DECIZIA nr. 222 din 17 aprilie 2018

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă. 1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 110,111 și 123 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Cercasov Constantin Ioachim în Dosarul nr. 2.884/314/2016/a1* al Judecătoriei Suceava – Judecătorul de cameră preliminară. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.659D/2017.  … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.  … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită menținerea jurisprudenței Curții Constituționale și respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate.  … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:4.Prin Încheierea din 17 martie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 2.884/314/2016/a1*, Judecătoria Suceava – Judecătorul de cameră preliminară a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 110,art. 111 și art. 123 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Cercasov Constantin Ioachim, într-o cauză penală.  … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia arată că dreptul la apărare este recunoscut atât de Legea fundamentală, cât și de actele internaționale privind drepturile omului, spre exemplu Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Acest principiu reprezintă nu numai o manifestare a statului de drept, dar și o condiție necesară pentru realizarea eficientă a justiției. Garantarea dreptului la apărare presupune mai mult decât asistența juridică, iar inculpatul trebuie să aibă posibilitatea de a-și asigura singur apărarea. Apreciază că avocatul trebuie să depună toate diligențele pentru apărarea libertăților, drepturilor și intereselor legitime ale clientului, trebuind să îl informeze cu privire la evoluția cazului ce i-a fost încredințat, or, în cauză, avocatul nu și-a îndeplinit această obligație. În ceea ce privește dispozițiile art. 110 din Codul de procedură penală, autorul excepției susține că lipsa înregistrării audio a declarațiilor de inculpat a determinat lipsa posibilității de a demonstra că avocatul său „s-a coalizat cu procurorul anchetator“. Totodată, lipsa acestor înregistrări determină imposibilitatea autorului excepției de a demonstra că procurorul a refuzat primirea anumitor probe prezentate de acesta, ceea ce încalcă dreptul la apărare. Susține că, în timpul audierii a fost supus unor stări de umilință ce i-au creat o stare de panică, fiind subiectul unui tratament inuman și degradant.  … 6.Referitor la dispozițiile art. 123 din Codul de procedură penală, susține că acestea sunt neconstituționale, deoarece declarațiile martorilor sunt lovite de nulitate absolută în condițiile în care aceștia nu au depus verbal jurământul solemn. Astfel, lipsa înregistrărilor determină imposibilitatea autorului excepției de a demonstra faptul anterior menționat. În continuare, susține că declarația părții vătămate este redactată de o terță persoană, persoana vătămată și procurorul doar semnând acest înscris. Autorul excepției apreciază că, având în vedere aceste aspecte, se conturează o încălcare a drepturilor sale procesuale, ce determină neconstituționalitatea textelor de lege criticate.  … 7.Judecătoria Suceava – Judecătorul de cameră preliminară apreciază că dispozițiile criticate sunt constituționale. Acestea respectă atât demnitatea umană, cât și drepturile și libertățile cetățenilor și nu aduc atingere dreptului părților la un proces echitabil. Arată că nu se poate susține că prin neînregistrarea declarațiilor martorilor și a persoanelor vătămate acestea ar fi supuse torturii sau unor tratamente inumane sau degradante.  … 8.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.  … 9.Guvernul arată că înregistrarea audierii constituie în procesul penal un mijloc de probă atât sub aspectul conținutului celor declarate, cât și în ceea ce privește modalitatea de desfășurare a procedeului probatoriu al audierii, constituind o garanție a respectării principiului loialității administrării probelor. Din dispozițiile legale criticate rezultă că, în faza de urmărire penală, audierea suspectului sau inculpatului se înregistrează în mod obligatoriu cu mijloace tehnice audio sau audiovideo, iar audierile persoanei vătămate și martorului, numai dacă aceștia solicită înregistrarea sau dacă organul de urmărire penală o apreciază ca necesară. Prin excepție, audierea nu va fi înregistrată dacă înregistrarea nu este posibilă. Sintagma „atunci când înregistrarea nu este posibilă“ se referă exclusiv la situațiile obiective ce împiedică organul de urmărire penală să asigure înregistrarea audierii, un argument de text în acest sens putând fi tras chiar din dispozițiile art. 111 alin. (4) și art. 123 alin. (2) din Codul de procedură penală.  … 10.Guvernul susține că înregistrarea prin mijloace tehnice a audierii fiind un mijloc de probă distinct de declarația scrisă, lipsa nemotivată sau insuficient motivată a înregistrării nu afectează, în principiu, legalitatea declarației scrise; ea poate însă pune sub semnul întrebării exactitatea celor declarate, cu consecința înlăturării declarației din ansamblul materialului probator. De asemenea, în măsura în care suspectul sau inculpatul probează producerea unei vătămări ca urmare a neînregistrării declarațiilor sale ori a declarațiilor martorilor audiați în faza de urmărire penală, iar vătămarea nu poate fi înlăturată altfel, mijloacele de probă respective sunt anulabile în temeiul art. 282 alin. (1) din Codul de procedură penală. În final, Guvernul opinează că nu se poate susține încălcarea dispozițiilor art. 22 alin. (2) din Legea fundamentală, câtă vreme Codul de procedură penală interzice în mod expres întrebuințarea de violențe, amenințări ori alte mijloace de constrângere, precum și promisiuni sau îndemnuri în scopul de a se obține probe sancționând, totodată, cu nulitatea absolută mijloacele de probă obținute prin tortură.  … 11.Avocatul Poporului susține că dispozițiile art. 110 și cele ale art. 123 din Codul de procedură penală sunt suficient de clare, predictibile și neechivoce, astfel încât să asigure buna desfășurare a procesului penal, cu respectarea principiului aflării adevărului, înscris în art. 5 din Codul de procedură penală. Normele supuse controlului de constituționalitate se aplică în mod egal tuturor celor aflați în situația prevăzută în ipoteza normei legale, fără nicio discriminare pe considerente arbitrare, neputând fi reținută nici critica potrivit căreia dispozițiile criticate contravin prevederilor art. 21 și art. 24 din Legea fundamentală.  … 12.Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.  … 
CURTEA,examinând actul de sesizare, punctele de vedere al Guvernului și al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:13.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 110,art. 111 și art. 123 din Codul de procedură penală, cu următorul conținut: – Art. 110:(1)Declarațiile suspectului sau inculpatului se consemnează în scris. În declarație se consemnează întrebările adresate pe parcursul ascultării, menționându-se cine le-a formulat, și se menționează de fiecare dată ora începerii și ora încheierii ascultării.(2)Dacă este de acord cu conținutul declarației scrise, suspectul sau inculpatul o semnează. Dacă suspectul sau inculpatul are de făcut completări, rectificări ori precizări, acestea sunt indicate în finalul declarației, fiind urmate de semnătura suspectului sau a inculpatului. (3)Când suspectul sau inculpatul nu poate sau refuză să semneze, organul judiciar consemnează acest lucru în declarația scrisă. (4)Declarația scrisă este semnată și de organul de urmărire penală care a procedat la audierea suspectului sau a inculpatului, de judecătorul de drepturi și libertăți ori de președintele completului de judecată și de grefier, de avocatul suspectului, inculpatului, al persoanei vătămate, părții civile sau părții responsabile civilmente, dacă aceștia au fost prezenți, precum și de interpret când declarația a fost luată printr-un interpret. (5)În cursul urmăririi penale, audierea suspectului sau inculpatului se înregistrează cu mijloace tehnice audio sau audiovideo. Atunci când înregistrarea nu este posibilă, acest lucru se consemnează în declarația suspectului sau inculpatului, cu indicarea concretă a motivului pentru care înregistrarea nu a fost posibilă.“  … – Art. 111:(1)La începutul primei audieri, organul judiciar adresează persoanei vătămate întrebările prevăzute la art. 107, care se aplică în mod corespunzător.(2)Persoanei vătămate i se aduc la cunoștință următoarele drepturi și obligații:a)dreptul de a fi asistată de avocat, iar în cazurile de asistență obligatorie, dreptul de a i se desemna un avocat din oficiu; … b)dreptul de a apela la un mediator în cazurile permise de lege; … c)dreptul de a propune administrarea de probe, de a ridica excepții și de a pune concluzii, în condițiile prevăzute de lege; … d)dreptul de a fi încunoștințată cu privire la desfășurarea procedurii, dreptul de a formula plângere prealabilă, precum și dreptul de a se constitui parte civilă; … e)obligația de a se prezenta la chemările organelor judiciare; … f)obligația de a comunica orice schimbare de adresă; … (3)Dispozițiile art. 109 alin. (1) și (2) și ale art. 110 se aplică în mod corespunzător. (4)În cursul urmăririi penale, audierea persoanei vătămate se înregistrează prin mijloace tehnice audio sau audiovideo, atunci când organul de urmărire penală consideră necesar sau atunci când persoana vătămată a solicitat aceasta în mod expres, iar înregistrarea este posibilă. (5)Persoanei vătămate i se aduce la cunoștință cu ocazia primei audieri faptul că, în cazul în care inculpatul va fi privat de libertate, respectiv condamnat la o pedeapsă privativă de libertate, poate să fie informată cu privire la punerea în libertate în orice mod sau evadarea acestuia. (6)În cazul persoanelor vătămate pentru care a fost stabilită în condițiile legii existența unor nevoi specifice de protecție, organul judiciar poate dispune una sau mai multe dintre următoarele măsuri, atunci când este posibil și când acesta apreciază că nu se aduce atingere bunei desfășurări a procesului ori drepturilor și intereselor părților:a)audierea acestora în incinte concepute sau adaptate acestui scop; … b)audierea acestora prin intermediul sau în prezența unui psiholog sau a altui specialist în consilierea victimelor; … c)audierea acestora, cât și eventuala lor reaudiere se realizează de aceeași persoană, dacă acest lucru este posibil și dacă organul judiciar apreciază că aceasta nu aduce atingere bunei desfășurări a procesului ori drepturilor și intereselor părților.  … (7)Audierea de către organele de cercetare penală a persoanelor vătămate care au fost victime ale infracțiunii de violență în familie, prevăzută de art. 199 din Codul penal, ale infracțiunilor de viol, agresiune sexuală, act sexual cu un minor și corupere sexuală a minorilor, prevăzute la art. 218-221 din Codul penal, ale infracțiunii de rele tratamente aplicate minorului, prevăzută la art. 197 din Codul penal, hărțuire, prevăzută de art. 208 din Codul penal, și hărțuire sexuală, prevăzută de art. 223 din Codul penal, precum și în alte cazuri în care, din cauza împrejurărilor comiterii faptei, acest lucru se apreciază ca fiind necesar, se efectuează numai de către o persoană de același sex cu persoana vătămată, la cererea acesteia, cu excepția cazului când organul judiciar apreciază că aceasta aduce atingere bunei desfășurări a procesului ori drepturilor și intereselor părților. (8)Dacă persoana vătămată este minor, înregistrarea audierii acesteia prin mijloace tehnice audio sau audiovideo este obligatorie în toate cazurile. Atunci când înregistrarea nu este posibilă, acest lucru se consemnează în declarația persoanei vătămate, cu indicarea concretă a motivului pentru care înregistrarea nu a fost posibilă. (9)Audierea persoanei vătămate de către organul judiciar care a înregistrat o plângere cu privire la săvârșirea unei infracțiuni se desfășoară de îndată, iar, dacă acest lucru nu este posibil, se va realiza ulterior depunerii plângerii, fără întârzieri nejustificate. (10)Declarația dată de persoana vătămată în condițiile alin. (9) constituie mijloc de probă chiar dacă a fost administrată înainte de începerea urmăririi penale.“  … – Art. 123:(1)Consemnarea declarațiilor se face potrivit dispozițiilor art. 110, care se aplică în mod corespunzător.(2)În cursul urmăririi penale, audierea martorului se înregistrează prin mijloace tehnice audio sau audiovideo, dacă organul de urmărire penală consideră necesar sau dacă martorul solicită expres aceasta și înregistrarea este posibilă.“  …  … 14.Autorul excepției de neconstituționalitate susține că textele criticate contravin prevederilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (3) potrivit căruia România este stat de drept, art. 1 alin. (5) potrivit căruia în România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie, art. 21 alin. (3) referitor la accesul liber la justiție, art. 22 alin. (2) referitor la dreptul la viață și la integritate fizică și psihică și art. 24 alin. (1) referitor la dreptul la apărare.  … 15.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că autorul acesteia nu formulează veritabile critici de neconstituționalitate, ci este nemulțumit, în realitate, de modul de aplicare a dispozițiilor criticate de către organele de urmărire penală, pe de-o parte, precum și de o presupusă conduită neconformă dispozițiilor procesual penale a procurorului și a avocatului.  … 16.Curtea reține că eventualele abuzuri ale procurorilor săvârșite în cursul urmăririi penale, la care face referire autorul excepției și care constituie, în realitate, cauza nemulțumirii acestuia, nu pot constitui motive de neconstituționalitate a textelor de lege criticate și, prin urmare, nu intră sub incidența controlului de constituționalitate exercitat de Curte, ci sunt de competența instanței de judecată învestite cu soluționarea litigiului. A răspunde criticilor autorului excepției în această situație ar însemna o ingerință a Curții Constituționale în activitatea de judecată, ceea ce ar contraveni prevederilor art. 126 din Constituție, potrivit cărora justiția se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege.  … 17.De altfel, Curtea constată că, prin Decizia nr. 749 din 13 decembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 189 din 16 martie 2017, a reținut că dispozițiile art. 110 alin. (5) din Codul de procedură penală aduc un element de noutate în legislația procesual penală, impunând organelor de urmărire penală obligația înregistrării cu mijloace tehnice audio sau audiovideo a audierii suspectului sau inculpatului. De la această regulă, legiuitorul a instituit o excepție, și anume, nu se va proceda la înregistrarea cu mijloace tehnice audio sau audiovideo a audierii suspectului sau inculpatului, atunci când aceasta nu este posibilă. Curtea a apreciat că excepția mai sus arătată va opera, exclusiv, în situațiile obiective ce împiedică organul de urmărire penală să asigure înregistrarea audierii, de exemplu situația când organul de urmărire penală nu a fost dotat cu mijloace tehnice audio sau audiovideo.  … 18.Curtea a constatat că, pentru a exclude o eventuală decizie arbitrară a organului de urmărire penală și o aplicare abuzivă a dispozițiilor de lege criticate ce reglementează excepția de la regula generală a înregistrării cu mijloace tehnice audio sau audiovideo a audierii suspectului sau inculpatului, legiuitorul a prevăzut expres obligația organului de urmărire penală de a indica concret, în declarația suspectului sau inculpatului, motivul pentru care înregistrarea nu a fost posibilă. Astfel, lipsa motivării sau insuficienta motivare a imposibilității înregistrării poate pune sub semnul întrebării exactitatea celor declarate, cu consecința înlăturării acestui mijloc de probă din ansamblul materialului probator. Chiar și în ipoteza aplicării abuzive a dispozițiilor de lege criticate, se poate observa că, dacă prin nerespectarea cerinței legale în discuție s-a adus o vătămare inculpatului, acesta are posibilitatea, până la închiderea procedurii de cameră preliminară, să solicite înlăturarea acestui mijloc de probă, potrivit art. 282 alin. (1) și alin. (4) lit. a) din Codul de procedură penală.  … 19.În ceea ce privește dispozițiile art. 123 alin. (2) din Codul de procedură penală, Curtea a observat că acestea dispun în sensul că, în cursul urmăririi penale, audierea martorului se înregistrează prin mijloace tehnice audio sau audiovideo, dacă organul de urmărire penală consideră necesar sau dacă martorul solicită expres aceasta și înregistrarea este posibilă. Astfel, în acest caz, legiuitorul nu a mai prevăzut expres obligația organului de urmărire penală de a înregistra audierea martorilor, în acest context, Curtea reținând că, potrivit art. 123 alin. (1) din Codul de procedură penală, transpunerea în formă scrisă a declarației martorului urmează regulile prevăzute pentru consemnarea declarației suspectului sau inculpatului. Totodată, în cazul audierii martorului sunt aplicabile regulile generale în materia audierii persoanelor cuprinse în secțiunea 1 a capitolului II al titlului IV din Codul de procedură penală. Curtea observă, de asemenea, că și în acest caz, dacă apreciază că i s-a adus o vătămare prin neînregistrarea prin mijloace tehnice audio sau audiovideo a audierii martorului, inculpatul are posibilitatea, până la închiderea procedurii de cameră preliminară, să solicite înlăturarea acestui mijloc de probă, potrivit art. 282 alin. (1) și alin. (4) lit. a) din Codul de procedură penală. Pentru aceste motive, Curtea apreciază că nici dispozițiile art. 123 alin. (2) din Codul de procedură penală nu contravin prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (3).  … 20.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 110, 111 și 123 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Cercasov Constantin Ioachim în Dosarul nr. 2.884/314/2016/a1* al Judecătoriei Suceava – Judecătorul de cameră preliminară. Definitivă și general obligatorie. Decizia se comunică Judecătoriei Suceava – Judecătorul de cameră preliminară și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunțată în ședința din data de 17 aprilie 2018.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Daniela Ramona Marițiu

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește