DECIZIA nr. 220 din 30 martie 2021

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 193 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Daniela Nițu în Dosarul nr. 14.664/3/2017/a1 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția I civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.654D/2018. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită. Magistratul-asistent referă asupra faptului că partea Fondul de garantare a asiguraților a depus la dosar un punct de vedere prin care solicită, în principal, respingerea excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă, iar, în subsidiar, respingerea acesteia ca neîntemeiată. … 3.Președintele Curții dispune să se facă apelul și în Dosarul nr. 1.655D/2018, având ca obiect aceeași excepție de neconstituționalitate, ridicată de Elena Budescu, Emanuela-Geanina Budeascu, prin reprezentant legal Elena Budescu, Andrei Budescu, Nicoleta Budescu, Celina-Silvia Budescu, Emanuela Buruiană, Viorica Chiochină, Mihaela Gurău, Sandu Săndulache Ciobotaru în Dosarul nr. 16.940/3/2017/a1 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția I civilă. … 4.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită. Magistratul-asistent referă asupra faptului că partea Fondul de garantare a asiguraților a depus la dosar un punct de vedere prin care solicită, în principal, respingerea excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă, iar, în subsidiar, respingerea acesteia ca neîntemeiată. … 5.Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea cauzelor. Curtea, având în vedere identitatea de obiect al cauzelor, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea Dosarului nr. 1.655D/2018 la Dosarul nr. 1.654D/2018, care a fost primul înregistrat. … 6.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:7.Prin încheierile din 4 octombrie 2018 și 18 septembrie 2018, pronunțate în dosarele nr. 14.664/3/2017/a1 și nr. 16.940/3/2017/a1, Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 193 din Codul de procedură civilă. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de reclamanta Daniela Nițu și de petenții Elena Budescu, Emanuela-Geanina Budeascu, prin reprezentant legal Elena Budescu, Andrei Budescu, Nicoleta Budescu, Celina-Silvia Budescu, Emanuela Buruiană, Viorica Chiochină, Mihaela Gurău, Sandu Săndulache Ciobotaru în cadrul soluționării recursurilor declarate împotriva unor decizii civile prin care s-au respins ca nefondate apelurile declarate împotriva unor sentințe civile prin care s-au respins ca inadmisibile cererile de chemare în judecată privind plata de daune materiale și morale, deoarece reclamanții nu au urmat procedura prealabilă, ci s-au adresat direct instanțelor de judecată, acțiunile fiind formulate fără respectarea procedurii instituite de Legea nr. 213/2015 privind Fondul de garantare a asiguraților și de Legea nr. 503/2004 privind redresarea financiară, falimentul, dizolvarea și lichidarea voluntară în activitatea de asigurări. … 8.În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin că dispozițiile criticate din Codul de procedură civilă contravin prevederilor art. 21 din Constituție, în măsura în care este obligatorie îndeplinirea unei proceduri prealabile administrative anterior introducerii unei acțiuni în fața instanței civile de drept comun. Astfel, orice condiționare a accesului liber la justiție reprezintă încălcarea unui principiu constituțional fundamental și a unor standarde internaționale în orice democrație reală. Pe plan procesual, accesul liber la justiție se concretizează în prerogativele pe care le implică dreptul la acțiune, ca aptitudine legală ce este recunoscută de ordinea juridică oricărei persoane fizice sau juridice. Se invocă, în acest sens, jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, potrivit căreia dreptul de acces la instanță trebuie să fie concret și efectiv, iar nu iluzoriu și teoretic, iar imposibilitatea concretă de sesizare a unei instanțe de către persoana interesată constituie o încălcare a dreptului acesteia de acces la justiție. Se mai invocă, în același sens, dispozițiile art. 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. … 9.În final, se arată că Fondul de garantare a asiguraților este o instituție ce face parte din Autoritatea de Supraveghere Financiară, autoritate a statului român, și, în consecință, jurisdicția specială administrativă instituită de Legea nr. 213/2015 privind Fondul de garantare a asiguraților și de Legea nr. 503/2004 privind redresarea financiară, falimentul, dizolvarea și lichidarea voluntară în activitatea de asigurări, jurisdicție la care face referire instanța de apel în motivarea soluției de respingere a apelului, este o jurisdicție facultativă și gratuită. Așadar, în cazul de față, nu este vorba despre o procedură specială obligatorie prevăzută de art. 193 din Codul de procedură civilă, ci de o procedură administrativă facultativă, chiar dacă este prevăzută de o lege specială. … 10.Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția I civilă consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Astfel, Legea nr. 213/2015 prevede o procedură specială, în cadrul căreia persoana care se consideră îndreptățită întocmește un dosar de daună, pe care îl depune la Fondul de garantare a asiguraților. După verificarea acestuia, cu respectarea normelor aplicabile în materie și în raport cu condițiile de asigurare generale și specifice prevăzute în contractele de asigurare încheiate cu asigurătorul față de care s-a stabilit starea de insolvență, Fondul de garantare a asiguraților aprobă sau respinge sumele solicitate prin decizie, împotriva căreia se poate face contestație în condițiile art. 19 din Legea nr. 503/2004. Această procedură nu încalcă accesul liber la justiție, deoarece, după soluționarea procedurii administrative, partea nemulțumită are dreptul de a se adresa justiției, în vederea stabilirii drepturilor sale. De altfel, această procedură a urmărit ca, în prealabil, să fie lămurite aspectele de ordin intern și este în strânsă legătură cu dispozițiile art. 193 alin. (1) din Codul de procedură civilă. Stabilirea unei proceduri administrative și a termenelor în care această procedură trebuie să fie efectuată a urmărit soluționarea cu celeritate a eventualelor abateri de la legalitate, precum și stabilirea actelor necontestate în termenul prevăzut de lege. În acest sens, se invocă Decizia Curții Constituționale nr. 208 din 17 aprilie 2018, precum și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului referitoare la procedurile administrative și la obligativitatea existenței controlului ulterior exercitat de un organ judiciar. Astfel, instanța consideră că această cerință a unui control ulterior efectuat de către un „tribunal“, în sensul Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, este pe deplin satisfăcută, potrivit art. 19 din Legea nr. 503/2004. … 11.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 12.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au transmis punctele de vedere solicitate. … 
CURTEA,examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, punctul de vedere depus la dosare, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:13.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 14.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 193 (Procedura prealabilă) din Codul de procedură civilă, având următorul conținut: (1)Sesizarea instanței se poate face numai după îndeplinirea unei proceduri prealabile, dacă legea prevede în mod expres aceasta. Dovada îndeplinirii procedurii prealabile se va anexa la cererea de chemare în judecată.(2)Neîndeplinirea procedurii prealabile nu poate fi invocată decât de către pârât prin întâmpinare, sub sancțiunea decăderii.(3)La sesizarea instanței cu dezbaterea procedurii succesorale, reclamantul va depune o încheiere emisă de notarul public cu privire la verificarea evidențelor succesorale prevăzute de Codul civil. În acest caz, neîndeplinirea procedurii prealabile va fi invocată de către instanță, din oficiu, sau de către pârât. … 15.În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 21 privind accesul liber la justiție. … 16.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile art. 193 alin. (1) din Codul de procedură civilă constituie norme procedurale referitoare la sesizarea instanțelor, potrivit cărora dacă legea prevede o procedură prealabilă, aceasta trebuie îndeplinită înainte de sesizarea instanței judecătorești. În speță, Legea nr. 213/2015 privind Fondul de garantare a asiguraților, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 550 din 24 iulie 2015, prevede în art. 1 alin. (1) că „Fondul de garantare a asiguraților, denumit în continuare Fondul, se constituie ca persoană juridică de drept public. Organizarea și funcționarea Fondului se stabilesc prin statut propriu aprobat de către Consiliul Autorității de Supraveghere Financiară, la propunerea Consiliului de administrație al Fondului“. Scopul constituirii acestui fond, ca schemă de garantare în domeniul asigurărilor, este, potrivit art. 2 alin. (1) din Legea nr. 213/2015, protejarea creditorilor de asigurări de consecințele insolvenței unui asigurător. Astfel, art. 11 din Legea nr. 213/2015 prevede că „Fondul asigură efectuarea plății indemnizațiilor/despăgubirilor din disponibilitățile sale, către creditorii de asigurări, potrivit condițiilor și plafonului de garantare stabilite de prezenta lege.“ Art. 12 alin. (1) din Legea nr. 213/2015 instituie o procedură specială prin care „Orice persoană care invocă vreun drept de creanță împotriva asigurătorului ca urmare a producerii unor riscuri acoperite printr-o poliță de asigurare valabilă, între data închiderii procedurii de redresare financiară și cea a denunțării contractelor de asigurare, dar nu mai târziu de 90 de zile de la data pronunțării hotărârii de deschidere a procedurii falimentului, poate solicita deschiderea dosarului de daună printr-o cerere adresată Fondului.“ Așa cum prevede alin. (2) al art. 12 din Legea nr. 213/2015, „În vederea protejării drepturilor creditorilor de asigurări, Fondul va lua măsurile necesare cu privire la deschiderea dosarelor de daună, constatarea tehnică a avariilor, instrumentarea dosarelor de daună și avizarea dosarelor de daună din punct de vedere tehnic. Instrumentarea dosarelor de daună se va face cu respectarea dispozițiilor legale în vigoare la data producerii evenimentului asigurat și a condițiilor de asigurare generale și specifice prevăzute în contractele de asigurare“. După verificarea acestui dosar de daună, cu respectarea normelor aplicabile în materie și în raport cu condițiile de asigurare generale și specifice prevăzute în contractele de asigurare încheiate cu asigurătorul față de care s-a stabilit starea de insolvență, comisia specială desemnată de Fondul de garantare a asiguraților [constituită conform art. 23 alin. (2) din Legea nr. 503/2004 privind redresarea financiară, falimentul, dizolvarea și lichidarea voluntară în activitatea de asigurări, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 453 din 23 iulie 2013] aprobă sau, după caz, respinge sumele pretinse de petenți, iar în caz de respingere a sumelor pretinse, se va emite o decizie de respingere, împotriva căreia se poate formula contestație, în condițiile prevăzute la art. 19 din Legea nr. 503/2004. … 17.Analizând normele de lege care instituie această procedură specială, Curtea constată că legea prevede expres posibilitatea părții nemulțumite de decizia comisiei desemnate de Fondul de garantare a asiguraților de a se adresa instanței judecătorești, în vederea stabilirii drepturilor sale, precum și condițiile privind procedura de judecată. Procedura specială instituită de Legea nr. 213/2015 a urmărit ca în prealabil să fie lămurite aspectele de ordin tehnic în cadrul instrumentării dosarelor de daună. Stabilirea unei proceduri prealabile administrative, și a termenelor și condițiilor în care această procedură trebuie să fie efectuată a urmărit soluționarea cu celeritate a cererilor de deschidere a dosarelor de daună. … 18.Cu privire la instituirea prin lege a unor proceduri prealabile sesizării instanțelor judecătorești, Curtea s-a mai pronunțat prin Decizia nr. 208 din 17 aprilie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 611 din 17 iulie 2018, constatând constituționalitatea dispozițiilor art. 193 din Codul de procedură civilă, prin raportare la art. 21 din Constituție. Curtea a reiterat jurisprudența sa asupra instituirii obligativității parcurgerii unei proceduri prealabile, și anume Decizia nr. 956 din 13 noiembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 838 din 12 decembrie 2012, Decizia nr. 1.080 din 13 decembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 75 din 5 februarie 2013, Decizia nr. 315 din 18 iunie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 520 din 20 august 2013, sau Decizia nr. 476 din 23 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 12 noiembrie 2014. Prin aceste decizii, Curtea a statuat că, reglementând procedura administrativă obligatorie și prealabilă sesizării instanțelor, legiuitorul a urmărit degrevarea instanțelor de judecată de o mare parte a cauzelor privind drepturile de asigurări sociale, prin interpunerea comisiilor de contestații în procedura de soluționare a acestora. Curtea a mai statuat că o astfel de procedură nu poate fi privită ca aducând eo ipso atingere dreptului de acces liber la justiție, chiar dacă are caracter obligatoriu, atât timp cât, ulterior parcurgerii sale, persoana interesată se poate adresa instanței de judecată. Prevederile art. 21 din Constituție nu interzic existența unei astfel de proceduri administrative prealabile și nici obligativitatea acesteia, atât timp cât nu are un caracter jurisdicțional. De altfel, în același sens s-a pronunțat Curtea Constituțională și prin Decizia nr. 121 din 9 februarie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 149 din 8 martie 2010, în care a statuat că „instituirea unei proceduri administrative prealabile, obligatorii, fără caracter jurisdicțional nu este contrară principiului liberului acces la justiție cât timp decizia organului administrativ poate fi atacată în fața unei instanțe judecătorești“. De asemenea, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat, prin Hotărârea din 23 iunie 1981, pronunțată în Cauza Le Compte, Van Leuven și De Meyere împotriva Belgiei, paragraful 51, ori Hotărârea din 26 aprilie 1995, pronunțată în Cauza Fischer împotriva Austriei, paragraful 28, că imperativele de flexibilitate și eficiență, pe deplin compatibile cu protecția drepturilor garantate de Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, pot justifica intervenția prealabilă a unor organe administrative care nu îndeplinesc condițiile cerute de art. 6 paragraful 1 din Convenție. Ceea ce impun însă dispozițiile acestui articol convențional este ca decizia unei asemenea autorități să fie supusă controlului ulterior, exercitat de un organ de plină jurisdicție, adică un „tribunal“ în sensul Convenției. Având în vedere toate aceste considerente, Curtea a constatat că prevederile art. 193 din Codul de procedură civilă nu încalcă dispozițiile art. 21 din Constituție. … 19.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să schimbe jurisprudența Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față. … 20.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Daniela Nițu în Dosarul nr. 14.664/3/2017/a1 și de Elena Budescu, Emanuela-Geanina Budeascu, prin reprezentant legal Elena Budescu, Andrei Budescu, Nicoleta Budescu, Celina-Silvia Budescu, Emanuela Buruiană, Viorica Chiochină, Mihaela Gurău și Sandu Săndulache Ciobotaru în Dosarul nr. 16.940/3/2017/a1 ale Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția I civilă și constată că dispozițiile art. 193 din Codul de procedură civilă sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 30 martie 2021.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiorean

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește