DECIZIA nr. 216 din 4 aprilie 2017

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminița Nicolescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 404^1 alin. 1 și art. 404^2 alin. 1 din Codul de procedură civilă din 1865, excepție ridicată de Societatea Termorom – S.A. din Cluj-Napoca în Dosarul nr. 3.289/211/2016 al Judecătoriei Cluj-Napoca – Secția civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 525D/2016. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților, procedura de citare fiind legal îndeplinită. … 3.Magistratul-asistent referă asupra faptului că, la dosarul cauzei, partea Biroul Executorului Judecătoresc Stolnean Romeo Marius a transmis, în copie, dosarul execuțional. … 4.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care formulează concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate. În acest sens, arată că motivele invocate de autoarea excepției de neconstituționalitate nu sunt veritabile critici de neconstituționalitate, ci reprezintă aspecte ce țin de aplicarea textelor legale criticate. Astfel, autoarea excepției face o analiză comparativă a celor două dispoziții legale și, apoi, dezvoltă o serie de situații ipotetice în care textele legale nu ar putea fi aplicate. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:5.Prin Încheierea din 6 aprilie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 3.289/211/2016, Judecătoria Cluj-Napoca – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 404^1 alin. 1 și art. 404^2 alin. 1 din Codul de procedură civilă din 1865, excepție ridicată de Societatea Termorom – S.A. din Cluj-Napoca într-o cauză având ca obiect soluționarea unei cereri de întoarcere a executării silite prin restabilirea situației anterioare executării. … 6.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că textele legale criticate încalcă principiul clarității și previzibilității normei juridice, întrucât nu sunt corelate. În acest sens se arată că art. 404^1 alin. 1 din Codul de procedură civilă din 1865 face referire la desființarea a însăși executării silite, iar art. 404^2 alin. 1 din Cod face referire la desființarea actelor de executare. Așadar, sintagma „însăși executarea silită“ din cuprinsul art. 404^1 alin. (1) din Codul de procedură civilă din 1865 este neclară și imprevizibilă, justițiabilul neștiind cum să interpreteze această sintagmă, în sensul că se referă la toate actele de executare sau doar la actul de executare principal. Prin urmare, instanțele trebuie să interpreteze sensul acestei sintagme și să coreleze dispozițiile legale criticate în care se face trimitere la anularea actelor de executare. … 7.Se mai arată că textele legale criticate încalcă accesul liber la justiție prin aceea că există situații în care accesul debitorului la instituția întoarcerii executării apare ca fiind singura cale de a recupera un prejudiciu suferit ca urmare a unor acte de executare efectuate nelegal. Restrângerea aplicabilității normelor legale criticate doar la situațiile în care este desființat titlul executoriu sau întreaga executare silită aduc o ingerință gravă în dreptul persoanei de a obține repunerea în situația anterioară. … 8.Totodată, se mai susține că este încălcat și dreptul de proprietate privată, întrucât dispozițiile legale criticate exceptează cererile privitoare la întoarcerea parțială a executării ca urmare a anulării unui singur act de executare. Or, o dispoziție legală care apără dreptul de proprietate al unor persoane, fără a asigura o protecție asemănătoare altor persoane în situații similare, contravine principiului egalității cetățenilor în fața legii. … 9.În final, se solicită să se constate că dispozițiile legale criticate sunt constituționale doar în măsura în care permit admiterea unei cereri de întoarcere a executării silite și în situația în care a fost anulat un singur act de executare, act de executare principal. … 10.Judecătoria Cluj-Napoca – Secția civilă apreciază că textele legale criticate sunt constituționale. … 11.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. … 12.Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate ca fiind inadmisibilă, întrucât motivul de neconstituționalitate invocat nu privește prevederile legale criticate, ci aplicarea acestora la cauza dedusă judecății. … 13.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, înscrisurile depuse, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:14.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 15.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile art. 404^1 alin. 1 și art. 404^2 alin. 1 din Codul de procedură civilă din 1865, care au următorul cuprins:– Art. 404^1 alin. 1: „În toate cazurile în care se desființează titlul executoriu sau însăși executarea silită, cel interesat are dreptul la întoarcerea executării, prin restabilirea situației anterioare acesteia.“; … – Art. 404^2 alin. 1: „În cazul în care instanța judecătorească a desființat titlul executoriu sau actele de executare, la cererea celui interesat, va dispune, prin aceeași hotărâre, și asupra restabilirii situației anterioare executării.“ …  … 16.Curtea observă că dispozițiile legale criticate au fost abrogate prin art. 83 lit. a) din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 30 mai 2012. Însă, ținând seama că dispozițiile legale criticate continuă să producă efecte în cauza de față, conform Deciziei Curții Constituționale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea urmează să analizeze dispozițiile legale criticate. … 17.În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 1 alin. (5) în componenta sa referitoare la claritatea, precizia și previzibilitatea normei juridice, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 21 privind accesul liber la justiție, art. 44 privind dreptul de proprietate privată și art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. … 18.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că autoarea acesteia nu realizează o veritabilă critică de neconstituționalitate, problema pe care o ridică implicând modul de aplicare și interpretare a dispozițiilor legale criticate de către instanțele de judecată în sensul că, pentru a se uza de procedura întoarcerii executării silite, este suficientă anularea unui singur act de executare sau este necesară anularea întregii executări silite, aspect care, potrivit art. 2 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, excedează competenței instanței constituționale. … 19.Potrivit art. 2 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 „Sunt neconstituționale prevederile actelor […] care încalcă dispozițiile sau principiile Constituției“, alin. (3) al aceluiași articol stabilind că instanța constituțională „se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată […]“. … 20.Curtea Constituțională a statuat, în mai multe rânduri, că nu intră în atribuțiile sale cenzurarea aplicării legii de către instanțe, controlul judecătoresc realizându-se exclusiv în cadrul sistemului căilor de atac prevăzut de lege. În acest sens, potrivit art. 126 alin. (1) din Constituție, „Justiția se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege“ (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 442 din 15 aprilie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 347 din 6 mai 2008). … 21.În consecință, prevederile de lege criticate nu pot forma obiect al controlului de constituționalitate, sub aspectul invocat, excepția fiind inadmisibilă. … 22.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 404^1 alin. 1 și art. 404^2 alin. 1 din Codul de procedură civilă din 1865, excepție ridicată de Societatea Termorom – S.A. din Cluj-Napoca în Dosarul nr. 3.289/211/2016 al Judecătoriei Cluj-Napoca – Secția civilă.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Cluj-Napoca – Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 4 aprilie 2017.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Andreea Costin–-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește