, Teodor Pop, Nicolae Dinu și Michael Mihuț, în cauze având ca obiect recalcularea pensiei. … 10.Prin Încheierea din 19 aprilie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 3.076/121/2018 și prin Încheierea din 26 noiembrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 2.030/121/2019, Tribunalul Galați – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 169^1 alin. (3) teza finală din Legea nr. 263/2010. Excepția a fost ridicată de Toader Iacob și Gheorghe Ciobotaru în cauze având ca obiect contestația împotriva unei decizii de pensionare. … 11.Prin Încheierea civilă din 22 aprilie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 817/100/2018 și prin Încheierea civilă din 10 aprilie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 3.773/100/2017, Curtea de Apel Cluj – Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010. Excepția a fost ridicată de Liviu Aurel Faur și Ioan Horge cu prilejul soluționării apelurilor împotriva unor sentințe judecătorești pronunțate în cauze având ca obiect recalcularea pensiei. … 12.Prin Încheierea civilă din 5 aprilie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 782/100/2018, prin Încheierea civilă din 19 aprilie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 717/100/2018, prin Încheierea civilă din 5 septembrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 1.443/100/2018, și prin Încheierea civilă din 3 decembrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 597/100/2019, Curtea de Apel Cluj – Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, în interpretarea dată prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Excepția a fost ridicată de Ioan Alexandru Cozma, Gheorghe Mihali, Toader Dunca și Toader Stețco cu prilejul soluționării apelurilor împotriva unor sentințe judecătorești pronunțate în cauze având ca obiect contestația împotriva unei decizii de pensionare. … 13.Prin Încheierea din 19 iunie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 250/97/2018, Curtea de Apel Alba Iulia – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 169^1 din Legea nr. 263/2010. Excepția a fost ridicată de Viorel Pascu cu prilejul soluționării apelului împotriva unei sentințe judecătorești pronunțate într-o cauză având ca obiect recalcularea pensiei. … 14.Prin încheierile din 4 septembrie 2019, pronunțate în dosarele nr. 1.998/97/2018, nr. 2.205/97/2018 și nr. 2.555/97/2018, Tribunalul Hunedoara – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010. Excepția a fost ridicată de Teian Rusu, Afilon Jurca și Ioan Markus în cauze având ca obiect recalcularea pensiei. … 15.Prin Încheierea din 9 decembrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 3.742/62/2018 și prin Încheierea din 20 ianuarie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 1.174/62/2019, Curtea de Apel Brașov – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, astfel cum a fost modificat prin articolul unic din Legea nr. 192/2015 pentru completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepția a fost ridicată de Ilie Ghisea și Niculae Maloicu cu prilejul soluționării apelurilor împotriva unor sentințe judecătorești pronunțate în cauze având ca obiect recalcularea pensiei. … 16.Prin Sentința civilă nr. 1.250 din 14 noiembrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 844/121/2019, prin Încheierea din 14 noiembrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 2.025/121/2019, și prin Sentința nr. 1.301 din 25 noiembrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 852/121/2019, Tribunalul Galați – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 169^1 alin. (3) teza finală din Legea nr. 263/2010, cu referire la sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații“, astfel cum a fost interpretată prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Excepția a fost ridicată de Costică Ivașcu, Andrei Bașa și Neculai Schineanu în cauze având ca obiect contestații împotriva unor decizii de pensionare. … 17.Prin Încheierea din 21 noiembrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 429/62/2019 și prin Decizia civilă nr. 1.639/Ap. din 28 noiembrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 1.217/62/2019, Curtea de Apel Brașov – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 169^1 alin. (3) teza finală din Legea nr. 263/2010. Excepția a fost ridicată de Ioan Bălău și Gheorghe Drăgan cu prilejul soluționării apelurilor împotriva unor sentințe judecătorești pronunțate în cauze având ca obiect contestații împotriva unor decizii de pensionare. … 18.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii acesteia susțin, în esență, că prevederile legale criticate sunt neconstituționale, deoarece realizează o discriminare între persoanele ale căror drepturi la pensie s-au deschis înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 263/2010 și cele pensionate ulterior, cele din urmă beneficiind de un punctaj mediu anual mai mare cu 50 % decât cele din prima categorie. Astfel, persoanele pensionate după 1 ianuarie 2011 și care au lucrat în condiții speciale beneficiază de un punctaj mediu anual mai mare cu 50% decât persoanele care s-au pensionat înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 263/2010, ceea ce conduce implicit la pensii mai mari. Persoanele care au lucrat în condiții speciale de muncă după 1 ianuarie 2011 și cărora li se aplică legea beneficiază atât de un stagiu complet de cotizare de 20 de ani, cât și de majorarea cu 50% a punctajelor pentru perioada cât și-au desfășurat activitatea în condiții speciale de muncă. … 19.Prin interpretarea dată de Înalta Curte de Casație și Justiție se încalcă și dispozițiile art. 47 alin. (2) din Constituție privind nivelul de trai, fiind încălcat dreptul la o pensie care să reflecte nivelul veniturilor realizate în perioada activă a vieții. Se invocă în acest sens, Decizia Curții Constituționale nr. 874 din 25 iunie 2010 și Decizia nr. 861 din 28 noiembrie 2006. … 20.Autorii mai susțin că este încălcat și art. 108 alin. (2) din Constituție, conținutul art. 169^1 alin. (3) fiind modificat printr-un act normativ cu forță juridică inferioară, respectiv Hotărârea Guvernului nr. 291/2017 pentru completarea art. 134 din Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 257/2011. … 21.De asemenea, autorii arată că pensiile calculate cu stagiile de cotizare reduse și aflate în plată sunt drepturi născute anterior Legii nr. 263/2010, constituind drepturi câștigate. În atare situație, modificarea regimului acestora prin majorarea stagiului de cotizare de la 20 la 35 de ani prevăzut de legea nouă, care nu era prevăzut în legea veche în baza căreia s-a deschis dreptul la pensie, constituie o încălcare flagrantă a principiului consacrat de art. 15 alin. (2) din Constituție. Astfel, dispozițiile alin. (3) teza ultimă al art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 au semnificația nerecunoașterii de către stat a principiilor prevăzute de lege anterior, care au stat la baza calculării acestor pensii, ceea ce afectează circuitul civil. Autorii consideră că are loc încălcarea dreptului de proprietate privată și a dreptului la un nivel de trai decent, deoarece acordarea beneficiului suplimentar pentru muncă în condiții superioare prin majorarea stagiului de cotizare la cel prevăzut de Legea nr. 263/2010 creează un regim juridic discriminator față de pensionarii care au primit acest punctaj suplimentar cu stagiul de cotizare prevăzut de legea în vigoare la data stabilirii dreptului. Astfel, prin majorarea stagiului de cotizare de la 20 la 35 de ani, punctajul mediu anual este unul mai mic decât cel raportat la 30 de ani ce a fost luat în calcul pentru persoanele care au beneficiat de punctajul suplimentar. … 22.Astfel, prin interpretarea dată de Înalta Curte de Casație și Justiție dispozițiilor legale criticate, în sensul că sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații“ se referă la legea în vigoare la data recalculării pensiei prin acordarea majorării de punctaj, respectiv la Legea nr. 263/2010, se permite ca printr-o normă cu caracter tehnic (Hotărârea Guvernului nr. 291/2017) să se retroactiveze până la momentul la care norma criticată și-a produs efectele (1 ianuarie 2016), când Legea nr. 263/2010 prevedea un stagiu de cotizare de 30 de ani. Validarea prin Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 69 din 15 octombrie 2018 a faptului că stagiul de cotizare trebuie să fie cel prevăzut de lege, adică unul de 30 de ani în loc de stagiul de cotizare avut în vedere la momentul stabilirii dreptului la pensie, înseamnă o încălcare a dispozițiilor art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Stagiul complet de cotizare de 20 de ani care a fost avut în vedere la data pensionării vreuneia din persoanele aflate în situația prestării unei munci în condiții deosebite trebuie interpretat ca un „bun“ în sensul dispozițiilor din Primul Protocol adițional la Convenție. De asemenea, retragerea stagiului complet de cotizare avut echivalează cu o expropriere nedreaptă, în condițiile în care pensia reprezintă o avere dobândită pe baza legii. … 23.Prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018 se înfrânge acest drept câștigat al persoanelor care au beneficiat de un stagiu de cotizare diminuat prin prisma muncii desfășurate în condiții deosebite. Se deschide astfel calea unei insecurități a modalității prin care statul stabilește drepturile la pensie, diminuând potențialele beneficii conferite de norme noi de reglementare, prin aplicarea în mod discriminatoriu a unor alți coeficienți decât cei avuți în vedere la momentul acceptării că atare persoane se pot pensiona cu un stagiu de cotizare de 20 de ani. Această chestiune a fost stabilită la nivel principial și prin dezlegările date de Înalta Curte de Casație și Justiție prin deciziile nr. 40 din 22 septembrie 2008 și nr. 11 din 25 mai 2015, care fac trimitere la aplicarea principiului fundamental tempus regit actum, în sensul că dreptul la pensie de asigurări sociale de stat se stabilește față de condițiile prevăzute de actul normativ în vigoare la data deschiderii dreptului la pensie, iar acesta este în mod evident un drept deja câștigat. Că este așa o dovedește tocmai faptul că ori de câte ori pensionarilor li s-a dat dreptul la o recalculare, aceasta a avut întotdeauna în vedere stagiul inițial de cotizare, utilizat și la momentul pensionării. Or, prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018 se restrânge exercițiul drepturilor persoanelor care și-au câștigat un stagiu de cotizare de 20 de ani care să fie avut în vedere la ulterioarele eventuale recalculări ale pensiei. Se suprimă astfel posibilitatea ca, pentru viitor, să mai beneficieze de un coeficient mai favorabil în formula de recalculare a pensiei, prin prisma unui stagiu de cotizare de 20 de ani. O atare restrângere a unor drepturi câștigate de persoanele în atare situații și consfințite de-a lungul timpului prin deciziile de recalculare în care s-a folosit același stagiu de cotizare de 20 de ani este permisă doar în situații de excepție, ce nu se regăsesc în preambulul dispozițiilor normative incidente mai sus indicate. Din contră, intenția legiuitorului a fost tot timpul alta, respectiv aceea de a elimina discriminările apărute între categoriile de persoane care au prestat muncă în subteran, cu privire la cuantumul diferit al pensiei stabilite în sarcina acestora. Este inadmisibil ca aceleiași persoane să îi fie stabilite stagii complete diferite de cotizare, în raport cu legislația în vigoare la data recalculării pensiei, cu atât mai mult cu cât stagiul complet de cotizare stabilit la data pensionării este un drept câștigat. … 24.Autorii consideră că prevederile de lege criticate au un conținut lipsit de claritate și precizie și încalcă principiul securității juridice, fiind astfel contrare dispozițiilor art. 1 alin. (5) și ale art. 21 alin. (1) și (3) din Constituție. Se mai susține și încălcarea art. 129 și art. 148 alin. (2) din Constituție și a art. 13 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, deoarece nu există o cale de atac internă care să asigure un remediu efectiv. … 25.În susținerea încălcării art. 1 alin. (3)-(5),art. 16 alin. (2),art. 108 alin. (1) și (2),art. 142 alin. (1) și art. 147, autorii arată că, prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, instanța supremă și-a depășit competențele sale de interpretare a legii și a trecut în domeniul legiferării, introducând dispoziții cu caracter special. Astfel, Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018 nu mai este una de interpretare, ci pur și simplu de legiferare, adăugând la lege. … 26.Curtea de Apel Alba Iulia – Secția I civilă opinează în sensul că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă, deoarece vizează interpretarea și aplicarea legii. Or, potrivit art. 126 din Constituție, această atribuție intră în sfera de competență a instanțelor judecătorești. … 27.Tribunalul Galați – Secția I civilă apreciază că prevederile art. 169^1 alin. (3) teza finală din Legea nr. 263/2010 sunt constituționale, în raport cu art. 15 alin. (2),art. 16 alin. (1),art. 44 și art. 47 din Constituție. În acest sens, tribunalul reține că, în timp ce dispozițiile legale criticate se referă la stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații, dispozițiile art. 134 alin. (8) din normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 se referă la stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, în vigoare la data de la care se cuvin drepturile recalculate. Prin urmare, nu ar putea fi reținut stagiul de cotizare în vigoare la data deschiderii dreptului la pensie, întrucât s-ar ajunge la acordarea unei duble prestații de asigurări sociale pentru același motiv, în condițiile în care legea a instituit o majorare a punctajelor anuale cu luarea în considerare a stagiilor complete de cotizare prevăzute de legislația în vigoare în perioada respectivă, cu excluderea situațiilor în care, pentru determinarea punctajului mediu anual, s-a utilizat vechimea în muncă necesară deschiderii dreptului la pensie prevăzută de actele normative cu caracter special. … 28.În acest context, prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, s-a statuat că sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații“ se referă la legea în vigoare la data recalculării pensiei prin acordarea majorării de punctaj, respectiv la Legea nr. 263/2010. Or, nici dispozițiile legale criticate, nici interpretarea dată de Înalta Curte de Casație și Justiție nu sunt, în opinia instanței, contrare dispozițiilor constituționale ce reglementează neretroactivitatea legii, egalitatea în fața legii, dreptul de proprietate privată și nivelul de trai. Tribunalul Galați – Secția I civilă nu și-a exprimat opinia asupra excepției de neconstituționalitate în Dosarul nr. 29D/2020. … 29.Curtea de Apel Cluj – Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale apreciază ca fiind neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, astfel cum au fost interpretate prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Referitor la pretinsa încălcare a prevederilor art. 15 alin. (2) din Constituție, instanța constată că, deși se invocă neconstituționalitatea prevederilor art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, introdus prin Legea nr. 192/2015, raportat la norma constituțională, în realitate, sunt aduse critici referitoare la o eventuală neconstituționalitate a prevederilor art. 134 alin. (8) din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 257/2011, introduse prin Hotărârea Guvernului nr. 291/2017 – în vigoare de la data de 8 mai 2017, în raport cu data de la care legiuitorul a înțeles să reglementeze recalcularea pensiilor în temeiul dispoziției legale criticate, și anume 1 ianuarie 2016; or, pentru normele legale secundare, cum sunt cele cuprinse în conținutul unei hotărâri a Guvernului, există alte remedii procedurale ce intră în sfera contenciosului administrativ, acestea neputând fi criticate pe calea unei excepții de neconstituționalitate. Pe de altă parte, prevederile art. 134 alin. (8) din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 257/2011, introduse prin Hotărârea Guvernului nr. 291/2017, au caracterul unor norme de interpretare, fiind emise în aplicarea prevederilor art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, introdus prin Legea nr. 192/2015, fiind în deplină concordanță, astfel cum a statuat Înalta Curte de Casație și Justiție prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, cu actul normativ în executarea căruia au fost edictate. Prevederile art. 16 alin. (1) din Constituție consacră principiul egalității cetățenilor în fața legii. Or, pentru persoanele care au desfășurat activitate în grupe superioare de muncă, legislația pensiilor publice a prevăzut în timp, fie posibilitatea de valorificare a acestor perioade prin majorarea punctajului corespunzător cu 50%, respectiv, 25%, fie posibilitatea împărțirii punctajului total realizat la un stagiu de cotizare redus de 20 de ani, respectiv, 25 ani, fiind reglementat în mod expres, atât prin prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 100/2008 pentru completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, când au fost introduse pentru prima dată aceste majorări de punctaje, cât și ulterior, prin prevederile art. 165^1 alin. (2) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, respectiv, art. 169 alin. (2) din Legea nr. 263/2010, că aceste două categorii de beneficii nu se pot acorda cumulat. În același sens sunt și statuările instanței supreme date prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, în sensul excluderii posibilității cumulului celor două categorii de beneficii. Abia prin dispozițiile art. 169^2 din Legea nr. 263/2010, introdus prin Legea nr. 221/2018, cu aplicabilitate începând cu data de 1 octombrie 2018, se remarcă o schimbare a opticii legiuitorului în sensul acordării posibilității unui astfel de cumul. … 30.Prevederile art. 20 alin. (2) din Constituție statuează asupra priorității reglementărilor internaționale privitoare la drepturile fundamentale ale omului în raport cu legile interne, însă excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată și în raport cu aceste prevederi, întrucât în cadrul demersului judiciar întreprins există posibilitatea invocării aplicabilității cu prioritate a prevederilor cuprinse în actele și tratatele internaționale, Legea nr. 263/2010 neinstituind o îngrădire în acest sens. … 31.Potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale garantează plata pensiei, cu titlu de prestație socială, în condiții de contributivitate la bugetul asigurărilor sociale, fără a garanta un cuantum al acesteia, lăsând în marja de apreciere a statelor reglementarea politicii sociale, inclusiv sub aspectul algoritmului de calcul al prestațiilor cu acest titlu. Din această perspectivă nu poate fi acceptată nici critica potrivit căreia, prin interpretarea dată prevederilor art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, s-ar încălca art. 53 alin. (1) și (2) din Constituție privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. … 32.Totodată, art. 1 alin. (5),art. 21,44,78,129 și 148 din Constituție, evocate, nu sunt integrate într-un raționament judiciar coerent ce ar stabili o legătură între art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 și aceste norme. Nu se pune problema contestării statului de drept, a supremației legii, a liberului acces la justiție, a dreptului la proprietate privată, a exproprierii, a confiscării averii, a momentului intrării în vigoare a legii, a prevalenței dreptului comunitar, prin stabilirea, pe cale legală, a posibilității utilizării unui stagiu de cotizare de 30 de ani la recalcularea pensiei. … 33.Tribunalul Hunedoara – Secția I civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Textul legal criticat nu încalcă art. 16 din Constituție, neexistând o discriminare între persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 263/2010 și persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis sub imperiul Legii nr. 263/2010. Astfel, ar exista discriminare în cazul în care s-ar crea diferențe de tratament juridic în cadrul aceleiași categorii, ceea ce nu este cazul în speță. Or, art. 169^1, precum și art. 169^2 au fost introduse în Legea nr. 263/2010 tocmai pentru a elimina inechitățile dintre cele două categorii de pensionari. Nu este încălcat nici art. 47 alin. (2) din Constituție, pentru că nu se anulează dreptul la pensie și pentru că nu este afectat nici cuantumul drepturilor de pensie aflate în plată la data de 1 ianuarie 2016. Instanța mai arată că nu sunt încălcate nici prevederile art. 108 alin. (2) din Constituție, deoarece dispozițiile criticate nu au fost modificate prin Hotărârea Guvernului nr. 291/2017. De asemenea, nu au fost încălcate nici normele de tehnică legislativă. Consideră că, pentru soluționarea cauzelor, esențială este modalitatea în care sunt sau vor fi interpretate și aplicate dispozițiile art. 169^1 din Legea nr. 263/2010, atribuție care intră în sfera instanțelor judecătorești, potrivit art. 126 din Constituție. … 34.Curtea de Apel Brașov – Secția civilă opinează în sensul respingerii excepției de neconstituționalitate, textul de lege criticat fiind constituțional. Reține că nu se pot identifica două categorii de subiecți care se află în aceeași situație, dar care să fie tratați în mod diferit, ci, dimpotrivă, în situația recalculării întemeiate pe dispozițiile art. 169^1 din Legea nr. 263/2010, se aplică stagiul complet de cotizare, prevăzut în anexa nr. 5 la Legea nr. 263/2010, în funcție de data nașterii, pentru toate persoanele care se află în situația recalculării prevăzute de textul de lege menționat. În ceea ce privește încălcarea prevederilor art. 21 din Constituție, instanța reține că nu a fost motivat de ce prevederile de lege criticate ar încălca accesul liber la justiție, decizia de recalculare emisă în temeiul art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 putând fi contestată în fața instanței. De asemenea, legiuitorul este liber să stabilească atât condițiile de pensionare, cât și condițiile de recalculare a pensiilor, sens în care a edictat dispozițiile art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, respectând principiile egalității în drepturi și neretroactivității legii civile. … 35.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 36.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere solicitate. … 
CURTEA,examinând actele de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:37.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 38.Obiectul excepției de neconstituționalitate, deși în unele acte de sesizare este indicat art. 169^1 din Legea nr. 263/2010, în integralitatea sa, astfel cum rezultă din notele scrise ale autorilor excepției, îl constituie prevederile art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, în interpretarea dată prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.037 din 6 decembrie 2018. Aceste prevederi de lege au fost introduse prin Legea nr. 192/2015 pentru completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 504 din 8 iulie 2015, și au următorul cuprins: „În cazul persoanelor prevăzute la alin. (2), la numărul total de puncte realizate de acestea până la data prezentei recalculări se adaugă numărul de puncte corespunzător majorării rezultate în urma aplicării prevederilor alin. (1), la determinarea punctajului mediu anual utilizându-se stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații.“ … 39.În opinia autorilor excepției, prevederile de lege ce formează obiectul excepției contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 1 alin. (3)-(5),art. 15 alin. (2) privind principiul neretroactivității legii, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 21 privind accesul liber la justiție, art. 44 privind dreptul de proprietate privată, art. 47 privind nivelul de trai, art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, art. 108 alin. (2) referitor la emiterea hotărârilor Guvernului, art. 126 alin. (3), potrivit căruia „Înalta Curte de Casație și Justiție asigură interpretarea și aplicarea unitară a legii de către celelalte instanțe judecătorești, potrivit competenței sale“, art. 129 privind folosirea căilor de atac, art. 142 alin. (1) privind rolul Curții Constituționale de garant al supremației Constituției, art. 147 privind deciziile Curții Constituționale, art. 148 alin. (2) privind prioritatea reglementărilor europene cu caracter obligatoriu. De asemenea, sunt invocate prevederile art. 6 și art. 13 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 40.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că prevederile art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, în interpretarea dată prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, au mai format obiect al controlului de constituționalitate, iar prin mai multe decizii, spre exemplu, Decizia nr. 463 din 11 iulie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 911 din 12 noiembrie 2019, Decizia nr. 739 din 8 octombrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 109 din 1 februarie 2021, Decizia nr. 836 din 17 noiembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 251 din 12 martie 2021, sau Decizia nr. 16 din 14 ianuarie 2021*), nepublicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, până la data pronunțării prezentei decizii, Curtea Constituțională a respins ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate.*) Decizia Curții Constituționale nr. 16 din 14 ianuarie 2021 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 369 din 9 aprilie 2021. … 41.Curtea a reținut că, prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, având a se pronunța asupra problemei de drept privind legea aplicabilă în determinarea stagiului de cotizare ce trebuie utilizat în vederea acordării majorării de punctaj, respectiv interpretarea dispozițiilor art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, introdus prin Legea nr. 192/2015, în sensul dacă sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații“ se referă la legea în vigoare la data deschiderii dreptului de pensie sau la legea în vigoare la data recalculării pensiei prin acordarea majorării de punctaj, a decis că sintagma amintită „se referă la legea în vigoare la data recalculării pensiei prin acordarea majorării de punctaj, respectiv la Legea nr. 263/2010“. Prin aceeași decizie însă, instanța supremă a observat că dispozițiile Legii nr. 263/2010 au fost completate prin art. I pct. 3 din Legea nr. 221/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 661 din 30 iulie 2018, fiind introdus art. 169^2, iar odată cu intrarea în vigoare a acestui articol de lege s-a realizat „o schimbare a concepției legiuitorului, care, până la momentul adoptării actului normativ din 2018, a considerat sistematic că nu pot fi cumulate, în persoana aceluiași destinatar, și beneficiul majorării de punctaj, și cel al folosirii, la recalcularea pensiei, a unui stagiu de cotizare redus, reglementat de acte normative cu caracter special“. Astfel, „recalcularea pensiei va opera în raport cu stagiul de cotizare avut în vedere, potrivit legii sau unei hotărâri judecătorești, la stabilirea/recalcularea pensiei aflate în plată sau, după caz, cuvenite la data de 31 decembrie 2015, adică cele stabilite sau recalculate potrivit stagiului de cotizare reglementat de legea în vigoare la data deschiderii dreptului la pensie“. Curtea a precizat că „această schimbare operează însă ca urmare a adoptării Legii nr. 221/2018, iar drepturile de pensie recalculate se cuvin de la 1 octombrie 2018, conform alin. (4) al art. 169^2, introdus prin actul normativ menționat.“ Prin urmare, „pentru perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2016, când reclamantului i-a fost recunoscut dreptul la punctajul suplimentar – art. 169^1 alin. (2) și (6) din Legea nr. 263/2010 – și 1 octombrie 2018, când se menține același drept, iar punctajul mediu anual se raportează la stagiul de cotizare de la data deschiderii dreptului la pensie, și anume cel redus, acesta beneficiază de majorări de punctaj, stagiul de cotizare fiind însă cel prevăzut de legea în vigoare la data recalculării, respectiv 30 de ani, conform anexei nr. 5 la Legea nr. 263/2010“. … 42.Interpretarea dată de instanța supremă sintagmei „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații“ a fost constatată ca fiind constituțională în urma examinării de către Curtea Constituțională prin Decizia nr. 463 din 11 iulie 2019, precitată. … 43.Astfel, instanțele de judecată au putut avea în vedere, în soluția pe care au pronunțat-o, considerentele și dispozitivul acestei decizii. Așa fiind, Curtea a apreciat că susținerile referitoare la lipsa de claritate a reglementării nu pot fi reținute. … 44.Cât privește susținerea referitoare la încălcarea prevederilor art. 15 alin. (2) din Constituție, Curtea a constatat că aplicarea normei în vigoare la data recalculării pensiei nu are semnificația aplicării retroactive a acesteia. Curtea a reținut că, potrivit dispozițiilor art. 169^1 alin. (4) din Legea nr. 263/2010, „În situația în care, în urma aplicării prevederilor alin. (1)-(3), rezultă un punctaj mediu anual mai mic, se menține punctajul mediu anual și cuantumul aferent aflat în plată sau cuvenit la data recalculării.“ Prin urmare, legea prevede garanții exprese pentru păstrarea cuantumului pensiei, astfel că nu se poate aprecia că schimbarea elementelor în funcție de care aceasta a fost calculată afectează dreptul la pensie, așa cum a fost stabilit anterior. … 45.Referitor la susținerile privind caracterul discriminator al dispozițiilor legale criticate, Curtea a apreciat că acestea nu sunt întemeiate, reținând că situația diferită în care se află cetățenii în funcție de reglementarea aplicabilă potrivit principiului tempus regit actum nu poate fi privită ca o încălcare a dispozițiilor constituționale ale art. 16, care consacră egalitatea în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și discriminări. Legiuitorul este liber să modifice condițiile de stabilire a dreptului la pensie pentru viitor, fără ca aceasta să aibă semnificația încălcării dreptului la pensie, iar dacă dorește ca noile dispoziții considerate mai favorabile să fie aplicate și persoanelor pensionate anterior, acest lucru trebuie prevăzut în mod expres de lege. … 46.Împrejurarea că, în urma recalculării pensiilor vizate de art. 169^1 din Legea nr. 263/2010, cuantumul acestora nu crește în mod obligatoriu în niciun caz nu poate avea semnificația unei discriminări a titularilor acestora față de cei pensionați în temeiul Legii nr. 263/2010. Aceasta este consecința opțiunii legiuitorului, exercitată în limitele marjei largi de apreciere, în sensul neacordării beneficiului creșterii punctajelor anuale și beneficiului reducerii stagiilor de cotizare luate în considerare la data stabilirii drepturilor lor de pensie, în cazul persoanelor vizate de art. 169^1 din Legea nr. 263/2010. … 47.Analizând susținerea referitoare la încălcarea dispozițiilor art. 21 din Constituție, Curtea a constatat că dispozițiile capitolului VIII din Legea nr. 263/2010 reglementau „Jurisdicția asigurărilor sociale“, respectiv dreptul pensionarilor de a contesta în justiție hotărârile Comisiei Centrale de Contestații. În consecință, dreptul de acces liber la justiție nu este încălcat, critica de neconstituționalitate fiind lipsită de temei. … 48.În ceea ce privește pretinsa încălcare a dispozițiilor art. 108 alin. (2) din Constituție, Curtea a observat că verificarea eventualității ca o hotărâre a Guvernului să modifice legea în executarea căreia a fost emisă depășește competențele Curții Constituționale. Distinct, Curtea a observat că, în paragraful 69 al Deciziei nr. 69 din 15 octombrie 2018, Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a stabilit că normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 sunt în deplină consonanță cu actul normativ în executarea căruia au fost edictate, explicitând dispoziția din lege. … 49.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenței în materie a Curții Constituționale, considerentele și soluția enunțate își păstrează valabilitatea și în cauza de față. … 50.Distinct, în ceea ce privește invocarea încălcării dispozițiilor art. 44 din Constituție și ale art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, Curtea, în acord cu jurisprudența sa, reține că nu se încalcă dispozițiile constituționale și convenționale invocate, deoarece „cuantumul pensiei reprezintă un bun numai în măsura în care acesta a devenit exigibil“ (a se vedea spre exemplu, Decizia nr. 810 din 5 decembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 172 din 2 martie 2020). De asemenea, stabilirea condițiilor de acordare a pensiilor și a modului de calcul al pensiilor se situează în marja de apreciere a legiuitorului, permisă de dispozițiile art. 47 alin. (2) din Constituție în materia dreptului la pensie. … 51.Întrucât nu s-a constatat restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți fundamentale, dispozițiile art. 53 din Constituție, invocate ca fiind încălcate, nu au incidență în cauză. … 52.Referitor la invocarea celorlalte dispoziții din Constituție și din actele juridice internaționale la care autorii excepției fac referire, se constată că, prin conținutul reglementărilor pe care le cuprind, acestea nu interferează sub niciun aspect cu sfera de incidență a prevederilor de lege criticate, motiv pentru care nu poate fi reținută relevanța acestora în soluționarea excepției de neconstituționalitate. … 53.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Ioan Mihai, Ioan Viorel Jacotă, Gabriel Mironel Vișan, Dănuț Gheorghe Suciu, Ramiz Mateescu, Gheorghe Galeș, Vasile Bîrsan, Daniel Nagy-Kasza, Dan Mărgan și Nicolae Bărbosu în dosarele nr. 1.424/97/2018, nr. 1.967/97/2018, nr. 1.145/97/2018, nr. 1.134/97/2018, nr. 661/97/2018, nr. 248/97/2018, nr. 1.809/97/2018, nr. 456/97/2018, nr. 1.694/97/2018 și nr. 1.690/97/2018 ale Curții de Apel Alba Iulia – Secția I civilă, de Augustin Morariu în Dosarul nr. 1.695/97/2018 al Tribunalului Hunedoara – Secția I civilă, de Toader Iacob în Dosarul nr. 3.076/121/2018 al Tribunalului Galați – Secția I civilă, de Liviu Aurel Faur, Ioan Alexandru Cozma, Gheorghe Mihali și Ioan Horge în dosarele nr. 817/100/2018, nr. 782/100/2018, nr. 717/100/2018 și nr. 3.773/100/2017 ale Curții de Apel Cluj – Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale, de Constantin Vitan, Mircea Medeșan, Costache Vlădeanu, Viorel Pascu, Carol Nicolae Rakoczi, Ioan Crăciun, Alexandru Peter și Gergely Ferencz în dosarele nr. 1.348/97/2018, nr. 1.211/97/2018, nr. 664/97/2018, nr. 250/97/2018, nr. 1.302/97/2018, nr. 1.301/97/2018, nr. 1.261/97/2018 și nr. 1.436/97/2018 ale Curții de Apel Alba Iulia – Secția I civilă, de Dumitru Dumbravă, Enache Gicu, Teian Rusu, Afilon Jurca, Ioan Markus, Nicolae Dinu și Michael Mihuț în dosarele nr. 1.581/97/2018, nr. 2.834/97/2018, nr. 1.998/97/2018, nr. 2.205/97/2018, nr. 2.555/97/2018, nr. 2.593/97/2018 și nr. 3.627/97/2018 ale Tribunalului Hunedoara – Secția I civilă, de Toader Dunca în Dosarul nr. 1.443/100/2018 al Curții de Apel Cluj – Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale, de Zoltan Goresz, Adalbert Kato și Teodor Pop în dosarele nr. 530/97/2018, nr. 804/97/2018 și nr. 864/97/2018 ale Tribunalului Hunedoara – Secția I civilă, de Emil Pal în Dosarul nr. 1.807/97/2018 al Curții de Apel Alba Iulia – Secția I civilă, de Gheorghe Ciobotaru în Dosarul nr. 2.030/121/2019 al Tribunalului Galați – Secția I civilă, de Ilie Ghisea în Dosarul nr. 3.742/62/2018 al Curții de Apel Brașov – Secția civilă, de Costică Ivașcu și Andrei Bașa în dosarele nr. 844/121/2019 și nr. 2.025/121/2019 ale Tribunalului Galați- Secția I civilă, de Toader Stețco în Dosarul nr. 597/100/2019 al Curții de Apel Cluj – Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale, de Niculae Maloicu, Ioan Bălău și Gheorghe Drăgan în dosarele nr. 1.174/62/2019, nr. 429/62/2019 și nr. 1.217/62/2019 ale Curții de Apel Brașov – Secția civilă și de Neculai Schineanu în Dosarul nr. 852/121/2019 al Tribunalului Galați – Secția I civilă și constată că prevederile art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, în interpretarea dată prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Alba – Iulia – Secția I civilă, Tribunalului Galați – Secția I civilă, Curții de Apel Cluj – Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale, Tribunalului Hunedoara – Secția I civilă și Curții de Apel Brașov – Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 30 martie 2021.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Simina Popescu-Marin–-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește