DECIZIA nr. 216 din 20 aprilie 2023

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 170 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, excepție ridicată de Aurel Flonta în Dosarul nr. 1.024/117/2020 al Curții de Apel Cluj – Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.444D/2020. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, deoarece autorul acesteia a solicitat înscrierea la pensia anticipată parțială formulată în 2018, înainte de îndeplinirea condițiilor legale pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă. Decizia de pensie anticipată parțială nu a fost pusă în plată, iar în 2020 a formulat cerere pentru acordare pensie pentru limită de vârstă. Autorul nu se află în situația avută în vedere de Decizia Curții Constituționale nr. 670 din 19 octombrie 2021, care se referă la pensii transformate din pensii anticipate parțiale, stabilite anterior datei de 1 ianuarie 2011. Pensia autorului excepției este o pensie acordată exclusiv în baza Legii nr. 263/2010. Ca atare, nu se poate vorbi despre nicio discriminare, întrucât autorul excepției a avut drept de opțiune prevăzut de Legea nr. 263/2010 să solicite pensia anticipată sau pensia pentru îndeplinirea limitei de vârstă, alegând prima variantă. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea civilă din 17 noiembrie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 1.024/117/2020, Curtea de Apel Cluj – Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 170 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepția a fost ridicată de Aurel Flonta într-un dosar având ca obiect stabilirea pensiei prin acordarea indicelui de corecție prevăzut de art. 170 din Legea nr. 263/2010. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată că este neconstituțională interpretarea dată sintagmei „înscrierea inițială la pensie“ din cuprinsul art. 170 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 potrivit căreia este considerată înscriere inițială la pensie și situația în care, deși asiguratul a formulat o cerere de pensionare anticipată parțială care a și fost aprobată, el a continuat să își desfășoare raporturile de muncă, fără să beneficieze, deci, de pensia anticipată parțială. În acest fel, un astfel de asigurat nu poate beneficia de indicele de corecție la momentul la care obține pensia pentru limită de vârstă. … 6.Continuarea activității fără încetarea contractului individual de muncă, deci fără ca decizia de pensionare anticipată să intre în vigoare și să producă efecte, reprezintă o situație distinctă față de situația celor care, ulterior primirii deciziei de pensionare anticipată parțială, își încetează raportul de muncă și devin beneficiari ai sistemului public de pensii doar la momentul în care devin pensionari pentru limită de vârstă. Interpretarea criticată creează o discriminare între cei care prestează activitate și care contribuie la bugetul asigurărilor sociale de stat și cei care au prestat activitate, fără să își înceteze raportul de muncă, deși dețineau o decizie de pensionare anticipată, continuând să contribuie, astfel, la bugetul asigurărilor sociale de stat. … 7.Autorul menționează, în final, că sintagma criticată este constituțională doar în măsura în care se interpretează că pentru persoanele cărora li s-a emis decizie de pensionare anticipată parțială, dar care nu a fost pusă în plată niciodată ca urmare a neîncetării raportului de muncă, înscrierea inițială la pensie se referă la momentul când a fost emisă decizia de pensionare pentru limită de vârstă pentru prima oară în condițiile Legii nr. 263/2010. … 8.Curtea de Apel Cluj – Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale arată că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. … 9.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. … 10.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:11.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 12.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, dispozițiile art. 170 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, care au următorul conținut: „Indicele de corecție se aplică o singură dată, la înscrierea inițială la pensie.“ Analizând motivarea excepției de neconstituționalitate, se constată că, în realitate, criticile de neconstituționalitate privesc exclusiv sintagma „la înscrierea inițială la pensie“ din cuprinsul art. 170 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, Curtea Constituțională fiind legal învestită exclusiv cu soluționarea excepției de neconstituționalitate astfel circumscrise. … 13.Se apreciază că prevederile criticate sunt contrare dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (3) privind statul de drept, ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, ale art. 21 privind liberul acces la justiție și ale art. 47 alin. (2) dreptul la pensie. … 14.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că autorul acesteia a obținut în anul 2018 o pensie anticipată parțială [Potrivit art. 65 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, „Pensia anticipată parțială se cuvine, cu cel mult 5 ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare, persoanelor care au realizat stagiul complet de cotizare, precum și celor care au depășit stagiul complet de cotizare cu până la 8 ani.“], la calcularea căreia autoritatea administrativă a adăugat și indicele de corecție prevăzut de art. 170 alin. (1) din Legea nr. 263/2010. În fapt, însă, autorul excepției nu a beneficiat niciodată de această pensie anticipată parțială, deoarece a continuat să muncească. … 15.În anul 2020, în baza art. 67 din Legea nr. 263/2010 [Potrivit art. 67 din Legea nr. 263/2010, „(1) La data îndeplinirii condițiilor pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă, pensia anticipată parțială se transformă în pensie pentru limită de vârstă și se recalculează prin eliminarea diminuării prevăzute la art. 65 alin. (4) și prin adăugarea perioadelor asimilate și a eventualelor stagii de cotizare realizate în perioada de suspendare a plății pensiei anticipate parțiale. (2) Transformarea pensiei anticipate parțiale în pensie pentru limită de vârstă, în condițiile prevăzute la alin. (1), se face din oficiu.“], pensia anticipată parțială a autorului excepției s-a transformat în pensie pentru limită de vârstă. Autoritatea administrativă, respectiv Casa Județeană de Pensii Cluj, la calcularea pensiei pentru limită de vârstă în anul 2020, a ținut seama de indicele de corecție valabil în 2018 la calcularea pensiei anticipate parțiale, și nu de cel valabil în anul 2020. Autorul excepției a contestat în instanță decizia de pensionare din anul 2020, fiind nemulțumit de faptul că autoritatea administrativă a luat în calcul indicele de corecție valabil în 2018, anul în care a obținut pensia anticipată parțială. … 16.Prima instanță, respectiv Tribunalul Cluj, a respins, în data de 22 iunie 2020, acțiunea autorului excepției. În motivarea acestei soluții, prima instanță a reținut ca element decisiv faptul că data înscrierii inițiale la pensie, prin raportare la care se acordă indicele de corecție prevăzut de art. 170 din Legea nr. 263/2010, este data obținerii, în anul 2018, a pensiei anticipate parțiale, și nu anul 2020, când această pensie s-a transformat în pensie pentru limită de vârstă. … 17.În etapa procesuală a apelului formulat împotriva sentinței Tribunalului Cluj din 2020, autorul excepției a ridicat prezenta excepție de neconstituționalitate. Acesta solicită Curții Constituționale să statueze că prevederile art. 170 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 trebuie interpretate în sensul că pentru persoanele cărora li s-a emis decizie de pensionare anticipată parțială, dar care nu a fost pusă în plată niciodată ca urmare a neîncetării raportului de muncă, înscrierea inițială la pensie se referă la momentul când a fost emisă decizia de pensionare pentru limită de vârstă pentru prima oară în condițiile Legii nr. 263/2010. … 18.În esență, criticile autorului excepției se reduc la susținerea că acesta este discriminat față de cei care, ulterior dobândirii pensiei anticipate parțiale, au încetat să mai muncească și, deci, au beneficiat în mod efectiv de această pensie. Autorul excepției consideră că, în cazul acestor pensionari, se justifică, într-adevăr, ca indicele de corecție acordat la momentul transformării pensiei anticipate parțiale în pensie pentru limită de vârstă să fie acel indice de corecție care s-a calculat la momentul acordării pensiei anticipate parțiale. În schimb, autorul excepției subliniază că elementul distinctiv al situației sale și care ar justifica acordarea indicelui de corecție de la momentul transformării pensiei anticipate parțiale în pensie pentru limită de vârstă este acela că el a continuat să lucreze după obținerea pensiei anticipate parțiale. Datorită faptului că a continuat să lucreze, pensia anticipată parțială nu și-a produs niciun efect. Această împrejurare, consideră autorul, impune ca autoritatea administrativă, la momentul calculării pensiei pentru limită de vârstă transformate din pensie anticipată parțială, să nu mai țină seama de indicele de corecție pe care l-a reținut la momentul calculării pensiei anticipate parțiale. … 19.Curtea reține că autorul excepției nu critică prevederile art. 170 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 pentru că nu i-ar acorda și lui și categoriei de pensionari din care face parte indicele de corecție; singura critică pe care o dezvoltă, în fapt, se reduce la momentul care ar trebui avut în vedere la acordarea indicelui de corecție – cel valabil la momentul acordării pensiei anticipate parțiale sau cel valabil la momentul pensiei pentru limită de vârstă transformate din pensia anticipată parțială. Dar operațiunea de stabilire a acestui moment, precum și legalitatea uneia sau alteia dintre cele două soluții – fie acordarea indicelui de corecție aplicabil în 2018, fie a aceluia aplicabil în 2020 – reprezintă, prin definiție, acțiuni pe care doar instanțele judecătorești sunt îndreptățite, potrivit art. 126 din Constituție referitor la înfăptuirea justiției, să le realizeze. Curtea Constituțională are legitimitatea constituțională de a interveni doar în acele situații în care autorii excepțiilor cu care este sesizată pun în discuție conformitatea însuși conținutului normativ al unei reglementări de drept primar, în speță prevederile art. 170 din Legea nr. 263/2010, cu standardele constituționale. … 20.În aceste condiții, excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă. Potrivit unei jurisprudențe constante a Curții Constituționale, nu intră sub incidența controlului de constituționalitate exercitat de Curte aplicarea și interpretarea legii, acestea fiind de resortul exclusiv al instanței de judecată care judecă fondul cauzei, precum și al instanțelor de control judiciar, astfel cum rezultă din prevederile coroborate ale art. 126 alin. (1) și (3) din Constituție (Decizia nr. 838 din 27 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 461 din 3 iulie 2009, sau Decizia nr. 516 din 3 noiembrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1265 din 29 decembrie 2022). Cu privire la conținutul și întinderea celor două noțiuni cuprinzătoare, interpretarea, respectiv aplicarea legii, Curtea Constituțională a reținut că acestea acoperă identificarea normei aplicabile, analiza conținutului său și o necesară adaptare a acesteia la faptele juridice pe care le-a stabilit, iar instanța de judecată este cea care poate dispune de instrumentele necesare pentru a decide cu privire la aceste aspecte. … 21.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
în numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a sintagmei „la înscrierea inițială la pensie“ din cuprinsul dispozițiilor art. 170 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, excepție ridicată de Aurel Flonta în Dosarul nr. 1.024/117/2020 al Curții de Apel Cluj – Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Cluj – Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 20 aprilie 2023.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Cosmin-Marian Văduva

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește