DECIZIA nr. 217 din 20 aprilie 2023

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 16 lit. a) tezele I-III și ale art. 23 teza a doua din Legea nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum și unele drepturi ale invalizilor și văduvelor de război, excepție ridicată de Societatea Petdor Com – S.R.L. din Rădăuți în Dosarul nr. 21/39/2018/a1 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.445D/2020. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, având în vedere Decizia Curții Constituționale nr. 323 din 19 mai 2022.  … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 8 decembrie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 21/39/2018/a1, Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 16 lit. a) tezele I-III și ale art. 23 teza a doua din Legea nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum și unele drepturi ale invalizilor și văduvelor de război. Excepția a fost ridicată de Societatea Petdor Com – S.R.L. din Rădăuți într-o cauză având ca obiect soluționarea unei contestații formulate împotriva unui act administrativ fiscal. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată că prevederile criticate sunt contrare principiului clarității și previzibilității legii. Astfel, deși prevederile criticate din conținutul art. 16 al Legii nr. 44/1994 nu disting între transportul local, județean sau intrajudețean, conform art. 23 din aceeași lege Ministerul Finanțelor achită aceste costuri direct către Ministerul Transporturilor și Infrastructurii. Din interpretarea coroborată a prevederilor criticate rezultă că din cauza faptului că se decontează doar cheltuielile de călătorie efectuate intrajudețean, beneficiarii Legii nr. 44/1994 ar putea călători gratuit cu mijloacele de transport auto doar în regim județean. Ca atare, este încălcat principiul securității juridice, întrucât există o contradicție între dispoziții ale aceluiași act normativ. În aceste condiții, apreciază autoarea excepției, în temeiul art. 53 alin. (2) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, ar trebui să se țină seama cu prioritate de prevederile art. 16 din Legea nr. 44/1994, având în vedere că acestea fac parte din reglementarea de fond cuprinsă în acest act normativ, în vreme ce art. 23 din Legea nr. 44/1994 are natura unei norme procedurale, prin care se dispune cu privire la aplicarea actului normativ. … 6.Cu referire la încălcarea art. 16 alin. (1) din Constituție, autoarea excepției menționează, în prealabil, că are calitatea de a invoca acest standard constituțional, având în vedere că beneficiarii Legii nr. 44/1994 își exercită dreptul la liberă circulație reglementat de art. 25 din Constituție prin intermediul operatorilor de transport. Mai arată că, în măsura în care beneficiarii Legii nr. 44/1994 ar dori să călătorească pe trasee interjudețene, aceștia s-ar vedea obligați să efectueze călătoria pe calea ferată, decontarea călătoriei pe mijloacele de transport auto fiind limitată, indirect, la traseele județene. Limitarea călătoriilor pentru această categorie de veterani doar la nivelul județului, în ipoteza în care aceștia optează să efectueze călătoria cu mijloace de transport auto, creează un tratament diferit față de celelalte categorii de veterani de război, beneficiari ai Legii nr. 44/1994. … 7.Mai departe, se arată că beneficiarii Legii nr. 44/1994 se găsesc într-o situație similară cu beneficiarii Decretului-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, în sensul că statul a înțeles să acorde facilitățile la transport în favoarea persoanelor expres prevăzute de cele două acte normative, situații care nu se deosebesc în mod obiectiv și rezonabil. Ca atare, nu se justifică un tratament juridic diferit. … 8.Autoarea arată că, spre deosebire de operatorii de transport feroviar care sunt îndreptățiți să presteze servicii de transport pe întreg teritoriul țării în favoarea tuturor beneficiarilor Legii nr. 44/1994, atât în cadrul aceluiași județ, cât și între localități din județe diferite, operatorii de transport rutier au dreptul de a oferi servicii doar beneficiarilor care domiciliază în mediul rural și doar servicii de transport județean (între localități situate în același județ), deoarece doar în acest caz costul serviciului de transport le va fi decontat de la bugetul de stat. Din cauza acestei reglementări, transportatorii feroviari beneficiază de un avantaj neconcurențial față de transportatorii rutieri, interzis de art. 135 alin. (1) și alin. (2) lit. a) din Constituție. În plus, transportatorii feroviari sunt, în fapt, beneficiarii unui veritabil ajutor de stat, incompatibil cu piața internă, așa cum este definit de art. 107 alin. (2) lit. a) raportat la art. 107 alin. (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, potrivit interpretării date acestora de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene. Autoarea excepției oferă, în continuare, temeiuri care să susțină concluzia că reglementarea criticată îndeplinește toate condițiile prevăzute de reglementarea Uniunii Europene referitoare la natura ajutorului de stat. … 9.Mai departe, autoarea susține că, deși verificarea compatibilității unei norme de drept intern în raport cu normele de drept european nu intră în competența Curții Constituționale, norma europeană poate constitui o normă interpusă celei de referință, în măsura în care are relevanță constituțională și este suficient de clară, precisă și neechivocă prin ea însăși (a se vedea Decizia Curții Constituționale nr. 668 din 18 mai 2011). În cauza de față, norma de drept europeană invocată respectă aceste exigențe pentru a putea fi considerată normă de drept interpusă în controlul de constituționalitate a prevederilor criticate prin prezenta excepție.  … 10.Se mai arată că prevederile criticate au fost adoptate într-un moment în care în România nu exista economie de piață, serviciile de transport, deopotrivă feroviar și rutier, fiind furnizate de către întreprinderi ale statului. Într-un astfel de context, acordarea de drepturi exclusive anumitor întreprinderi nu era criticabilă, așa cum este criticabilă o astfel de măsură în prezent, când în România este economie de piață. … 11.Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Motivele invocate de intimata reclamantă cu privire la dreptul operatorilor de transport rutier de a presta serviciile lor veteranilor și văduvelor de război vizează de fapt aspecte de interpretare și aplicare în concret a Legii nr. 44/1994, împrejurări ce urmează a fi verificate de instanța de contencios administrativ prin raportare la ansamblul prevederilor legale care au incidență în materie. … 12.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. … 13.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:14.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 15.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, în realitate, dispozițiile art. 16 lit. a) tezele I-III și ale art. 23, cu referire la noțiunea (căile fluviale și auto) județene, din Legea nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum și unele drepturi ale invalizilor și văduvelor de război, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 783 din 28 octombrie 2002, care au următorul conținut:– Art. 16 lit. a): „Veteranii de război și văduvele de război beneficiază și de următoarele drepturi: a) câte 12 călătorii gratuite, dus-întors, sau 24 de călătorii simple, în cursul unui an calendaristic, la clasa I pe calea ferată, la tren de orice rang, pentru marii mutilați, pentru invalizii de război, precum și pentru veteranii de război decorați cu ordine și medalii de război.Veteranii de război decorați cu Medalia «Crucea comemorativă a celui de-al doilea război mondial, 1941-1945», cei nedecorați, precum și văduvele de război au dreptul, în cursul unui an calendaristic, la 6 călătorii interne gratuite, dus-întors, sau la 12 călătorii simple pe calea ferată, la tren de orice rang. Generalii, ofițerii și ceilalți veterani de război decorați cu Medalia «Crucea comemorativă a celui de-al doilea război mondial, 1941-1945» călătoresc la clasa I, iar cei nedecorați și văduvele de război, la clasa a II-a.Veteranii de război și văduvele de război care locuiesc în mediul rural au dreptul, în cursul unui an calendaristic, la 12 călătorii interne, dus-întors, gratuite, pe mijloacele de transport auto, pe calea ferată sau pe căile fluviale, la alegere.În cadrul numărului de călătorii stabilit pentru titulari, aceștia le pot folosi și pentru însoțitori. Legitimațiile de transport tip card pot fi utilizate și de către soțul/soția sau alte persoane mandatate de titulari să le reprezinte interesele, pe bază de procură autentificată, nefiind necesară prezența titularului la efectuarea călătoriei.Însoțitorii marilor mutilați și ai invalizilor de gradul I beneficiază de aceleași drepturi de transport gratuit și la aceeași clasă ca și titularii drepturilor ai căror însoțitori sunt;“; … – Art. 23: „Pentru acoperirea tuturor cheltuielilor determinate de aplicarea acestei legi, fondurile necesare se vor suporta de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat sau de la bugetele locale, în limita sumelor aprobate anual Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Administrației și Internelor, Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale, celorlalte organe de specialitate ale administrației publice centrale ori locale.Călătoria pe calea ferată se efectuează pe bază de legitimații de transport tip card puse la dispoziție de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, la cererea asociațiilor veteranilor de război legal constituite. Achitarea costurilor de călătorie pe calea ferată, căile fluviale și auto județene, pe baza legitimațiilor de transport tip card, se face de către Ministerul Finanțelor Publice direct Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, iar costul biletelor pe mijloacele de călătorie în comun din municipii și orașe se suportă de către consiliile județene și locale.Ministerele și celelalte organe de specialitate ale administrației publice centrale și locale, precum și operatorii economici din domeniile respective de activitate vor lua fiecare măsurile necesare ce le revin pentru aplicarea prezentei legi.“ …  … 16.Se apreciază că prevederile criticate sunt contrare dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (3) referitor la statul de drept, ale art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea în drepturi și ale art. 135 alin. (1) și alin. (2) lit. a) referitor la economie. … 17.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că a mai analizat critici identice cu cele formulate în prezenta cauză prin Decizia nr. 323 din 19 mai 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 807 din 16 august 2022. Astfel, cu referire la pretinsa neclaritate a prevederilor criticate, Curtea a reținut că simpla posibilitate ca dispozițiile legale incidente în soluționarea unei cauze judiciare să fie interpretabile nu reprezintă o încălcare a principiului securității juridice, ci, dimpotrivă, ține de esența înfăptuirii justiției, în sensul acestei noțiuni care se regăsește în art. 124 din Constituție, faptul că judecătorii au îndatorirea de a impune, în situația în care sunt legitime mai multe interpretări alternative, interpretarea normelor legale care se va bucura de autoritate. … 18.Cu referire la încălcarea art. 16 alin. (1) din Constituție, instanța de contencios constituțional a arătat că obiectivul principal urmărit de legiuitor prin consacrarea drepturilor prevăzute la art. 16 și 23 din Legea nr. 44/1994 nu îl constituie conferirea unui caracter efectiv dreptului fundamental la circulație al beneficiarilor acestora. Măsurile de gratuitate la transport sunt doar o parte dintre drepturile și facilitățile oferite de capitolul II (art. 10-17) al Legii nr. 44/1994 și, în ansamblul lor, reprezintă măsuri luate în considerarea faptului că, potrivit art. 1 alin. (3) din Constituție, România este stat social. În plus, Curtea Constituțională a reținut că art. 16 alin. (1) din Constituție nu poate fi interpretat în sensul că impune ca diferitele categorii de persoane la care ordinea juridică se referă să fie reglementate în mod identic sub toate aspectele care pot fi apreciate ca fiind comune respectivelor categorii. Tratamentul discriminatoriu sau, dimpotrivă, nediscriminatoriu trebuie apreciat și în funcție de cât de semnificative sunt deosebirile de conținut al reglementării. În cauză, a arătat Curtea, deși legiuitorul nu îi tratează în mod identic pe beneficiarii Legii nr. 44/1994 care locuiesc în mediul rural și pe cei care nu locuiesc în mediul rural, o astfel de constatare nu conduce, în mod automat, la concluzia că acest tratament este discriminatoriu. Mai mult decât atât, art. 16 alin. (1) din Constituție nu poate fi interpretat și aplicat de o manieră într-atât de strictă încât să îl pună pe legiuitor în dificultatea de a acționa în vederea implementării numeroaselor și variatelor politici sociale pe care este îndreptățit să le adopte. … 19.Mai departe, Curtea a statuat că, pe de o parte, este rezonabilă presupunerea că, în considerarea unor valori consacrate ca fiind supreme de art. 1 alin. (3) din Constituția României, precum demnitatea omului și dreptatea, și pe care același text constituțional le garantează, statul român a adoptat atât Decretul-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1208 din 10 decembrie 2020, cât și Legea nr. 44/1994. Pe de altă parte, legiuitorul are prerogativa de a aprecia că deosebirile dintre destinatarii celor două acte normative sunt suficient de relevante pentru a justifica un tratament juridic care să nu fie identic, ci, după caz, să prevadă unele deosebiri de conținut, cu atât mai mult cu cât acestea nu sunt majore. … 20.De asemenea, Curtea a reținut că dispozițiile criticate nu aduc atingere nici concurenței, care, potrivit art. 135 alin. (1) din Constituție, reprezintă, alături de libera inițiativă, baza economiei de piață în România. În plus, prin adoptarea acestor reglementări, statului nu i se poate imputa că și-a încălcat obligația de a asigura protecția concurenței loiale, impusă de art. 135 alin. (2) lit. a) din Constituție, întrucât ele au fost adoptate de către stat în implementarea unei politici cu un pronunțat caracter social și nu reprezintă o intervenție de natură economică și care, astfel, ar putea să pericliteze valorile ocrotite de art. 135 alin. (1) și alin. (2) lit. a) din Constituție.  … 21.Cu referire la critica prin care s-a invocat relația dintre dreptul Uniunii Europene și dreptul intern, Curtea a reiterat jurisprudența sa prin care a stabilit că nu este de competența sa să analizeze conformitatea unei dispoziții de drept național cu textul Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene prin prisma art. 148 din Constituție. O atare competență, și anume aceea de a stabili dacă există o contrarietate între legea națională și Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, aparține instanței de judecată, care, pentru a ajunge la o concluzie corectă și legală, din oficiu sau la cererea părții, poate formula o întrebare preliminară în sensul art. 267 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene la Curtea de Justiție a Uniunii Europene. În situația în care Curtea Constituțională s-ar considera competentă să se pronunțe asupra conformității legislației naționale cu cea europeană s-ar ajunge la un posibil conflict de jurisdicții între cele două instanțe, ceea ce, la acest nivel, este inadmisibil. De asemenea, Curtea Constituțională a mai arătat că toate aceste aspecte converg spre a demonstra faptul că sarcina aplicării cu prioritate a reglementărilor comunitare obligatorii în raport cu prevederile legislației naționale revine instanței de judecată. Este o chestiune de aplicare a legii, și nu de constituționalitate. Curtea a constatat că în raporturile dintre legislația Uniunii Europene și cea națională (cu excepția Constituției) se poate vorbi numai despre prioritate de aplicare a celei dintâi față de cealaltă, chestiune a cărei constatare și aplicare intră în competența instanțelor judecătorești. Mai mult, Curtea a reținut că, în cazul în care s-ar accepta punctul de vedere contrar, în sensul că instanța constituțională se poate pronunța asupra constituționalității unui text de lege prin raportare la prevederile unui act european, s-ar încălca în mod evident competențele Curții de Justiție a Uniunii Europene, din moment ce interpretarea tratatelor de bază este de competența acesteia din urmă (art. 267 din Tratatul de funcționare a Uniunii Europene). În consecință, Curtea Constituțională a stabilit că o atare excepție de neconstituționalitate este inadmisibilă.  … 22.Potrivit Deciziei nr. 498 din 10 mai 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 428 din 28 iunie 2012, Curtea a arătat că economia de piață este un concept viu, evolutiv, astfel încât instanța constituțională nu îl poate interpreta ca pe unul cu conținut fix, imuabil, ci având în vedere situația socioeconomică a statului.  … 23.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Societatea Petdor Com – S.R.L. din Rădăuți în Dosarul nr. 21/39/2018/a1 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal și constată că prevederile art. 16 lit. a) tezele I-III și ale art. 23, cu referire la noțiunea (căile fluviale și auto) județene, din Legea nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum și unele drepturi ale invalizilor și văduvelor de război sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 20 aprilie 2023.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Cosmin-Marian Văduva

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește