DECIZIA nr. 221 din 17 aprilie 2018

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 280, art. 281, art. 282, art. 344 alin. (2), art. 345 alin. (1) și art. 421 pct. 2 lit. b) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Labina Aurelia Lucica și Bud Andrei în Dosarul nr. 3.906/62/2015 al Curții de Apel Brașov – Secția penală. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.611D/2017. La apelul nominal se prezintă, personal, autorul excepției, Bud Andrei. Lipsesc celelalte părți. Procedura de citare este legal îndeplinită. Magistratul-asistent referă asupra memoriului depus la dosar de către Bud Andrei, prin care acesta solicită admiterea excepției de neconstituționalitate. De asemenea, magistratul-asistent referă asupra cererii depuse la dosar de către Bud Andrei, prin care acesta solicită acordarea unui nou termen de judecată, motivat de faptul că nu poate fi prezent în fața Curții Constituționale la acest termen de judecată.  … 

2.Autorul excepției învederează Curții că nu mai susține cererea de acordare a unui nou termen de judecată.  … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul autorului excepției, Bud Andrei, care arată că, la data de 8 februarie 2017, a solicitat Avocatului Poporului să sesizeze Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor care fac obiectul prezentei cauze, iar refuzul acestei instituții i-a adus prejudicii semnificative, fiindu-i încălcat dreptul la un proces echitabil. În continuare, susține că de la dosarul cauzei lipsește procesul-verbal de repartizare aleatorie a cauzei, ceea ce contravine prevederilor art. 11 și art. 53 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară și art. 95 alin. (10) din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești. Apreciază, de asemenea, că activitatea inspecției judiciare nu are un caracter legal, actele emise în cadrul soluționării sesizărilor adresate acestei instituții nerespectând cadrul legal în materie. În ceea ce privește dispozițiile art. 345 alin. (1) din Codul de procedură penală, autorul excepției susține că aceste dispoziții încalcă prevederile art. 24 din Constituție și i-au provocat o vătămare, care este reală și prezentă. În susținerea acestei afirmații, face referire la diverse circumstanțe de fapt din dosarul de urmărire penală. Arată că în faza camerei preliminare nu a avut posibilitatea administrării probei cu martori, cu consecința imposibilității demonstrării nelegalității întocmirii unor acte din dosar.  … 4.Referitor la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 280 din Codul de procedură penală, autorul acesteia arată că sunt încălcate prevederile art. 16 și art. 124 din Constituție. Totodată, apreciază că sintagma „încălcarea dispozițiilor legale“ este neconstituțională, neputând fi interpretată în mod unitar, întrucât aceasta cuprinde și regulamentele interne de organizare și funcționare a instanțelor judecătorești. Astfel, în dosarul în care a fost ridicată excepția de neconstituționalitate, dispozițiile legale au fost aplicate eronat. În continuare, susține că sintagma „atunci când există o legătură directă“, cuprinsă în art. 280 alin. (2) din Codul de procedură penală, este neconstituțională, contravenind prevederilor art. 16 din Legea fundamentală. Face referire la modul de aplicare a acestor dispoziții în cauza penală. Apreciază că legiuitorul nu a explicitat în ce constă „legătura directă“ de care face vorbire textul criticat, ceea ce determină lipsa de claritate și previzibilitate a acestuia. Totodată, sintagma „când este necesar“ cuprinsă în art. 280 alin. (3) din Codul de procedură penală este neconstituțională, lăsând loc unei interpretări discreționare.  … 5.În ceea ce privește art. 281 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală, autorul excepției apreciază că acesta este unul abstract, vag, ce nu definește situații determinate. Invocând doctrina, apreciază că, pentru respectarea dreptului la un proces echitabil, în noțiunea de compunere a instanței ar trebui inclusă și repartizarea aleatorie a cauzei. Nesancționarea cu nulitate absolută a încălcării dispozițiilor referitoare la repartizarea aleatorie a cauzei încalcă prevederile Constituției. În final solicită admiterea excepției de neconstituționalitate, avându-se în vedere și cele menționate în notele scrise.  … 6.Reprezentantul Ministerului Public apreciază că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 280, art. 281 și art. 282 din Codul de procedură penală este inadmisibilă, întrucât autorul acesteia deduce neconstituționalitatea din modul de interpretare și aplicare a acestor dispoziții raportat la particularitățile cauzei în care autorul excepției este trimis în judecată. De altfel, dispozițiile art. 281 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală sancționează tocmai nerespectarea dispozițiilor legale referitoare la compunerea completului. Faptul că autorul excepției dă o altă interpretare noțiunii de compunere a completului, decât interpretarea consacrată în practica instanțelor sau în actele normative, aceasta nu determină neconstituționalitatea acestor dispoziții. Se învederează că autorul excepției deduce neconstituționalitatea inclusiv din compararea acestei dispoziții cu prevederile din Codul de procedură civilă, aspect ce determină, de asemenea, inadmisibilitatea excepției de neconstituționalitate. … 7.În ceea ce privește dispozițiile art. 345 alin. (1) din Codul de procedură penală, reprezentantul Ministerului Public arată că acestea au fost declarate neconstituționale prin Decizia nr. 802 din 5 decembrie 2017, motiv pentru care apreciază că excepția de neconstituționalitate cu un atare obiect a devenit inadmisibilă. Referitor la dispozițiile art. 344 alin. (2) din Codul de procedură penală arată că autorul excepției nu a motivat în concret în ce constă pretinsa neconstituționalitate, astfel că excepția de neconstituționalitate cu un atare obiect este inadmisibilă. În ceea ce privește dispozițiile art. 421 pct. 2 lit. b) din Codul de procedură penală, arată că aspectele relevate de autorul excepției, referitoare la imposibilitatea trimiterii cauzei spre rejudecare în cameră preliminară, nu sunt de natură a atrage neconstituționalitatea textului de lege criticat. Împrejurarea că legiuitorul a prevăzut la art. 281 alin. (4) din Codul de procedură penală că nulitățile de la lit. e) și f) ale art. 281 alin. (1) din același act normativ pot fi invocate până la încheierea procedurii în camera preliminară, dacă încălcarea a intervenit în cursul urmăririi penale sau în procedura camerei preliminare, nu presupune că, printr-o interpretare per a contrario, nulitățile prevăzute la lit. a) și lit. d) pot fi invocate în cursul apelului, dacă încălcarea s-a produs în urmărirea penală sau în camera preliminară. Susține că legiuitorul nu a prevăzut o dispoziție similară ca cea de la art. 281 alin. (4) din Codul de procedură penală și în ceea ce privește art. 281 alin. (1)lit. a) și d), deoarece la momentul intrării în vigoare a Codului de procedură penală, camera preliminară avea o altă configurație decât în prezent. Așa fiind, nu se poate trage concluzia că în apel pot fi invocate nulități specifice urmăririi penale sau procedurii de cameră preliminară. În concluzie, solicită respingerea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 421 pct. 2 lit. b) din Codul de procedură penală, ca neîntemeiată. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:8.Prin Încheierea din 26 aprilie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 3.906/62/2015, Curtea de Apel Brașov – Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 280, art. 281, art. 282, art. 344 alin. (2), art. 345 alin. (1) și art. 421 pct. 2 lit. b) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Labina Aurelia Lucica și Bud Andrei, într-o cauză penală. … 9.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii acesteia arată că principiul repartizării aleatorii a cauzelor a fost reglementat prin art. 11 și art. 53 din Legea nr. 304/2004, iar ulterior, prin art. 95 din Regulamentul de ordine interioară a instanțelor aprobat prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 387/2005. De asemenea, același principiu se regăsește în cuprinsul art. 344 alin. (1) din Codul de procedură penală. Se susține că în situația în care principiul repartizării aleatorii intră în noțiunea de „compunere a instanței“, nerespectarea acestuia este sancționată cu nulitatea absolută. Pe de altă parte, dacă nu se interpretează în acest sens, nerespectarea principiului repartizării aleatorii va fi sancționată cu nulitatea relativă. Arată că scopul principiului repartizării aleatorii este acela de a conferi o garanție în plus independenței funcționale a judecătorului și imparțialității actului de justiție. Totodată, principiul amintit reprezintă și o garanție a dreptului la un proces echitabil, prin prisma