DECIZIA nr. 216 din 9 aprilie 2024

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Eugen Anton.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, excepție ridicată de Cătălin Irinel Bălăucă în Dosarul nr. 25.798/3/2022* al Tribunalului București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale. Excepția de neconstituționalitate formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.269D/2023. … 2.Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 27 martie 2024 și au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, când, având nevoie de timp pentru deliberare, Curtea a amânat pronunțarea pentru data de 9 aprilie 2024, când a pronunțat prezenta decizie. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:3.Prin Încheierea din 16 iunie 2023, pronunțată în Dosarul nr. 25.798/3/2022*, îndreptată prin Încheierea din Camera de Consiliu din 12 septembrie 2023, Tribunalul București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Cătălin Irinel Bălăucă și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.269D/2023. … 4.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul susține că dispozițiile art. 382 lit. h) și art. 536 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, în interpretarea dată prin Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 19 din 27 septembrie 2021, sunt neconstituționale prin raportare la art. 1 alin. (3)-(5), art. 61, art. 73 alin. (3) lit. o), art. 75–77, art. 115, art. 124, art. 126 și art. 141–142 din Constituție. Arată că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 reglementează în domeniul instituțiilor fundamentale ale statului, modificând și abrogând mai multe legi organice, însă nu a fost aprobată prin lege de către Parlament, fapt ce contravine prevederilor art. 61 și art. 75–77 din Constituție. Mai mult, ordonanța de urgență a fost adoptată fără ca Guvernul să solicite avizul Consiliului Economic și Social, ceea ce contravine prevederilor art. 141 din Constituție. Cu privire la Decizia nr. 19 din 27 septembrie 2021, autorul excepției susține că Înalta Curte de Casație și Justiție nu a ținut seama de conținutul prevederilor art. 366 și art. 370 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019, care recunoaște calitatea de funcționar public al militarului, și nici de cel al art. 382 lit. h) din același act normativ care nu înlătură competența funcțională a secției de contencios în condițiile legii speciale a cadrelor militare – Legea nr. 80/1995, actul jurisdicțional al instanței supreme reprezentând o încălcare a prevederilor art. 1, art. 124 și art. 126 din Constituție, întrucât instanța nu a respectat însăși legea pe care o interpreta. … 5.Contrar dispozițiilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, Tribunalul București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale nu formulează opinie cu privire la excepția de neconstituționalitate, motivând că exprimarea unui punct de vedere cu privire la acest incident procedural ar echivala cu o antepronunțare în cauză. … 6.Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 7.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:8.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 9.Curtea constată că, deși în actul de sesizare sunt reținute ca obiect al excepției de neconstituționalitate prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, în realitate, din analiza obiectului cauzei deduse instanței de fond, precum și a notelor scrise în care a fost invocată excepția de neconstituționalitate, rezultă că obiect al acesteia îl constituie dispozițiile art. 382 lit. h) și art. 536 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555 din 5 iulie 2019, în interpretarea dată prin Decizia nr. 19 din 27 septembrie 2021, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul competent să judece recursul în interesul legii. Dispozițiile legale au următorul conținut:– Art. 382 lit. h):Prevederile prezentului titlu, cu excepțiile prevăzute de prezentul cod, nu se aplică următoarelor categorii de personal bugetar: […]h)personalul militar; …  … – Art. 536: „Cauzele care au ca obiect raportul de serviciu al funcționarului public sunt de competența secției de contencios administrativ și fiscal a tribunalului, cu excepția situațiilor pentru care este stabilită expres prin lege competența altor instanțe“. …  … 10.Prin Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 19 din 27 septembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.080 din 11 noiembrie 2021, a statuat că, „în interpretarea art. 382 lit. h) și a art. 536 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare, a art. 1 lit. p) teza I din Legea dialogului social nr. 62/2011, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și a art. 23 alin. (1) din Legea nr. 550/2004 privind organizarea și funcționarea Jandarmeriei Române, cu modificările și completările ulterioare, competența materială procesuală de soluționare în primă instanță a cauzelor având ca obiect obligarea instituțiilor publice din cadrul Jandarmeriei Române la plata unor drepturi salariale către personalul militar al acestora aparține secțiilor/completurilor specializate în materia conflictelor de muncă din cadrul tribunalelor“. … 11.Autorul excepției susține că dispozițiile criticate sunt neconstituționale prin raportare la art. 1 alin. (3)-(5), art. 61, art. 73 alin. (3) lit. o), art. 75–77, art. 115, art. 124, art. 126, art. 141 și art. 142 din Constituție. … 12.Examinând excepția de neconstituționalitate extrinsecă în raport cu art. 1 alin. (3)-(5), art. 61, art. 73 alin. (3) lit. o), art. 75–77, art. 115 din Constituție, referitor la competența Guvernului de a adopta acte cu caracter normativ cu putere de lege, în jurisprudența sa, Curtea a reținut că ordonanța de urgență adoptată de Guvern în temeiul art. 115 alin. (4)-(6) din Constituție nu este o ordonanță simplă, care să fie adoptată de Guvern în temeiul unei legi de abilitare, potrivit art. 108 alin. (3) și art. 115 alin. (1)-(3) din Constituție. Totodată, Curtea a reținut că, spre deosebire de ordonanța simplă, ordonanța de urgență a Guvernului poate reglementa și în domenii care aparțin legii organice (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 844 din 14 decembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 259 din 16 martie 2022, paragrafele 56-58). Prin urmare, toate criticile autorului excepției privind reglementarea unor modificări și completări aduse unor legi organice printr-o ordonanță de urgență a Guvernului sunt neîntemeiate. … 13.Cu privire la critica de neconstituționalitate raportată art. 124, art. 126 și art. 142 din Constituție, care vizează competența de soluționare a cauzelor cu militari de către secțiile de conflicte de muncă și asigurări sociale, iar nu de către secțiile de contencios administrativ, Curtea observă că, în mod corect, Înalta Curte de Casație și Justiție prin Decizia nr. 19 din 27 septembrie 2021, paragraful 51, a statuat că „interpretarea coroborată a prevederilor art. 382 lit. h) și art. 536 din Codul administrativ conduce la excluderea din competența instanțelor de contencios administrativ a litigiilor având ca obiect drepturile bănești solicitate de personalul militar din cadrul Jandarmeriei Române“. Analizând cadrul normativ în vigoare, instanța supremă a constatat că, întrucât „nici Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, nici Legea nr. 80/1995 nu cuprind prevederi speciale referitoare la competența instanțelor de a soluționa litigii privind raportul de serviciu al personalului militar al Jandarmeriei Române, astfel cum este definit prin art. 23 din Legea nr. 550/2004, devin aplicabile dispozițiile dreptului comun, respectiv cele ale art. 1 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare, conform cărora prezentul cod se aplică și raporturilor de muncă reglementate prin legi speciale, numai în măsura în care acestea nu conțin dispoziții specifice derogatorii, precum și cele ale art. 1 lit. p) teza I din Legea nr. 62/2011, conform cărora conflict individual de muncă este conflictul de muncă ce are ca obiect exercitarea unor drepturi sau îndeplinirea unor obligații care decurg din contractele individuale și colective de muncă ori din acordurile colective de muncă și raporturile de serviciu ale funcționarilor publici, precum și din legi sau din alte acte normative“. … 14.Exercitând atribuția legală și constituțională privind asigurarea interpretării și aplicării unitare a legii de către instanțele judecătorești, Înalta Curte de Casație și Justiție a interpretat normele legale în acord cu voința legiuitorului, fără a se substitui legiuitorului, întrucât sensul stabilit nu modifică și nu le completează, ci este rezultatul procesului de interpretare a dispozițiilor art. 382 lit. h) și art. 536 din Codul administrativ, ca urmare a utilizării metodelor de interpretare a normelor juridice. Așa cum a statuat Curtea Constituțională în jurisprudența sa, în activitatea de interpretare a legii, instanța supremă a realizat „un echilibru între spiritul și litera legii, între exigențele de redactare și scopul urmărit de legiuitor“. Curtea constată că instanța a acționat intra vires, în interiorul marjei sale de competență, fără a legifera, substituindu-se autorității competente în acest domeniu (a se vedea în acest sens Decizia nr. 787 din 23 noiembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 228 din 8 martie 2022, paragraful 25). … 15.Cu referire la critica de neconstituționalitate extrinsecă raportată la art. 141 din Constituție, Curtea apreciază ca fiind relevante considerentele Deciziei nr. 723 din 12 decembrie 2023, încă nepublicată în Monitorul Oficial al României, Partea I. Cu acel prilej, analizând invocarea art. 79 alin. (1) din Constituție [care reglementează rolul Consiliului Legislativ], ca normă de referință în cadrul controlului concret de constituționalitate, Curtea a stabilit că aceasta este admisibilă numai dacă se demonstrează existența unei relații directe între afectarea drepturilor și a libertăților fundamentale și nesolicitarea avizului consultativ al Consiliului Legislativ; numai în corelare cu dreptul sau libertatea fundamentală afectată, Curtea poate analiza constituționalitatea actului normativ în raport cu art. 79 alin. (1) din Constituție. Astfel, în evaluarea constituționalității actului, mai întâi trebuie analizate criticile raportate la încălcarea drepturilor și a libertăților fundamentale invocate și, ulterior, concluzia astfel desprinsă să fie corelată cu exigențele art. 79 alin. (1) din Constituție. Așadar, dacă nu există o încălcare a unui drept sau a unei libertăți fundamentale, atunci art. 79 alin. (1) din Constituție nu poate fi invocat și analizat pentru că ar deveni standard de referință de sine stătător. În schimb, dacă ar exista o încălcare a unui drept sau a unei libertăți fundamentale, atunci Curtea ar trebui să evalueze dacă afectarea s-a produs ca urmare a nesocotirii art. 79 alin. (1) și numai în situația unui răspuns afirmativ se vor constata incidența acestui din urmă text și, evident, încălcarea sa. Așadar, în cadrul controlului concret de constituționalitate, respectarea art. 79 alin. (1) din Constituție reprezintă un standard de constituționalitate care nu poate fi invocat de sine stătător, ci corelat cu o altă reglementare constituțională. … 16.Urmând același raționament logic, întrucât în cauză nu s-a constatat încălcarea vreunui drept sau vreunei libertăți fundamentale, Curtea reține că art. 141 din Constituție, care reglementează rolul Consiliului Economic și Social, nu este incident în cauză. … 17.Pentru toate aceste motive, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1–3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Cătălin Irinel Bălăucă în Dosarul nr. 25.798/3/2022* al Tribunalului București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale și constată că dispozițiile art. 382 lit. h) și art. 536 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, în interpretarea dată prin Decizia nr. 19 din 27 septembrie 2021, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul competent să judece recursul în interesul legii sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din 9 aprilie 2024.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent-șef,
Mihaela Senia Costinescu

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește