DECIZIA nr. 22 din 27 ianuarie 2022

Redacția Lex24
Publicat in CC: Decizii, 16/12/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 679 din 7 iulie 2022
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

Alegeti sectiunea:
SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ActulREFERIRE LACOD PR. PENALA 01/07/2010 ART. 318
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEACOD PR. PENALA 01/07/2010 ART. 318
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 1REFERIRE LACOD PR. PENALA 01/07/2010 ART. 318
ART. 3REFERIRE LACOD PR. PENALA 01/07/2010 ART. 318
ART. 7REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 53
ART. 9REFERIRE LACOD PR. PENALA 01/07/2010 ART. 318
ART. 10REFERIRE LACOD PR. PENALA 01/07/2010 ART. 318
ART. 11REFERIRE LADECIZIE 369 30/05/2017
ART. 11REFERIRE LADECIZIE 192 03/04/2014
ART. 11REFERIRE LACOD PR. PENALA 01/07/2010 ART. 318
ART. 11REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991
ART. 11REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 129
ART. 11REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 11REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 129
ART. 12REFERIRE LACOD PR. PENALA 01/07/2010 ART. 318
ART. 13REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 129
ART. 13REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 129
ART. 14REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 30
ART. 16REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 16REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 2
ART. 16REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 16REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 17REFERIRE LAOUG 18 18/05/2016 ART. 2
ART. 17REFERIRE LACOD PR. PENALA 01/07/2010 ART. 318
ART. 17REFERIRE LACODUL PENAL 17/07/2009
ART. 17REFERIRE LALEGE (R) 304 28/06/2004 ART. 31
ART. 18REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 1
ART. 18REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 1
ART. 18REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 20
ART. 18REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 21
ART. 18REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 129
ART. 18REFERIRE LAPROTOCOL 7 22/11/1984 ART. 2
ART. 18REFERIRE LACONVENTIE 04/11/1950 ART. 6
ART. 18REFERIRE LACONVENTIE 04/11/1950 ART. 13
ART. 19REFERIRE LACOD PR. PENALA 01/07/2010 ART. 318
ART. 19REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991
ART. 19REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 19REFERIRE LACONVENTIE 04/11/1950
ART. 20REFERIRE LADECIZIE 703 05/11/2019
ART. 20REFERIRE LADECIZIE 485 17/09/2019
ART. 20REFERIRE LADECIZIE 801 05/12/2017
ART. 20REFERIRE LADECIZIE 563 19/09/2017
ART. 20REFERIRE LADECIZIE 434 22/06/2017
ART. 20REFERIRE LADECIZIE 599 21/10/2014
ART. 20REFERIRE LACOD PR. PENALA 01/07/2010 ART. 341
ART. 20REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 126
ART. 20REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 129
ART. 20REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 126
ART. 20REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 129
ART. 21REFERIRE LADECIZIE 703 05/11/2019
ART. 21REFERIRE LACOD PR. PENALA 01/07/2010 ART. 318
ART. 21REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991
ART. 21REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 129
ART. 21REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 21REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 1
ART. 21REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 21
ART. 21REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 129
ART. 21REFERIRE LAPROTOCOL 7 22/11/1984 ART. 2
ART. 21REFERIRE LACONVENTIE 04/11/1950
ART. 23REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 23REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 11
ART. 23REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 23REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 147
ART. 23REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 23REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 147
Acte care fac referire la acest act:

SECTIUNE ACTREFERIT DEACT NORMATIV
ActulREFERIT DEDECIZIE 634 13/12/2022





Mona-Maria Pivniceru – președinte
Cristian Deliorga – judecător
Marian Enache – judecător
Daniel-Marius Morar – judecător
Gheorghe Stan – judecător
Livia-Doina Stanciu – judecător
Elena-Simina Tănăsescu – judecător
Varga Attila – judecător
Oana-Cristina Puică – magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Maria-Eleonora Centea.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 318 alin. (16) teza întâi din Codul de procedură penală, excepție ridicată de David Tibor în Dosarul nr. 798/271/2018 al Tribunalului Bihor – Secția penală și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.501D/2018.2.La apelul nominal lipsește autorul excepției, față de care procedura de înștiințare este legal îndeplinită.3.Președintele dispune să se facă apelul și în Dosarul nr. 1.979D/2018, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 318 alin. (16) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Aurel Edu în Dosarul nr. 2.335/227/2018 al Tribunalului Suceava – Secția penală.4.La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de înștiințare este legal îndeplinită.5.Curtea, având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în dosarele nr. 1.501D/2018 și nr. 1.979D/2018, pune în discuție, din oficiu, problema conexării cauzelor.6.Reprezentantul Ministerului Public apreciază că sunt întrunite condițiile pentru conexarea dosarelor.7.Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea Dosarului nr. 1.979D/2018 la Dosarul nr. 1.501D/2018, care a fost primul înregistrat.8.Cauza fiind în stare de judecată, președintele de ședință acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, invocând, în acest sens, jurisprudența în materie a Curții Constituționale.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:9.Prin Încheierea penală nr. 121/CCPF din 21 septembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 798/271/2018, Tribunalul Bihor – Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 318 alin. (16) teza întâi din Codul de procedură penală. Excepția a fost ridicată de David Tibor într-o cauză având ca obiect soluționarea contestației formulate împotriva încheierii prin care judecătorul de cameră preliminară a respins cererea de confirmare a soluției procurorului de renunțare la urmărirea penală.10.Prin Încheierea din 15 noiembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 2.335/227/2018, Tribunalul Suceava – Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 318 alin. (16) din Codul de procedură penală. Excepția a fost ridicată de Aurel Edu într-o cauză având ca obiect soluționarea contestației formulate împotriva încheierii prin care judecătorul de cameră preliminară a admis cererea de confirmare a soluției procurorului de renunțare la urmărirea penală.11.În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin, în esență, că dispozițiile art. 318 alin. (16) fraza întâi din Codul de procedură penală încalcă principiile privind statul de drept, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor, accesul liber la justiție, dreptul la un proces echitabil, folosirea căilor de atac, dreptul la un recurs efectiv și dreptul la două grade de jurisdicție în materie penală, întrucât nu permit exercitarea unei căi de atac împotriva încheierii prin care judecătorul de cameră preliminară soluționează cererea procurorului de confirmare a ordonanței de renunțare la urmărirea penală. În acest sens, arată că judecătorul de cameră preliminară se pronunță prin încheiere asupra legalității și temeiniciei soluției de renunțare la urmărirea penală, „hotărârea echivalând cu forța juridică a unei sentințe sau decizii judecătorești, intrate în puterea lucrului judecat“. Având dreptul de a se pronunța asupra temeiniciei soluției, judecătorul de cameră preliminară „efectuează o veritabilă judecată de fond, cu efecte directe privind îndeplinirea scopului procesului penal, existența faptei, a vinovăției, a sancțiunii penale, a laturii civile“. Astfel, consideră că inexistența unei căi de atac împotriva respectivei încheieri „echivalează cu înlăturarea dreptului la un recurs efectiv, situație prejudiciabilă sub aspect de drept material și procedural penal“. Mai arată că, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, lipsa oricărei căi de atac împotriva unei hotărâri pronunțate de instanță echivalează cu imposibilitatea exercitării unui control judecătoresc efectiv, dreptul de acces liber la justiție devenind astfel un drept iluzoriu și teoretic (Decizia nr. 192 din 3 aprilie 2014, paragraful 13, și Decizia nr. 369 din 30 mai 2017, paragraful 18). Consideră că dreptul la exercitarea unei căi de atac rezultă în mod evident din conținutul dispozițiilor art. 129 din Constituție, sintagma „în condițiile legii“ referindu-se doar la regulile de procedură privind exercitarea respectivei căi de atac.12.Tribunalul Bihor – Secția penală apreciază că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 318 alin. (16) fraza întâi din Codul de procedură penală este neîntemeiată. Consideră că eliminarea căii de atac în această materie este justificată de caracterul special al procedurii instituite de prevederile art. 318 din Codul de procedură penală, legiuitorul urmărind să asigure celeritatea procedurii și obținerea în mod rapid a unei hotărâri definitive prin care să fie exercitat controlul judiciar cu privire la soluția procurorului.13.Tribunalul Suceava – Secția penală consideră că este neîntemeiată excepția de neconstituționalitate. Astfel, arată că prevederile art. 129 din Constituție stabilesc că părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac numai „în condițiile legii“, ceea ce nu înseamnă că se pot exercita căi de atac în orice cauză, ci, dimpotrivă, că acestea pot fi exercitate numai dacă sunt prevăzute în mod expres de lege.14.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.15.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:16.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.17.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, potrivit Încheierii penale nr. 121/CCPF/2018 din 21 septembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 798/271/2018 al Tribunalului Bihor – Secția penală, dispozițiile art. 318 alin. (16) teza întâi din Codul de procedură penală. Totodată, potrivit Încheierii de sesizare din 15 noiembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 2.335/227/2018 al Tribunalului Suceava – Secția penală, obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 318 alin. (16) din Codul de procedură penală. Din notele scrise ale autorului excepției Aurel Edu, depuse în motivarea criticii, reiese însă că aceasta privește doar dispozițiile art. 318 alin. (16) fraza întâi din Codul de procedură penală, care au fost introduse prin prevederile art. II pct. 82 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 18/2016 pentru modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum și pentru completarea art. 31 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 389 din 23 mai 2016. Prin urmare, Curtea se va pronunța numai asupra dispozițiilor art. 318 alin. (16) fraza întâi din Codul de procedură penală, care au următorul cuprins: „(16) Încheierea prin care s-a pronunțat una dintre soluțiile prevăzute la alin. (15) este definitivă.“ 18.În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții de lege, autorii excepției invocă încălcarea prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (3) și (5) privind statul de drept și principiul legalității, ale art. 21 alin. (1)-(3) privind accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil și ale art. 129 referitor la căile de atac, precum și ale art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, raportat la prevederile art. 6 paragraful 1 referitor la dreptul la un proces echitabil și ale art. 13 privind dreptul la un recurs efectiv din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și ale art. 2 paragraful 1 privind dreptul la două grade de jurisdicție în materie penală din Protocolul nr. 7 la Convenție. 19.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile art. 318 alin. (16) fraza întâi din Codul de procedură penală au mai fost supuse controlului de constituționalitate prin raportare la prevederile din Constituție și din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale invocate și în prezenta cauză și față de critici similare.20.Astfel, prin Decizia nr. 703 din 5 noiembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 196 din 11 martie 2020, Curtea a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate, reținând, în paragraful 14, că stabilirea competenței instanțelor judecătorești și instituirea regulilor de desfășurare a procesului, deci și reglementarea căilor de atac, constituie atributul exclusiv al legiuitorului. În acest sens, prin decizia menționată, paragraful 15, Curtea a invocat jurisprudența sa prin care a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală cu privire la caracterul definitiv al încheierii prin care s-a pronunțat una dintre soluțiile prevăzute de dispozițiile art. 341 alin. (6) și alin. (7) pct. 1 și pct. 2 lit. a), b) și d) din Codul de procedură penală. Astfel, prin numeroase decizii, Curtea a reținut că atât prevederile art. 129, cât și cele ale art. 126 alin. (2) din Constituție fac referire la „condițiile legii“ atunci când reglementează exercitarea căilor de atac, competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată urmând a fi prevăzute „numai prin lege“ (Decizia nr. 599 din 21 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 886 din 5 decembrie 2014, paragraful 25, Decizia nr. 434 din 22 iunie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 865 din 2 noiembrie 2017, paragraful 25, Decizia nr. 563 din 19 septembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 961 din 5 decembrie 2017, paragraful 15, Decizia nr. 801 din 5 decembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 151 din 16 februarie 2018, paragraful 23 și Decizia nr. 485 din 17 septembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 976 din 4 decembrie 2019, paragraful 38).21.De asemenea, prin Decizia nr. 703 din 5 noiembrie 2019, mai sus citată, paragrafele 16-19, Curtea a constatat că dispozițiile art. 318 alin. (16) fraza întâi din Codul de procedură penală nu aduc atingere nici accesului liber la justiție și dreptului la un proces echitabil, consacrate de prevederile art. 21 din Constituție, întrucât nu înlătură drepturile și garanțiile procesuale instituite prin lege, în cadrul unui proces judecat de către o instanță independentă, imparțială și stabilită prin lege, într-un termen rezonabil. Nicio prevedere a Legii fundamentale și a Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale nu reglementează dreptul la exercitarea căilor de atac în orice cauză. Astfel, prevederile art. 129 din Constituție stipulează că părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac numai în condițiile legii. Totodată, având în vedere natura cauzelor vizate de dispozițiile art. 318 alin. (16) teza întâi din Codul de procedură penală, cauze în care nu se judecă infracțiunea care a format obiectul urmăririi penale, ci soluția de renunțare la urmărirea penală dispusă de procuror, Curtea a reținut că prevederile art. 2 privind dreptul la două grade de jurisdicție în materie penală din Protocolul nr. 7 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale nu sunt aplicabile în speță. În continuare, Curtea a constatat că eliminarea căilor de atac în această materie este justificată de caracterul special al procedurii instituite de dispozițiile art. 318 alin. (16) teza întâi din Codul de procedură penală, legiuitorul urmărind să asigure celeritatea procedurii și obținerea în mod rapid a unei hotărâri definitive prin care să fie exercitat controlul judiciar cu privire la soluția procurorului. Ținând cont de motivele menționate mai sus, Curtea a reținut că dispozițiile art. 318 alin. (16) teza întâi din Codul de procedură penală nu aduc atingere nici principiilor constituționale consacrate de prevederile art. 1 alin. (3) și (5) din Legea fundamentală privind statul de drept și obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor.22.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, soluția de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate pronunțată de Curte prin decizia mai sus menționată, precum și considerentele care au fundamentat această soluție își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.23.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de David Tibor în Dosarul nr. 798/271/2018 al Tribunalului Bihor – Secția penală și de Aurel Edu în Dosarul nr. 2.335/227/2018 al Tribunalului Suceava – Secția penală și constată că dispozițiile art. 318 alin. (16) fraza întâi din Codul de procedură penală sunt constituționale în raport cu criticile formulate. Definitivă și general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Bihor – Secția penală și Tribunalului Suceava – Secția penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 27 ianuarie 2022.
PREȘEDINTE,
prof. univ. dr. MONA-MARIA PIVNICERU
Magistrat-asistent,
Oana-Cristina Puică
––

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x