accesului la o instanță independentă și imparțială. Astfel, încălcarea normelor privind repartizarea aleatorie a dosarelor nu trebuie privită numai din punct de vedere material, faptic, ci și din punct de vedere juridic, prin acest gen de încălcare fiind vătămat interesul general, întrucât sunt nesocotite norme care reglementează garanții procesuale. … 10.Comparând dispozițiile procesual civile în materia nulităților cu cele procesual penale din aceeași materie, autorul excepției arată că, în materie civilă încălcarea normelor ce reglementează constituirea și compunerea completului de judecată este sancționată, potrivit art. 176 alin. (1) pct. 4 din Codul de procedură civilă, cu nulitatea absolută, pe când, în materie penală, doar în cazul încălcării dispozițiilor privind compunerea completului de judecată intervine nulitatea absolută. Plecând de la aceste premise, autorii excepției susțin că reglementarea nulităților în actuala legislație procesual penală sacrifică drepturile și libertățile cetățenilor în favoarea celerității judecății, deși repartizarea aleatorie a dosarului de fond nu duce la tergiversarea judecății. Apreciază autorii excepției că, prin limitarea motivului de nulitate absolută numai la situațiile în care sunt încălcate dispozițiile ce reglementează compunerea completului de judecată, nu și constituirea acestuia sau regulile privind repartizarea aleatorie a dosarelor se încalcă dreptul la un proces echitabil și dreptul la apărare. Așa fiind, apreciază că dispozițiile art. 280 și 281 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală contravin prevederilor art. 16, art. 20, art. 21 și 24 din Constituție, precum și art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 11.În continuare, autorii excepției susțin că dispozițiile art. 344 alin. (2) și art. 345 alin. (1) din Codul de procedură penală conferă inculpatului dreptul de a formula în scris cereri și excepții cu privire la legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală, fără a i se oferi posibilitatea administrării altor probe, prin care să se poate stabili legalitatea, respectiv nelegalitatea probelor administrate în faza de urmărire penală, fapt ce contravine prevederilor art. 21 și 24 din Constituție. … 12.De asemenea, autorii excepției consideră că este neconstituțională reglementarea unor termene în care pot fi invocate nulitățile absolute și cele relative rezultate din încălcarea unor dispoziții legale în cursul urmăririi penale sau în procedura de cameră preliminară. În condițiile în care partea a luat cunoștință de aceste încălcări într-o fază ulterioară a procesului penal (fond sau apel) se află în imposibilitatea de a mai supune analizei instanței aceste chestiuni, ceea ce încalcă dreptul la un proces echitabil. Astfel, formalitatea procedurii de verificare a legalității actelor de urmărire penală, a administrării probelor și a actului de sesizare din camera preliminară, alături de imposibilitatea invocării ulterioare a unor încălcări grave, contravin prevederilor art. 21 din Constituție și art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.  … 13.Curtea de Apel Brașov – Secția penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Arată că reglementarea cazurilor de nulitate absolută sau relativă și a condițiilor în care acestea pot fi invocate, a obiectului camerei preliminare și al judecății reprezintă atribuția legiuitorului, destinatarii normelor juridice urmând să își adapteze conduita procesuală, în mod corespunzător, în funcție de conținutul acestor norme. Instanța de apel, în aprecierea caracterului neîntemeiat al excepțiilor invocate, are în vedere și prevederile art. 403 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură penală, potrivit cărora motivarea unei soluții pe latură penală cuprinde analiza probelor care au servit ca temei pentru soluționarea laturii penale a cauzei, dar și a celor care au fost înlăturate, asupra acestor aspecte, urmând ca instanța să se pronunțe la finalul procesului penal, când va adopta o soluție în cauză. … 14.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 15.Guvernul, făcând referire la Decizia nr. 838 din 8 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 158 din 1 martie 2016 și Decizia nr. 552 din 16 iulie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 707 din 21 septembrie 2015, apreciază că excepția este neîntemeiată. … 16.Avocatul Poporului consideră că dispozițiile art. 280, 281 și 282 din Codul de procedură penală nu sunt de natură a încălca dreptul la un proces echitabil, întrucât participanții la procesul penal beneficiază de garanțiile specifice acestui drept fundamental, și nici dreptul la apărare, acesta presupunând dreptul oricărui participant la procesul penal de a-și formula apărările personal sau prin intermediul unui avocat, ales sau numit din oficiu. Totodată, dispozițiile criticate nu contravin prevederilor art. 124 alin. (1) și (2) din Constituție, care prevăd înfăptuirea justiției în numele legii, precum și unicitatea, imparțialitatea și egalitatea acesteia. În privința dispozițiilor art. 281 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură penală, Avocatul Poporului arată că instanța de contencios constituțional a constatat că, prin eliminarea din categoria nulităților absolute a nerespectării dispozițiilor referitoare la competența materială și după calitatea persoanei a organului de urmărire penală, legiuitorul nu și-a îndeplinit obligația ce decurge din respectarea principiului legalității – componentă a statului de drept, ceea ce contravine art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție. … 17.În ceea ce privește dispozițiile art. 344 alin. (2) și ale art. 345 alin. (1) din Codul de procedură penală, Avocatul Poporului apreciază că acestea sunt constituționale. În acest sens, invocă Decizia nr. 35 din 9 februarie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 254 din 5 aprilie 2016 și Decizia nr. 472 din 16 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 604 din 10 august 2015. … 18.Referitor la critica de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 421 pct. 2 lit. b) din Codul de procedură penală, Avocatul Poporului apreciază că aceasta nu poate fi reținută. Competența de a stabili regulile de desfășurare a procesului în fața instanțelor judecătorești revine legiuitorului, fiind o aplicare a dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 126 alin. (2). Ca atare, prevederile art. 421 pct. (2) lit. b) din Codul de procedură penală reprezintă opțiunea legiuitorului, în acord cu politica penală a statului, necontravenind dispozițiilor constituționale și celor europene invocate. … 19.Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând actul de sesizare, punctele de vedere al Guvernului și al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:20.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 21.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 280, art. 281, art. 282, art. 344 alin. (2), art. 345 alin. (1) și art. 421 pct. 2 lit. b) din Codul de procedură penală, cu următorul conținut: – Art. 280:(1)Încălcarea dispozițiilor legale care reglementează desfășurarea procesului penal atrage nulitatea actului în condițiile prevăzute expres de prezentul cod.(2)Actele îndeplinite ulterior actului care a fost declarat nul sunt la rândul lor lovite de nulitate, atunci când există o legătură directă între acestea și actul declarat nul.(3)Atunci când constată nulitatea unui act, organul judiciar dispune, când este necesar și dacă este posibil, refacerea acelui act cu respectarea dispozițiilor legale. … – Art. 281:(1)Determină întotdeauna aplicarea nulității încălcarea dispozițiilor privind:a)compunerea completului de judecată; … b)competența materială și competența personală a instanțelor judecătorești, atunci când judecata a fost efectuată de o instanță inferioară celei legal competente; … c)publicitatea ședinței de judecată; … d)participarea procurorului, atunci când participarea sa este obligatorie potrivit legii; … e)prezența suspectului sau a inculpatului, atunci când participarea sa este obligatorie potrivit legii; … f)asistarea de către avocat a suspectului sau a inculpatului, precum și a celorlalte părți, atunci când asistența este obligatorie. … (2)Nulitatea absolută se constată din oficiu sau la cerere.(3)Încălcarea dispozițiilor legale prevăzute la alin. (1) lit. a)-d) poate fi invocată în orice stare a procesului.(4)Încălcarea dispozițiilor legale prevăzute la alin. (1) lit. e) și f) trebuie invocată:a)până la încheierea procedurii în camera preliminară, dacă încălcarea a intervenit în cursul urmăririi penale sau în procedura camerei preliminare;  … b)în orice stare a procesului, dacă încălcarea a intervenit în cursul judecății; … c)în orice stare a procesului, indiferent de momentul la care a intervenit încălcarea, când instanța a fost sesizată cu un acord de recunoaștere a vinovăției. …  … – Art. 282:(1)Încălcarea oricăror dispoziții legale în afara celor prevăzute la art. 281 determină nulitatea actului atunci când prin nerespectarea cerinței legale s-a adus o vătămare drepturilor părților ori ale subiecților procesuali principali, care nu poate fi înlăturată altfel decât prin desființarea actului.(2)Nulitatea relativă poate fi invocată de procuror, suspect, inculpat, celelalte părți sau persoana vătămată, atunci când există un interes procesual propriu în respectarea dispoziției legale încălcate. (3)Nulitatea relativă se invocă în cursul sau imediat după efectuarea actului ori cel mai târziu în termenele prevăzute la alin. (4). (4)Încălcarea dispozițiilor legale prevăzute la alin. (1) poate fi invocată:a)până la închiderea procedurii de cameră preliminară, dacă încălcarea a intervenit în cursul urmăririi penale sau în această procedură;  … b)până la primul termen de judecată cu procedura legal îndeplinită, dacă încălcarea a intervenit în cursul urmăririi penale, când instanța a fost sesizată cu un acord de recunoaștere a vinovăției; … c)până la următorul termen de judecată cu procedura completă, dacă încălcarea a intervenit în cursul judecății.  … (5)Nulitatea relativă se acoperă atunci când:a)persoana interesată nu a invocat-o în termenul prevăzut de lege;  … b)persoana interesată a renunțat în mod expres la invocarea nulității. …  … – Art. 344 alin. (2): „Copia certificată a rechizitoriului și, după caz, traducerea autorizată a acestuia se comunică inculpatului la locul de deținere ori, după caz, la adresa unde locuiește sau la adresa la care a solicitat comunicarea actelor de procedură. Inculpatului, celorlalte părți și persoanei vătămate li se aduc la cunoștință obiectul procedurii în camera preliminară, dreptul de a-și angaja un apărător și termenul în care, de la data comunicării, pot formula în scris cereri și excepții cu privire la legalitatea sesizării instanței, legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală. Termenul este stabilit de către judecătorul de cameră preliminară, în funcție de complexitatea și particularitățile cauzei, dar nu poate fi mai scurt de 20 de zile.“; … – Art. 345 alin. (1): „La termenul stabilit conform art. 344 alin. (4), judecătorul de cameră preliminară soluționează cererile și excepțiile formulate ori excepțiile ridicate din oficiu, în camera de consiliu, pe baza lucrărilor și a materialului din dosarul de urmărire penală și a oricăror înscrisuri noi prezentate, ascultând concluziile părților și ale persoanei vătămate, dacă sunt prezente, precum și ale procurorului.“; … – Art. 421 pct. 2 lit. b):Instanța, judecând apelul, pronunță una dintre următoarele soluții:(…)2.admite apelul și:(…)b)desființează sentința primei instanțe și dispune rejudecarea de către instanța a cărei hotărâre a fost desființată pentru motivul că judecarea cauzei la acea instanță a avut loc în lipsa unei părți nelegal citate sau care, legal citată, a fost în imposibilitate de a se prezenta și de a înștiința instanța despre această imposibilitate, invocată de acea parte. Rejudecarea de către instanța a cărei hotărâre a fost desființată se dispune și atunci când instanța nu s-a pronunțat asupra unei fapte reținute în sarcina inculpatului prin actul de sesizare sau asupra acțiunii civile ori când există vreunul dintre cazurile de nulitate absolută, cu excepția cazului de necompetență, când se dispune rejudecarea de către instanța competentă. …  …  …  … 22.Autorii excepției de neconstituționalitate susțin că textele criticate contravin prevederilor constituționale cuprinse în art. 16 referitor la egalitatea în drepturi, art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 21 referitor la accesul liber la justiție, art. 24 referitor la dreptul la apărare și art. 124 referitor la înfăptuirea justiției.  … 23.Examinând excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 344 alin. (2) și art. 345 alin. (1) din Codul de procedură penală, Curtea observă că, la data de 25 noiembrie 2016, a fost pronunțată, în Dosarul nr. 3.906/62/2015, de către Tribunalul Brașov – Secția penală, Sentința penală nr. 215/S. Împotriva acestei sentințe au declarat apel autorii excepției și Parchetul de pe lângă Tribunalul Brașov, apelul fiind înregistrat pe rolul Curții de Apel Brașov – Secția penală. Cu ocazia judecării apelului a fost ridicată excepția de neconstituționalitate care face obiectul prezentei cauze. … 24.În continuare, Curtea reține că dispozițiile art. 344 alin. (2) și art. 345 alin. (1) fac parte din titlul II al părții speciale a Codului de procedură penală, având denumirea marginală „Camera preliminară“. De asemenea, Curtea observă că dispozițiile art. 344 alin. (2) din Codul de procedură penală reglementează unele dintre măsurile premergătoare procedurii desfășurate în camera preliminară, iar dispozițiile art. 345 alin. (1) din același act normativ reglementează elemente ale soluționării cauzei în cadrul procedurii de cameră preliminară. Pe de altă parte, Curtea constată că elementele ce configurează calea de atac a apelului, fază procesuală în cadrul căreia a fost ridicată excepția de neconstituționalitate, sunt reglementate în partea specială – titlul III – capitolul III – art. 408-425 din Codul de procedură penală.  … 25.Or, având în vedere cele anterior expuse, Curtea constată că dispozițiile art. 344 alin. (2) și art. 345 alin. (1) din Codul de procedură penală nu sunt incidente în cadrul soluționării căii de atac a apelului, neavând legătură cu soluționarea cauzei. În acest context, Curtea reține că existența legăturii excepției de neconstituționalitate cu soluționarea cauzei, în sensul art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, presupune întrunirea, cumulativă, a următoarelor condiții: aplicabilitatea textului criticat în cauza dedusă judecății și necesitatea invocării excepției de neconstituționalitate în scopul restabilirii stării de legalitate (a se vedea, de exemplu, Decizia nr. 438 din 8 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 600 din 12 august 2014). Prin urmare, condiția relevanței excepției de neconstituționalitate, respectiv a incidenței textului de lege criticat în soluționarea cauzei aflate pe rolul instanței judecătorești, nu trebuie analizată in abstracto, ci trebuie verificat în primul rând interesul procesual al invocării excepției de neconstituționalitate, mai ales din prisma efectelor unei eventuale constatări a neconstituționalității textului de lege criticat (a se vedea și Decizia nr. 465 din 23 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 788 din 29 octombrie 2014, paragraful 20; Decizia nr. 712 din 27 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 880 din 24 noiembrie 2015, paragraful 19). … 26.Având în vedere prevederile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, astfel cum au fost interpretate în jurisprudența Curții, și constatând că obiectul cauzei în care a fost ridicată excepția de neconstituționalitate îl constituie soluționarea căii de atac a apelului, Curtea constată că dispozițiile art. 344 alin. (2) și art. 345 alin. (1) din Codul de procedură penală nu sunt incidente în cauză, excepția de neconstituționalitate având ca obiect aceste prevederi legale fiind inadmisibilă. … 27.În ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 280, art. 281 și art. 282 din Codul de procedură penală, Curtea observă că autorii acesteia își întemeiază criticile de neconstituționalitate plecând de la premisa unei repartizări neconforme a cauzei în care au calitatea de inculpați, în sensul nerepartizării aleatorii a acesteia. Or, Curtea constată că, potrivit Adresei înregistrate la Curtea Constituțională cu nr. 2.179 din 21 martie 2018, Curtea de Apel Brașov – Secția penală a transmis că repartizarea cauzei în care a fost ridicată excepția de neconstituționalitate s-a realizat în mod aleatoriu în toate fazele procesuale ale acesteia (cameră preliminară, judecată în primă instanță și apel). … 28.Având în vedere aceste aspecte, precum și cele menționate la paragraful 25 din prezenta decizie privind condițiile desprinse din jurisprudența Curții Constituționale referitoare la cauza de inadmisibilitate care privește lipsa legăturii excepției de neconstituționalitate cu soluționarea cauzei, Curtea apreciază că nu poate fi stabilită o legătură între excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 280, art. 281 și art. 282 din Codul de procedură penală și soluționarea cauzei în care aceasta a fost ridicată.  … 29.Așa fiind, Curtea constată că nu este îndeplinită condiția prevăzută de dispozițiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, astfel că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 280, art. 281 și art. 282 din Codul de procedură penală este inadmisibilă.  … 30.Referitor la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 421 pct. 2 lit. b) din Codul de procedură penală, Curtea apreciază că, prin modul general în care aceasta este formulată, nu se poate desluși, în mod rezonabil, în ce anume constă pretinsa contrarietate a prevederilor criticate cu normele constituționale invocate. Or, potrivit art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, sesizările adresate Curții Constituționale trebuie motivate și, prin urmare, Curtea nu se poate substitui autorului excepției în ceea ce privește formularea unor motive de neconstituționalitate. Acest fapt ar avea semnificația exercitării unui control de constituționalitate din oficiu, ceea ce este inadmisibil în raport cu dispozițiile art. 146 din Constituție. De altfel, prin Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, Curtea Constituțională a statuat că orice excepție de neconstituționalitate trebuie să aibă o anumită structură inerentă și intrinsecă ce va cuprinde trei elemente, și anume, textul contestat din punctul de vedere al constituționalității, textul de referință pretins încălcat, precum și motivarea de către autorul excepției a relației de contrarietate existente între cele două texte, cu alte cuvinte, motivarea neconstituționalității textului criticat. În condițiile în care primele două elemente pot fi determinate absolut, al treilea element comportă un anumit grad de relativitate determinat tocmai de caracterul său subiectiv. Astfel, motivarea în sine a excepției, ca element al acesteia, nu este neapărat un criteriu material sau cantitativ, ci, dimpotrivă, ea rezultă din dinamica primelor elemente. Prin urmare, materialitatea motivării excepției nu este o condiție sine qua non a existenței acesteia. De aceea, Curtea a constatat că în situația în care textul de referință invocat este suficient de precis și clar, astfel încât instanța constituțională să poată reține în mod rezonabil existența unei minime critici de neconstituționalitate, ea este obligată să analizeze pe fond excepția de neconstituționalitate și să considere, deci, că autorul acesteia a respectat și a cuprins în excepția ridicată cele trei elemente menționate. … 31.Așa fiind, Curtea constată că, în prezenta cauză, indicarea temeiurilor constituționale nu este suficientă pentru determinarea, în mod rezonabil, a criticilor vizate de autori. În același sens a statuat Curtea și prin Decizia nr. 785 din 16 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 646 din 9 septembrie 2011, prilej cu care a stabilit că „simpla enumerare a unor dispoziții constituționale sau convenționale nu poate fi considerată o veritabilă critică de neconstituționalitate. Dacă ar proceda la examinarea excepției de neconstituționalitate motivate într-o asemenea manieră eliptică, instanța de control constituțional s-ar substitui autorului acesteia în formularea unor critici de neconstituționalitate, ceea ce ar echivala cu un control efectuat din oficiu, inadmisibil însă, în condițiile în care art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 precizează că «sesizarea Curții Constituționale se dispune de către instanța în fața căreia s-a ridicat excepția de neconstituționalitate, printr-o încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale părților, opinia instanței asupra excepției, și va fi însoțită de dovezile depuse de părți.»“ (a se vedea, în acest sens, și Decizia nr. 627 din 29 mai 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555 din 23 iulie 2008). … 32.Dat fiind caracterul general al textelor constituționale invocate, precum și lipsa explicitării pretinsei relații de contrarietate a dispozițiilor legale criticate față de acestea, Curtea reține că nu se poate identifica în mod rezonabil nicio critică de neconstituționalitate, astfel încât urmează să respingă, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 421 pct. 2 lit. b) din Codul de procedură penală. … 33.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 280, art. 281, art. 282, art. 344 alin. (2), art. 345 alin. (1) și art. 421 pct. 2 lit. b) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Labina Aurelia Lucica și Bud Andrei în Dosarul nr. 3.906/62/2015 al Curții de Apel Brașov – Secția penală.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Brașov – Secția penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 17 aprilie 2018.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Daniela Ramona Marițiu

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește