DECIZIA nr. 222 din 2 iunie 2020

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 493 alin. (3) și (5) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Lorin – S.R.L. din Galați și Sofica Ramona Alixandru în Dosarul nr. 682/1/2017 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Completul de 5 judecători și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.258D/2017. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Termenul de judecată a fost inițial fixat pentru data de 7 aprilie 2020, termen pe care Curtea l-a preschimbat, în mod succesiv, pentru datele de 7 mai 2020 și 2 iunie 2020. … 4.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, având în vedere jurisprudența Curții Constituționale. În acest sens menționează Decizia nr. 278 din 4 mai 2017. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:5.Prin Decizia civilă nr. 189 din 26 iunie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 682/1/2017, Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul de 5 judecători a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 493 alin. (3) și (5) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Lorin – S.R.L. din Galați și Sofica Ramona Alixandru într-o cauză având ca obiect soluționarea recursului formulat împotriva unei decizii pronunțate în procedura de filtrare a recursului prin care s-a respins ca inadmisibilă cererea de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 200 din Codul de procedură civilă și au fost respinse ca inadmisibile recursurile declarate împotriva unei decizii a Curții de Apel Galați. … 6.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că textele legale criticate sunt neconstituționale în măsura în care se încalcă dreptul la un proces echitabil, dreptul la un recurs efectiv, dreptul privind interzicerea discriminării, precum și în măsura în care nu îndeplinesc normele și condițiile de claritate, precizie, previzibilitate și predictibilitate. Textele legale criticate sunt neconstituționale în măsura în care permit interpretarea, aplicarea arbitrară, părtinitoare și chiar abuzivă. … 7.Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul de 5 judecători apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Astfel, dispozițiile legale criticate nu încalcă prevederile constituționale invocate în susținerea excepției de neconstituționalitate, iar modul de aplicare și interpretare a legii la speța dedusă controlului de constituționalitate aparține instanțelor de drept comun, în cadrul controlului judiciar realizat de acestea. … 8.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. … 9.Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. … 10.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, punctul de vedere al Guvernului, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:11.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 12.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile art. 493 alin. (3) și (5) din Codul de procedură civilă, care au următorul cuprins:(3)Raportul va verifica dacă recursul îndeplinește cerințele de formă prevăzute sub sancțiunea nulității, dacă motivele invocate se încadrează în cele prevăzute la art. 488, dacă există motive de ordine publică ce pot fi invocate în condițiile art. 489 alin. (3) ori dacă este vădit nefondat. De asemenea, va arăta, dacă este cazul, jurisprudența Curții Constituționale, a Înaltei Curți de Casație și Justiție, a Curții Europene a Drepturilor Omului și a Curții de Justiție a Uniunii Europene, precum și poziția doctrinei în problemele de drept vizând dezlegarea dată prin hotărârea atacată.[…](5)În cazul în care completul este în unanimitate de acord că recursul nu îndeplinește cerințele de formă, că motivele de casare invocate și dezvoltarea lor nu se încadrează în cele prevăzute la art. 488 sau că recursul este vădit nefondat, anulează sau, după caz, respinge recursul printr-o decizie motivată, pronunțată, fără citarea părților, care nu este supusă niciunei căi de atac. Decizia se comunică părților.“ … 13.În legătură cu obiectul excepției de neconstituționalitate, Curtea observă că prevederile legale criticate au fost abrogate în mod expres, ulterior actului de sesizare, prin dispozițiile art. I pct. 56 din Legea nr. 310/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.074 din 18 decembrie 2018. Însă, având în vedere Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, prin care instanța de contencios constituțional a statuat că sintagma „în vigoare“ din cuprinsul dispozițiilor art. 29 alin. (1) și ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 este constituțională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare, Curtea va analiza dispozițiile legale criticate. … 14.În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 1 – Statul român, ale art. 15 – Universalitatea, ale art. 16 – Egalitatea în drepturi, ale art. 20 – Tratatele internaționale privind drepturile omului, ale art. 21 – Accesul liber la justiție, ale art. 24 – Dreptul la apărare, ale art. 53 – Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți și ale art. 148 – Integrarea în Uniunea Europeană. De asemenea, sunt invocate și dispozițiile art. 1 – Obligația de a respecta drepturile omului, ale art. 6 – Dreptul la un proces echitabil, ale art. 13 – Dreptul la un remediu efectiv, ale art. 14 – Interzicerea discriminării și ale art. 17 – Interzicerea abuzului de drept din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și ale Legii nr. 24/2000. … 15.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că aceasta este în mod formal motivată prin enumerarea principiilor constituționale pretins încălcate și a textelor de referință. În aceste condiții, Curtea apreciază că excepția de neconstituționalitate nu cuprinde motivarea ca element al său, iar din textele constituționale invocate nu se poate desluși în mod rezonabil vreo critică de neconstituționalitate datorită generalității lor. În acest sens, Curtea, prin Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012 sau Decizia nr. 785 din 16 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 646 din 9 septembrie 2011, a stabilit că simpla enumerare a unor dispoziții constituționale sau convenționale nu poate fi considerată o veritabilă critică de neconstituționalitate. Dacă ar proceda la examinarea excepției de neconstituționalitate motivată într-o asemenea manieră eliptică, instanța constituțională s-ar substitui autoarelor acesteia în formularea unor critici de neconstituționalitate, ceea ce ar echivala cu un control efectuat din oficiu, inadmisibil însă, în condițiile în care prevederile art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 precizează că „sesizarea Curții Constituționale se dispune de către instanța în fața căreia s-a ridicat excepția de neconstituționalitate, printr-o încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale părților, opinia instanței asupra excepției, și va fi însoțită de dovezile depuse de părți“. … 16.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 493 alin. (3) și (5) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Lorin – S.R.L. din Galați și Sofica Ramona Alixandru în Dosarul nr. 682/1/2017 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Completul de 5 judecători.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Înaltei Curți de Casație și Justiție – Completul de 5 judecători și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 2 iunie 2020.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Andreea Costin

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește