DECIZIA nr. 22 din 16 februarie 2023

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 200 alin. (3) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Imreh Etele în Dosarul nr. 1.180/119/2018/a1 al Tribunalului Covasna – Secția civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 228D/2019. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Președintele Curții dispune să se facă apelul și în Dosarul nr. 350D/2019, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 200 alin. (1) și (3) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Marin Duță în Dosarul nr. 4.895/105/2018/a1 al Tribunalului Prahova – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal. … 4.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.  … 5.Având în vedere obiectul excepției de neconstituționalitate în dosarele mai sus menționate, Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea Dosarului nr. 350D/2019 la Dosarul nr. 228D/2019. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul dispozițiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea Dosarului nr. 350D/2019 la Dosarul nr. 228D/2019, care a fost primul înregistrat. … 6.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, având în vedere jurisprudența în materie a Curții Constituționale. Menționează, exemplificativ, Decizia nr. 394 din 10 iunie 2021. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:7.Prin încheierile din 23 ianuarie 2019 și 5 februarie 2019, pronunțate în dosarele nr. 1.180/119/2018/a1 și nr. 4.895/105/2018/a1, Tribunalul Covasna – Secția civilă și Tribunalul Prahova – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal au sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 200 alin. (3) din Codul de procedură civilă și, respectiv, ale art. 200 alin. (1) și (3) din Codul de procedură civilă. Excepția a fost ridicată de Imreh Etele și Marin Duță în cauze având ca obiect soluționarea unor cereri de reexaminare a încheierilor prin care s-a dispus anularea cererilor de chemare în judecată formulate de reclamanții autori ai excepției de neconstituționalitate. … 8.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că este neconstituțională invocarea de către judecător a textului de lege criticat, în raport cu dispozițiile art. 5 din Codul de procedură civilă, dar și cu „dreptul fundamental de acces la un judecător independent și imparțial“, întrucât judecătorul poate anula cererea de chemare în judecată, fără a da posibilitatea exercitării dreptului de acces la o instanță, dreptului la apărare și contradictorialității.  … 9.De asemenea, se susține că dispozițiile legale criticate sunt neconstituționale, întrucât limitează dreptul de acces la justiție, fiind contrare tradiției judiciare a dreptului român și permițând anularea cererii de chemare în judecată în mod abuziv, fără comunicarea actelor procedurale. … 10.Tribunalul Covasna – Secția civilă consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, arătând că rațiunea pentru care a fost edictat art. 200 alin. (3) din Codul de procedură civilă a fost aceea ca la primul termen de judecată instanța să poată dispune de toate elementele care definesc cadrul procesual, iar părțile să cunoască reciproc pretențiile, respectiv apărările formulate de acestea, pentru a putea avea loc judecarea cauzei, aceste coordonate servind celerității soluționării procesului și bunei administrări a justiției. Dreptul la apărare al reclamantului este respectat, în condițiile în care toate neregulile constatate de instanță sunt aduse la cunoștința acestuia și are posibilitatea de a complini aceste lipsuri înainte de pronunțarea unei soluții de anulare a cererii. … 11.Tribunalul Prahova – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât nu încalcă dreptul reclamantului de acces la justiție, rolul acestor prevederi legale fiind acela de a disciplina conduita reclamantului, respectiv de a asigura învestirea instanței cu cereri de chemare în judecată care să nu fie informe și care să permită desfășurarea procesului cu garantarea drepturilor tuturor părților implicate în litigiu, într-un termen optim și previzibil. … 12.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 13.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:14.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 15.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 200 alin. (1) și (3) din Codul de procedură civilă, care au următorul cuprins: – Art. 200 alin. (1) și (3):(1)Completul căruia i s-a repartizat aleatoriu cauza verifică, de îndată, dacă cererea de chemare în judecată este de competența sa și dacă aceasta îndeplinește cerințele prevăzute la art. 194-197. (…)(3)Când cererea nu îndeplinește cerințele prevăzute la art. 194-197, reclamantului i se vor comunica în scris lipsurile, cu mențiunea că, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării, trebuie să facă completările sau modificările dispuse, sub sancțiunea anulării cererii. Se exceptează de la această sancțiune obligația de a se desemna un reprezentant comun, caz în care sunt aplicabile dispozițiile art. 202 alin. (3). …  … 16.În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 1 alin. (3) și (5) privind statul de drept și principiul legalității, art. 21 – Accesul liber la justiție, art. 24 – Dreptul la apărare, art. 126 – Instanțele judecătorești, precum și în art. 11 și 20 „cu referire la aplicabilitatea dreptului de acces liber la justiție ca drept fundamental“. … 17.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că, în jurisprudența sa, a reținut că etapa verificării și regularizării cererii de chemare în judecată urmărește asigurarea conformității acesteia cu cerințele prevăzute de art. 194 din Codul de procedură civilă privind cuprinsul cererii de chemare în judecată, în scopul sesizării corecte a instanței de judecată (a se vedea, de exemplu, Decizia nr. 865 din 18 decembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 242 din 28 martie 2019, paragrafele 18 și 19, sau Decizia nr. 48 din 26 ianuarie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 340 din 2 aprilie 2021, paragraful 13). … 18.Curtea a constatat că procedura prevăzută de dispozițiile legale criticate reprezintă opțiunea legiuitorului și are ca scop remedierea unor lipsuri ale acțiunii introductive, astfel încât, la momentul demarării procedurii de fixare a primului termen de judecată, aceasta să cuprindă toate elementele prevăzute de art. 194-197 din Codul de procedură civilă. Legiuitorul a dorit disciplinarea părților din proces și, în acest fel, respectarea principiului celerității și a dreptului la un proces echitabil. Totodată, Curtea a reținut că procedura regularizării cererii introductive are rolul de a degreva instanțele de judecată de cereri incomplete, fiind de natură a pregăti judecata sub toate aspectele sale (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 580 din 29 septembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 5 noiembrie 2015, paragraful 15, și Decizia nr. 48 din 26 ianuarie 2021, precitată, paragraful 14). … 19.Instituirea în sarcina reclamantului a obligației de a sesiza instanța de judecată cu o cerere de chemare în judecată conformă cu cerințele legale nu poate fi apreciată ca reprezentând o încălcare a accesului liber la justiție. Dimpotrivă, aceasta dă expresie preocupării legiuitorului de a asigura soluționarea cauzelor în termen optim și previzibil, reglementarea fiind în acord cu art. 21 și 24 din Constituție, existând suficiente garanții procedurale pentru asigurarea accesului liber la justiție și a dreptului la apărare. De altfel, exercitarea acestui drept presupune accesul la mijloacele procedurale prin care se înfăptuiește justiția, fiind de competența exclusivă a legiuitorului să instituie regulile de desfășurare a procesului în fața instanțelor judecătorești, soluție ce rezultă din dispozițiile art. 126 alin. (2) din Constituție (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 66 din 11 februarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 286 din 17 aprilie 2014). De asemenea, în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, de exemplu Hotărârea din 26 ianuarie 2006, pronunțată în Cauza Lungoci împotriva României, paragraful 36, publicată în Monitorul Oficial României, Partea I, nr. 588 din 7 iulie 2006, s-a arătat că accesul liber la justiție implică prin natura sa o reglementare din partea statului și poate fi supus unor limitări, atât timp cât nu este atinsă substanța dreptului (a se vedea, în acest sens, Decizia Curții Constituționale nr. 48 din 26 ianuarie 2021, precitată, paragraful 15). … 20.De asemenea, Curtea Constituțională a precizat că, prin dispozițiile legale criticate, legiuitorul a dorit instituirea unei discipline procesuale, tocmai pentru a garanta respectarea principiului accesului liber la justiție, a dreptului la un proces echitabil și a dreptului la apărare. În privința cererii de chemare în judecată, Curtea a statuat că procedura regularizării cererii de chemare în judecată este justificată prin prisma finalității legitime urmărite de către legiuitor, și anume fixarea corectă a cadrului procesual, în vederea evitării acordării de noi termene de judecată pentru complinirea lipsurilor, ceea ce conduce atât la asigurarea dreptului de apărare al pârâtului, aflat în deplină cunoștință de cauză cu privire la obiectul cererii, motivele invocate și probele solicitate, cât și la asigurarea celerității procesului, permițând astfel desfășurarea judecății într-un termen optim și previzibil, în sensul art. 6 din Codul de procedură civilă, element component al termenului rezonabil reglementat de art. 21 alin. (3) din Constituție. Instanțele de judecată sunt singurele competente să aprecieze, în concret, în ce măsură anumite lipsuri ale cererii de chemare în judecată au o suficientă gravitate pentru a justifica anularea cererii în procedura regularizării (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 583 din 29 septembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 857 din 18 noiembrie 2015, paragraful 15, sau Decizia nr. 286 din 17 mai 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 863 din 1 septembrie 2022, paragraful 15). … 21.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să schimbe jurisprudența Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față. … 22.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Imreh Etele în Dosarul nr. 1.180/119/2018/a1 al Tribunalului Covasna – Secția civilă și de Marin Duță în Dosarul nr. 4.895/105/2018/a1 al Tribunalului Prahova – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 200 alin. (1) și (3) din Codul de procedură civilă sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Covasna – Secția civilă și Tribunalului Prahova – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 16 februarie 2023.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Valentina Bărbățeanu––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește