DECIZIA nr. 218 din 30 martie 2021

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 47 alin. (7) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, excepție ridicată de Gheorghe Momanu în Dosarul nr. 6.855/2/2017 al Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.486D/2018. … 2.La apelul nominal răspunde autorul excepției, Gheorghe Momanu. Lipsește partea Inspecția Judiciară. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul autorului excepției de neconstituționalitate, Gheorghe Momanu, care solicită, în esență, să se constate că sesizarea de neconstituționalitate nu mai are obiect, deoarece legiuitorul a modificat dispozițiile de lege criticate și a instituit o cale de atac împotriva hotărârii instanței prin care se soluționează contestația împotriva rezoluției Inspecției Judiciare. Prin urmare, întrucât textul de lege criticat a fost anulat, nu se mai poate soluționa excepția de neconstituționalitate. … 4.Reprezentantul Ministerului Public susține că, deși textul de lege nu mai este în vigoare, autorului excepției i se aplică legea de la momentul formulării cererii de chemare în judecată. Invocă, în esență, Decizia Curții Constituționale nr. 778 din 28 noiembrie 2019 și solicită respingerea ca nefondată a excepției. … 5.În replică, autorul excepției de neconstituționalitate consideră că justiția se înfăptuiește de instanțele judecătorești, iar nu de procuror. În consecință, ordonanțele procurorului nu sunt acte de judecată, ci doar acte juridice, nefiind date în numele legii ca hotărârile judecătorești. În final, solicită să se constate că sesizarea de neconstituționalitate este lipsită de obiect la acest moment, având în vedere că Parlamentul a modificat textul de lege criticat, în noua formulare acesta fiind constituțional. … 6.După închiderea dezbaterilor, autorul excepției de neconstituționalitate a depus la dosar o cerere de renunțare la excepția de neconstituționalitate, întrucât, în prezent, art. 47 alin. (8) din Legea nr. 317/2004, astfel cum a fost introdus prin Legea nr. 234/2018, prevede posibilitatea atacării cu recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal a hotărârii Curții de Apel București prin care se soluționează contestația împotriva rezoluției Inspecției Judiciare, astfel că sesizarea Curții Constituționale privind neconstituționalitatea art. 47 alin. (7) din Legea nr. 317/2004 a rămas fără obiect. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:7.Prin Sentința civilă nr. 2.113 din 4 mai 2018, pronunțată în Dosarul nr. 6.855/2/2017, Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 47 alin. (7) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de reclamantul Gheorghe Momanu în cadrul acțiunii având ca obiect soluționarea contestației împotriva rezoluției Inspecției Judiciare prin care sa clasat sesizarea formulată de reclamant împotriva judecătorilor care au soluționat un dosar în care acesta avea calitatea de parte, în conformitate cu dispozițiile art. 45 alin. (4) lit. b) din Legea nr. 317/2004. … 8.În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că dispozițiile criticate sunt neconstituționale în raport cu prevederile art. 1 alin. (5), ale art. 16 alin. (1) și (2), ale art. 20 alin. (2), ale art. 21 alin. (3), ale art. 124 alin. (1) și (2), ale art. 126 alin. (1), ale art. 129, ale art. 131 alin. (1) și ale art. 148 alin. (2) din Constituție, deoarece prevăd că judecarea cauzei se face într-o singură treaptă de jurisdicție, iar nu în două, așa cum se prevede în cazul celorlalte hotărâri judecătorești. … 9.Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal nu și-a exprimat opinia asupra constituționalității dispozițiilor de lege criticate, considerând că, atunci când titularul excepției este una dintre părțile litigante, instanța de judecată are facultatea de a prezenta o opinie. … 10.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 11.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au transmis punctele de vedere solicitate. … 
CURTEA,examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile autorului excepției prezent la ședința publică, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:12.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 13.Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum este menționat în încheierea de sesizare, îl constituie prevederile art. 47 alin. (7) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 628 din 1 septembrie 2012, cu modificările și completările ulterioare, care, la data ridicării excepției, aveau următorul cuprins: „(7) Hotărârea Secției de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel București este irevocabilă.“ Textul criticat se referă la hotărârea prin care se soluționează contestația formulată împotriva rezoluției de respingere a sesizării formulate în legătură cu abaterile disciplinare săvârșite de judecători și procurori, atunci când se dispune clasarea sesizării, în cazul în care aceasta nu este semnată, nu conține datele de identificare ale autorului sau indicii cu privire la identificarea situației de fapt care a determinat sesizarea, precum și în cazul prevăzut la art. 47 alin. (4) din Legea nr. 317/2004, adică atunci când rezoluția inspectorului judiciar este infirmată de inspectorul-șef, acesta dispunând una dintre soluțiile prevăzute la art. 47 alin. (1) lit. a) sau c) din aceeași lege, și anume: a) admiterea sesizării, prin exercitarea acțiunii disciplinare și sesizarea secției corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, sau c) respingerea sesizării, în cazul în care se constată, în urma efectuării cercetării disciplinare, că nu sunt îndeplinite condițiile pentru exercitarea acțiunii. Ulterior sesizării Curții Constituționale, textul de lege criticat a fost modificat, fără preluarea soluției legislative criticate, prin art. I pct. 46 din Legea nr. 234/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 850 din 8 octombrie 2018, având în prezent alt conținut normativ. Însă art. 47 alin. (8) din Legea nr. 317/2004, astfel cum a fost introdus prin art. I pct. 47 din Legea nr. 234/2018, prevede posibilitatea atacării cu recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal a hotărârii în discuție. Însă, prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea Constituțională a stabilit că sintagma „în vigoare“ din cuprinsul dispozițiilor art. 29 alin. (1) și ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, este constituțională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare. Astfel, întrucât în cauză sunt aplicabile prevederile de lege criticate în redactarea anterioară, avută la momentul sesizării Curții Constituționale, care stabileau caracterul irevocabil al hotărârii, Curtea urmează să se pronunțe asupra constituționalității dispozițiilor art. 47 alin. (7) din Legea nr. 317/2004, în redactarea anterioară modificării acestora prin Legea nr. 234/2018. … 14.În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (5) privind principiul legalității și al supremației Constituției, art. 16 alin. (1) și (2) privind egalitatea în drepturi, art. 20 alin. (2) referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, art. 124 alin. (1) și (2) privind înfăptuirea justiției, art. 126 alin. (1) privind instanțele judecătorești, art. 129 privind folosirea căilor de atac, art. 131 alin. (1) privind rolul Ministerului Public și art. 148 alin. (2) privind integrarea în Uniunea Europeană.  … 15.Înainte de a proceda la analizarea excepției de neconstituționalitate, Curtea reține că nu poate primi cererea de renunțare la excepția de neconstituționalitate, întrucât, potrivit art. 55 din Legea nr. 47/1992, „Curtea Constituțională, legal sesizată, procedează la examinarea constituționalității, nefiind aplicabile dispozițiile Codului de procedură civilă referitoare la […] stingerea procesului […]“. … 16.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile de lege criticate au mai făcut obiect al controlului de constituționalitate, din perspectiva acelorași critici precum cele invocate de autorul excepției din cauza de față, Curtea Constituțională pronunțând Decizia nr. 778 din 28 noiembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 161 din 27 februarie 2020. Prin această decizie, paragrafele 22-28, Curtea a amintit jurisprudența sa potrivit căreia, în conformitate cu dispozițiile art. 126 alin. (2) și ale art. 129 din Constituție, procedura de judecată și exercitarea căilor de atac împotriva hotărârilor judecătorești sunt stabilite prin lege. Din aceste prevederi constituționale rezultă că legiuitorul are libertatea de a stabili cazurile și condițiile în care părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac. Curtea a statuat, totodată, că posibilitatea legiuitorului de a determina condițiile de exercitare a căilor de atac și procedura de judecată nu este absolută, limitele libertății de reglementare fiind subsumate obligativității respectării normelor și principiilor pe care se bazează asigurarea, garantarea și protejarea drepturilor și libertăților fundamentale, precum și a celorlalte principii consacrate prin Legea fundamentală și prin actele juridice internaționale la care România este parte. Totodată, Curtea a subliniat că accesul liber la justiție nu presupune și accesul la toate mijloacele procedurale prin care se înfăptuiește justiția, iar instituirea regulilor de desfășurare a procesului în fața instanțelor judecătorești, deci și reglementarea căilor de atac, este de competența exclusivă a legiuitorului, care poate institui, în considerarea unor situații deosebite, reguli speciale de procedură. De asemenea, Curtea Constituțională a statuat că accesul liber la justiție presupune accesul la mijloacele procedurale prin care se înfăptuiește justiția, dar aceasta nu înseamnă că el trebuie asigurat la toate structurile judecătorești și la toate căile de atac prevăzute de lege, deoarece căile de atac sunt stabilite exclusiv de legiuitor (a se vedea, în acest sens, Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994). Nici reglementările internaționale în materie nu impun accesul la totalitatea gradelor de jurisdicție sau la toate căile de atac prevăzute de legislațiile naționale, art. 13 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale consacrând numai dreptul persoanei la un recurs efectiv în fața unei instanțe naționale, deci posibilitatea de a accede la un grad de jurisdicție. În plus, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reținut că prevederile art. 2 din Protocolul nr. 7 la Convenție obligă statele membre la asigurarea unui dublu grad de jurisdicție doar în situația examinării vinovăției în materie penală.  … 17.Având în vedere cele reținute în jurisprudența Curții Constituționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului, în sensul că doar în materie penală este necesară existența unui dublu grad de jurisdicție, instanța de control constituțional a constatat că prevederile art. 47 alin. (7) din Legea nr. 317/2004, în redactarea anterioară modificării acestora prin Legea nr. 234/2018, sunt în concordanță cu cele ale art. 129 din Constituție, potrivit cărora împotriva hotărârilor judecătorești se pot exercita căile de atac, în condițiile legii. Partea interesată are la dispoziție posibilitatea de a contesta rezoluția Inspecției Judiciare în fața unei instanțe judecătorești, care se va pronunța în urma unui proces desfășurat în conformitate cu standardele constituționale și convenționale ale procesului echitabil, în care părțile pot utiliza toate apărările pe care le consideră necesare pentru susținerea propriilor interese procesuale și care se va finaliza cu o soluție pronunțată în condițiile respectării independenței și imparțialității specifice judecătorilor. … 18.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să schimbe jurisprudența Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față. … 19.Referitor la invocarea dispozițiilor art. 20 alin. (2), ale art. 131 alin. (1) și ale art. 148 alin. (2) din Constituție, Curtea constată că acestea nu au incidență în cauza de față, în care sa criticat textul de lege care nu prevedea o cale de atac împotriva hotărârii judecătorești prin care se soluționează contestația formulată împotriva rezoluției Inspecției Judiciare de respingere a sesizării formulate în legătură cu abaterile disciplinare săvârșite de judecători și procurori. … 20.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Gheorghe Momanu în Dosarul nr. 6.855/2/2017 al Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 47 alin. (7) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, în redactarea anterioară modificării acestora prin Legea nr. 234/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 30 martie 2021.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiorean

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește