DECIZIA nr. 220 din 28 aprilie 2022

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 3 și art. 3^1 lit. c) din Legea recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 și pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului – Lupeni – august 1977 nr. 341/2004, astfel cum au fost modificate prin art. I pct. 4 și pct. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014, excepție ridicată de Christian-Emilian Herbay în Dosarul nr. 9.093/3/2017 al Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 241D/2019. … 2.La apelul nominal se prezintă personal autorul excepției de neconstituționalitate, asistat de avocatul Gheorghe Bârsan, cu împuternicire avocațială depusă la dosar. Lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții Constituționale acordă cuvântul avocatului prezent, care invocă neconstituționalitatea sintagmelor „în perioada 14-22 decembrie 1989“ și „până la fuga dictatorului“ care se regăsesc în cuprinsul reglementării criticate din Legea nr. 341/2004. În esență, acesta susține că, deși există jurisprudență a Curții Constituționale cu privire la dispozițiile de lege criticate, în opinia sa, există argumente care ar justifica o schimbare a opticii instanței de contencios constituțional în sensul admiterii criticilor formulate. Arată astfel că, deși Curtea a statuat că temeiul moral al acordării acestor beneficii este incontestabil, totuși nu există un drept fundamental cu privire la obținerea unor indemnizații în virtutea calității de Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite în cadrul Revoluției Române din Decembrie 1989. Având în vedere însă că acestea sunt acordate de stat ca sentiment de recunoștință, avocatul consideră că sunt incidente dispozițiile art. 16 din Constituție, context în care legiuitorul trebuie să respecte principiul obiectivității și al raționalității în stabilirea și acordarea acestor drepturi. Susține, de asemenea, că prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014 legiuitorul modifică și restrânge drastic câmpul celor care beneficiază de această recunoștință, unul dintre motivele justificative fiind acela de a nu crea abuzuri, or, în opinia sa, tocmai prin această restrângere excesivă și fără nicio raportare la realitate se creează o situație discriminatorie și abuzivă.  … 4.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, sens în care invocă jurisprudența Curții Constituționale. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:5.Prin Decizia civilă nr. 7.257 din 20 decembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 9.093/3/2017, Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 3 alin. (1) pct. 3 și art. 3^1 lit. c) din Legea recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 și pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului – Lupeni – august 1977 nr. 341/2004 și a prevederilor art. I pct. 4 și 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014 pentru modificarea și completarea Legii nr. 341/2004. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Christian-Emilian Herbay într-o cauză având ca obiect anularea unui act administrativ, și anume a unei decizii emise de către Secretariatul de stat pentru recunoașterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în România în perioada 1945-1989. … 6.În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține neconstituționalitatea sintagmelor „în perioada 14-22 decembrie 1989“ și „până la fuga dictatorului“ din cuprinsul art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 3 din Legea nr. 341/2004, astfel cum a fost modificat prin art. I pct. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014, precum și a sintagmei „și altele asemenea“ din cuprinsul art. 3^1 lit. c) din Legea nr. 341/2004, astfel cum a fost modificat prin art. I pct. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014.  … 7.Astfel, cu privire la sintagmele „în perioada 14-22 decembrie“ și „până la fuga dictatorului“, autorul excepției susține că acestea contravin principiului egalității prin faptul că exclud de la beneficiul dreptului acordării titlului de Luptător cu Rol Determinant persoanele ale căror acțiuni au avut un rol determinant pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989, în intervalul cuprins între 22 decembrie, ora 12.00-25 decembrie 1989, fără ca, în realitate, situația persoanelor aflate în aceste două categorii să difere în esență pentru a justifica deosebirea de tratament juridic. Susține că prin reglementarea sintagmelor mai sus menționate legiuitorul, pe de o parte, a eliminat, în mod nejustificat, din categoria celor susceptibili de a fi recunoscuți drept Luptători cu Rol Determinant persoanele care în perioada 22-25 decembrie 1989 au avut un rol determinant la victoria Revoluției Române din Decembrie 1989, care și-au pus viața în pericol în confruntările cu forțele de represiune, care au ocupat și apărat obiectivele de importanță deosebită ce aparțineau regimului totalitar, în intervalul cuprins între fuga dictatorului și judecarea acestuia. Pe de altă parte, susține că dispozițiile legale criticate instituie un privilegiu nejustificat persoanelor care au avut un rol determinant la victoria Revoluției Române din Decembrie 1989, în perioada 14-22 decembrie 1989, până la fuga dictatorului, în defavoarea celor care, după fuga dictatorului și până la 25 decembrie 1989, au avut un rol la fel de important și determinant pentru victoria revoluției, punându-și viața în pericol în confruntările cu forțele de represiune, ocupând și apărând obiectivele de importanță deosebită care au aparținut regimului totalitar. Așa fiind, autorul excepției consideră că diferența de tratament juridic creată de legiuitor între revoluționarii care au avut un rol determinant, punându-și viața în pericol, ocupând și apărând obiective de importanță deosebită care au aparținut regimului totalitar, până la 22 decembrie 1989, ora 12.00, și cei care au întreprins aceleași acțiuni determinante pentru victoria revoluției, ulterior acestui moment și până la 25 decembrie 1989, nu se bazează pe criterii obiective și raționale, aceștia neaflându-se în situații diferite, raportat la scopul urmărit de legiuitor. În consecință, prin discriminarea și prin privilegiile astfel create, dispozițiile criticate contravin principiului demnității umane, consacrat de art. 1 alin. (3) din Constituție. … 8.Autorul excepției învederează că, potrivit Legii nr. 42/1990, precum și potrivit dispozițiilor Legii nr. 341/2004, în forma anterioară modificărilor aduse prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014, cei care în perioada 14-25 decembrie 1989 au luptat cu merite deosebite pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989 beneficiau de cinste și gratitudine din partea statului. Ulterior, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014, legiuitorul modifică modalitățile și condițiile de acordare a titlurilor pentru cinstirea celor care au luptat pentru victoria revoluției, prin instituirea unui tratament diferențiat între cei care s-au remarcat prin fapte deosebite anterior sau ulterior momentului marcat de fuga dictatorului, respectiv 22 decembrie, ora 12.00. În acest context legislativ arată că prin această modificare, constând în introducerea nejustificată a unui criteriu temporal nou, se creează o stare de insecuritate juridică în rândul destinatarilor Legii nr. 42/1990 și, respectiv, celor ai Legii nr. 341/2004, de natură a contraveni principiului legalității și principiului securității juridice, deoarece, după 25 de ani de la producerea unor evenimente, statul impune destinatarilor unor norme juridice, care beneficiau de gratitudine din partea acestuia, dovada îndeplinirii unei condiții suplimentare pentru a putea beneficia în continuare de aceeași recunoștință din partea aceluiași stat. … 9.Cu privire la neconstituționalitatea sintagmei „și altele asemenea“ din cuprinsul art. 3^1 lit. c) din Legea nr. 341/2004, astfel cum a fost modificat prin art. I pct. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014, autorul excepției susține că dispozițiile criticate nu îndeplinesc cerințele de claritate, precizie și previzibilitate impuse de art. 1 alin. (5) din Constituție și de dispozițiile Legii nr. 24/2000, lăsând loc arbitrarului, întrucât legiuitorul enumeră, exemplificativ, Opera din Timișoara, Comitetul Central și comitetele județene sau municipale ale partidului, Televiziunea Română și Radiodifuziunea Română, continuând prin sintagma „altele asemenea“, fără a menționa un criteriu obiectiv și rațional de apreciere a importanței deosebite a unei anumite structuri care a aparținut regimului totalitar. Apreciază astfel că este încălcat principiul separației puterilor în stat, întrucât legiuitorul, în lipsa unor criterii clare, obiective și raționale de apreciere cu privire la importanța pe care o anumită structură a regimului totalitar o avea la acel moment, conferă comisiei abilitate cu soluționarea cererilor din cadrul Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989 (SSPR), comisiei parlamentare și instanței de contencios administrativ prerogativa de a aprecia, de la caz la caz, dacă o anumită structură avea sau nu importanță deosebită.  … 10.Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, „în condițiile în care principiile constituționale invocate în susținerea cererii de sesizare nu implică limitarea marjei de apreciere a legiuitorului în impunerea unor condiții pentru acordarea certificatelor în temeiul Legii nr. 341/2004, prin raportare la importanța contribuției fiecărui participant la Revoluția din Decembrie 1989.“ Instanța susține că dispozițiile legale criticate nu încalcă principiul legalității și certitudinii, având în vedere conținutul concret al acestora, și nici principiul egalității de tratament, în condițiile în care, deși participanții au desfășurat activități la Revoluție, totuși importanța și efectul acestor acțiuni urmează a fi verificate în contextul analizării fiecărei situații de fapt prin raportare la criteriile obiective impuse de legiuitor. … 11.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 12.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile avocatului prezent, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:13.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 14.Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum a fost reținut în dispozitivul actului de sesizare, îl constituie dispozițiile art. 3 alin. (1) pct. 3 și art. 3^1 lit. c) din Legea recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 și pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului – Lupeni – august 1977 nr. 341/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 654 din 20 iulie 2004, precum și prevederile art. I pct. 4 și 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014 pentru modificarea și completarea Legii recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 969 din 30 decembrie 2014.  … 15.Din examinarea criticilor formulate, precum și din dinamica legislativă în materie, Curtea constată că, în realitate, obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 3 și art. 3^1 lit. c) din Legea nr. 341/2004, astfel cum au fost modificate prin art. I pct. 4 și, respectiv, prin art. I pct. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014, care au următorul cuprins normativ: – Art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 3:Pentru cinstirea memoriei celor care și-au jertfit viața și în semn de gratitudine față de cei care au luptat pentru victoria Revoluției române din decembrie 1989, se instituie următoarele titluri: […]b)Luptător pentru Victoria Revoluției din Decembrie 1989:3.Luptător cu Rol Determinant – atribuit celor care în perioada 14-22 decembrie 1989 au avut un rol determinant la declanșarea și victoria Revoluției Române din Decembrie 1989, și-au pus viața în pericol în confruntările cu forțele de represiune, au ocupat și apărat obiectivele de importanță deosebită, care au aparținut regimului totalitar, doar în localitățile în care, în urma acestor acțiuni și confruntări au rezultat persoane ucise, rănite sau reținute, până la fuga dictatorului. …  …  … – Art. 3^1 lit. c):În sensul prezentei legi, termenii și expresiile de mai jos au următoarele semnificații: […];c)obiective de importanță deosebită – clădirile de importanță deosebită, în care se găseau structurile regimului totalitar și alte clădiri publice: Opera din Timișoara, Comitetul Central și comitetele județene sau municipale ale partidului, Televiziunea Română și Radiodifuziunea Română și altele asemenea;“. …  …  … 16.În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, aceste dispoziții de lege contravin normelor constituționale ale art. 1 alin. (3) care consacră principiul legalității și al securității juridice, alin. (4) referitor la principiul separației puterilor în stat și alin. (5) în componenta privind calitatea legilor, ale art. 16 referitoare la egalitatea în drepturi, precum și celor ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil. … 17.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că soluția legislativă criticată a mai făcut obiect al controlului de constituționalitate, din perspectiva unor susțineri similare, în acest sens fiind, cu titlu exemplificativ, Decizia nr. 430 din 21 iunie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 818 din 24 septembrie 2018, Decizia nr. 228 din 16 aprilie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 660 din 8 august 2019, Decizia nr. 296 din 7 mai 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 665 din 9 august 2019, Decizia nr. 299 din 7 mai 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 684 din 19 august 2019, și Decizia nr. 559 din 7 iulie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 56 din 19 ianuarie 2021, decizii prin Curtea a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate. … 18.Astfel, prin jurisprudența mai sus menționată, Curtea a reținut că Legea nr. 341/2004 reglementează modalitățile de manifestare a recunoștinței față de eroii-martiri, persoanele care au avut un rol determinant pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989 și luptătorii participanți la acțiunile desfășurate pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989 și a grijii față de urmașii eroilor-martiri, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987. Curtea a subliniat că în memoria celor care și-au jertfit viața și în semn de recunoaștere a meritelor celor care s-au remarcat în mod deosebit în lupta pentru răsturnarea regimului totalitar, ca recompensă a societății pentru contribuția adusă la înfăptuirea Revoluției din 1989, a fost adoptată Legea nr. 42/1990 pentru cinstirea eroilor-martiri și acordarea unor drepturi urmașilor acestora, răniților, precum și luptătorilor pentru victoria Revoluției din Decembrie 1989, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 198 din 23 august 1996, cu modificările și completările ulterioare. Această lege stabilea titlurile care puteau fi acordate luptătorilor pentru victoria Revoluției din Decembrie 1989, după cum urmează: „Erou-Martir al Revoluției Române din Decembrie 1989“, „Luptător pentru Victoria Revoluției Române din Decembrie 1989“ și „Participant la Victoria Revoluției Române din Decembrie 1989“, precum și drepturile ce se cuveneau beneficiarilor acestor titluri. Legea nr. 341/2004 a abrogat Legea nr. 42/1990, însă a menținut unele dintre soluțiile legislative anterioare. Astfel, este păstrată denumirea titlurilor „Erou-Martir al Revoluției Române din Decembrie 1989“ și „Participant la Victoria Revoluției Române din Decembrie 1989“, iar titlul „Luptător pentru Victoria Revoluției din Decembrie 1989“ se referă, în Legea nr. 341/2004, la trei categorii, și anume: „Luptător Rănit“, „Luptător Reținut“ și „Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite“. Acordarea titlurilor se făcea prin preschimbarea certificatelor eliberate în perioada 1990-1997 privind calitățile și titlurile atestate potrivit Legii nr. 42/1990. Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014 au fost modificate și completate unele dispoziții din Legea nr. 341/2004, care stabilesc categoriile de titluri ce se pot acorda luptătorilor pentru victoria Revoluției din Decembrie 1989 și drepturile corespondente deținerii acestor titluri. Astfel, sunt păstrate denumirile titlurilor de „Erou-Martir al Revoluției Române din Decembrie 1989“ și „Participant la Victoria Revoluției Române din Decembrie 1989“, iar titlul „Luptător pentru Victoria Revoluției din Decembrie 1989“, în noua formă a legii, se referă la patru categorii, și anume: „Luptător Rănit“, „Luptător Reținut“, „Luptător cu Rol Determinant“ și „Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite“. În acest sens, potrivit art. 3 alin. (2) din Legea nr. 341/2004, titlurile instituite se vor acorda în condițiile legii, avându-se în vedere calitățile și titlurile atestate, potrivit Legii nr. 42/1990, doar pentru cazurile în care solicitantul este posesor al certificatului și titular al brevetului de atestare a titlului, acordat de către Președintele României, prin decret prezidențial, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I (a se vedea Decizia nr. 299 din 7 mai 2019, precitată, paragrafele 16 și 17). … 19.Referitor la critica de neconstituționalitate a art. 3^1 lit. c) din Legea nr. 341/2004, formulată din perspectiva unei lipse de claritate și previzibilitate, Curtea a reținut că, potrivit jurisprudenței sale referitoare la art. 1 alin. (5) din Constituție, una dintre cerințele principiului respectării legilor vizează calitatea actelor normative. În acest sens, Curtea a constatat că, de principiu, orice act normativ trebuie să îndeplinească anumite condiții calitative, printre acestea numărându-se previzibilitatea, ceea ce presupune că acesta trebuie să fie suficient de clar și precis pentru a putea fi aplicat; astfel, formularea cu o precizie suficientă a actului normativ permite persoanelor interesate – care pot apela, la nevoie, la sfatul unui specialist – să prevadă într-o măsură rezonabilă, în circumstanțele speței, consecințele care pot rezulta dintr-un act determinat. Desigur, poate să fie dificil să se redacteze legi de o precizie totală și o anumită suplețe poate chiar să se dovedească de dorit, suplețe care nu afectează însă previzibilitatea legii. Totodată, Curtea a reținut că semnificația noțiunii de previzibilitate depinde într-o mare măsură de conținutul textului despre care este vorba și de domeniul pe care îl acoperă, precum și de numărul și de calitatea destinatarilor săi. Principiul previzibilității legii nu se opune ideii ca persoana în cauză să fie determinată să recurgă la îndrumări clarificatoare pentru a putea evalua, într-o măsură rezonabilă în circumstanțele cauzei, consecințele ce ar putea rezulta dintr-o anumită faptă (Hotărârea din 24 mai 2007, pronunțată în Cauza Dragotoniu și Militaru Pidhorni împotriva României, paragraful 35, și Hotărârea din 20 ianuarie 2009, pronunțată în Cauza Sud Fondi – S.R.L. și alții împotriva Italiei, paragraful 109). Având în vedere principiul aplicabilității generale a legilor, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reținut că formularea acestora nu poate prezenta o precizie absolută. Una dintre tehnicile standard de reglementare constă în recurgerea mai degrabă la categorii generale decât la liste exhaustive. Astfel, numeroase legi folosesc, prin forța lucrurilor, formule mai mult sau mai puțin vagi, a căror interpretare și aplicare depind de practică. Oricât de clar ar fi redactată o normă juridică, în orice sistem de drept, există un element inevitabil de interpretare judiciară, iar nevoia de elucidare a punctelor neclare și de adaptare la circumstanțele schimbătoare va exista întotdeauna. Deși certitudinea este extrem de dezirabilă, aceasta ar putea antrena o rigiditate excesivă, or, legea trebuie să fie capabilă să se adapteze schimbărilor de situație. Având în vedere aceste considerente, Curtea a observat că textul de lege criticat, formulat cu o precizie suficientă, definește obiectivele de importanță deosebită ca fiind clădirile de importanță deosebită în care se găseau structurile regimului totalitar și alte clădiri publice: Opera din Timișoara, Comitetul Central și comitetele județene sau municipale ale partidului, Televiziunea Română și Radiodifuziunea Română și altele asemenea. Chiar dacă textul de lege criticat nu cuprinde o listă exhaustivă a obiectivelor socotite de legiuitor ca fiind „de importanță deosebită“, din definiția legală a noțiunii se pot stabili trăsăturile generale pe care legiuitorul le-a considerat necesare pentru a încadra un obiectiv în categoria obiectivelor de importanță deosebită pentru victoria revoluției. Prin urmare, nu se poate primi critica potrivit căreia dispozițiile de lege criticate sunt lipsite de claritate și previzibilitate, iar omisiunea legiuitorului de a proceda la o enumerare expresă și limitativă a obiectivelor de importanță deosebită este de natură a produce confuzie în rândul destinatarilor legii (a se vedea Decizia nr. 299 din 7 mai 2019, paragrafele 22 și 23).  … 20.Curtea observă că prin Decizia nr. 430 din 21 iunie 2018, paragrafele 26-29, cu privire la natura drepturilor instituite prin Legea nr. 341/2004, instanța de contencios constituțional a reținut că recunoștința ori respectul ce se cuvin anumitor persoane, pentru aportul lor deosebit la dezvoltarea societății, nu trebuie raportate la conținutul art. 1 alin. (3) din Constituție, izvorul acestora regăsindu-se, mai degrabă, în însăși obligația morală a întregii societăți de a-și manifesta gratitudinea față de aceste persoane. Curtea a conchis că, deși temeiul moral al acordării acestor beneficii, izvorât din sentimentul de recunoștință pentru cei care, prin jertfa și contribuția proprie, au condus la căderea regimului comunist și la instaurarea democrației, este incontestabil, acesta nu constituie totuși, potrivit Constituției, o obligație de reglementare a statului în acest sens, neputându-se vorbi astfel de existența unui drept fundamental la obținerea unor indemnizații în virtutea calității de Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite în cadrul Revoluției Române din Decembrie 1989.  … 21.De asemenea, cu privire la susținerile referitoare la diferența de tratament juridic creată de legiuitor între revoluționarii care au avut un rol determinant, punându-și viața în pericol, ocupând și apărând obiective de importanță deosebită care au aparținut regimului totalitar, până la 22 decembrie 1989, ora 12.00, și cei care au întreprins aceleași acțiuni determinante pentru victoria revoluției, ulterior acestui moment și până la 25 decembrie 1989, prin prisma sintagmelor „în perioada 14-22 decembrie 1989“ și „ până la fuga dictatorului“ din cuprinsul art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 3 din Legea nr. 341/2004, astfel cum a fost modificat prin art. I pct. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014, Curtea, examinând cele două criterii presupus a fi arbitrare, a constatat că legiuitorul și-a exercitat, în mod legitim, marja largă de apreciere de care se bucură. Astfel, deși nu se poate exclude, a priori, ca astfel de criterii să fie susceptibile de critici rezonabile, legiuitorul nu a acționat în mod arbitrar prin limitarea includerii în categoria de Luptător cu Rol Determinant doar a persoanelor care și-au pus viața în pericol în perioada 14-22 decembrie 1989 și până la momentul fugii dictatorului și a excluderii persoanelor care, astfel cum susține autorul excepției în cauză, în perioada 22-25 decembrie 1989, au avut un rol determinant la victoria Revoluției Române din Decembrie 1989, care și-au pus viața în pericol în confruntările cu forțele de represiune, care au ocupat și apărat obiectivele de importanță deosebită ce aparțineau regimului totalitar, în intervalul cuprins între fuga dictatorului și judecarea acestuia. Aceasta deoarece nu se poate nega că, în ciuda complexității evenimentelor Revoluției Române din 1989, momentul fugii dictatorului a reprezentat un moment cu o importanță aparte în derularea acestora. Chiar dacă, în principiu, este posibil ca o reglementare, prin natura ei generală, să genereze aplicări care nu sunt conforme cu scopul urmărit la adoptarea ei, aceasta nu înseamnă că se transformă într-o reglementare arbitrară, lipsită de obiectivitate și, deci, susceptibilă de a fi considerată că se situează în conflict cu prevederile art. 16 din Constituție. În condițiile în care obligația având ca obiect recunoștința ori respectul ce se cuvine anumitor persoane pentru aportul lor deosebit la dezvoltarea societății este de natură morală și îi revine societății, în întregul ei, legiuitorul, originar sau delegat, se bucură, în ceea ce privește conținutul determinat al reglementării, de o marjă de apreciere relativ întinsă.  … 22.Totodată, prin Decizia nr. 296 din 7 mai 2019, paragrafele 21, 22 și 24, Curtea a învederat faptul că dreptul la indemnizație reparatorie nu reprezintă un drept fundamental, astfel că legiuitorul are libera apreciere asupra instituirii unor astfel de beneficii, precum și a stabilirii condițiilor și criteriilor de acordare. Ca atare, indemnizația se acordă în condițiile Legii nr. 341/2004, astfel cum a fost modificată și completată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014 și Ordonanța Guvernului nr. 1/2015. Curtea a constatat că, deși temeiul moral al acordării acestor beneficii, izvorât din sentimentul de recunoștință pentru cei care, prin jertfa și contribuția proprie, au condus la căderea regimului comunist și la instaurarea democrației, este incontestabil, acesta nu constituie totuși, potrivit Constituției, o obligație de reglementare a statului în acest sens, neputându-se vorbi, astfel, de existența unui drept fundamental la obținerea unor indemnizații în virtutea calității de Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite în cadrul Revoluției Române din Decembrie 1989. De asemenea, Curtea a arătat că indemnizația de revoluționar are un caracter reparatoriu, iar legiuitorul are deplina competență de a stabili condițiile și criteriile de acordare a acesteia, în temeiul art. 61 alin. (1) din Legea fundamentală.  … 23.În fine, referitor la susținerile privind lipsa unor criterii clare, obiective și raționale în baza cărora comisiile abilitate cu soluționarea cererilor din cadrul Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989 (SSPR), comisia parlamentară și instanța de contencios administrativ să aprecieze, de la caz la caz, cu privire la importanța pe care o anumită structură a regimului totalitar o avea la acel moment, Curtea apreciază că acestea nu reprezintă veritabile critici de neconstituționalitate. … 24.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Christian-Emilian Herbay în Dosarul nr. 9.093/3/2017 al Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 3 și art. 3^1 lit. c) din Legea recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 și pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului – Lupeni – august 1977 nr. 341/2004, astfel cum au fost modificate prin art. I pct. 4 și pct. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014, sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 28 aprilie 2022.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Ingrid Alina Tudora

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește