DECIZIA nr. 215 din 30 martie 2021

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Nicoleta-Ecaterina Eucarie.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 25 alin. (3) și (4) din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naționale a României, excepție ridicată de Mihai Mândru în Dosarul nr. 32.067/301/2017 al Tribunalului București – Secția I penală și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.409D/2018. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită. Magistratul-asistent referă asupra faptului că partea Nicolae Păunescu și Banca Națională a României au depus la dosar câte un punct de vedere prin care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită, în principal, respingerea, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, în temeiul art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, deoarece dispozițiile de lege criticate nu au legătură cu soluționarea cauzei penale în care a fost invocată excepția de neconstituționalitate. În subsidiar, apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, sens în care susține, în esență, că petentul beneficiază de dreptul la apărare prin posibilitatea exercitării unei căi de atac. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 28 iunie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 32.067/301/2017, Tribunalul București – Secția I penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 25 alin. (3) și (4) din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naționale a României. Excepția a fost ridicată de petentul Mihai Mândru în cadrul soluționării plângerii formulate, în baza art. 340 din Codul de procedură penală, împotriva Ordonanței din 13 noiembrie 2017 emise de către prim-procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 3 București, prin care a fost respinsă, ca neîntemeiată, plângerea formulată împotriva Ordonanței nr. 6.273/P/2014 din 29 mai 2017 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 3 București. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține că, anterior plângerii penale formulate împotriva Băncii Comerciale Române S.A. (BCR), s-a adresat Băncii Naționale a României (BNR) pentru a proceda la aplicarea unor proceduri extrajudiciare de reparație adecvată și eficace pentru soluționarea reclamației și acoperirea prejudiciului cauzat de BCR, însă conducerea BNR a ignorat sesizarea trimisă, încălcând flagrant dispozițiile legale privind supravegherea prudențială. Susține că, deși a reclamat în mod direct abuzul săvârșit de intimat – director adjunct la Direcția juridică a BNR, în referatul cu propunerea de clasare și în ordonanțele procurorului nu se face nicio referire în legătură cu faptele reclamate în sarcina acestei persoane. Or, consideră că omiterea oricărei referiri în legătură cu faptele reclamate în sarcina acestei persoane este cauzată de dispozițiile art. 25 alin. (3) din Legea nr. 312/2004. Aceste dispoziții reprezintă o încălcare flagrantă a ordinii de drept constituționale și conferă personalului unei instituții a statului o imunitate absolută în fața legii, ceea ce creează o discriminare pozitivă față de toți cetățenii care își exercită cu bună-credință atribuțiile conferite de lege. … 6.Tribunalul București – Secția I penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece prin Legea nr. 312/2004 s-a încercat doar realizarea unei impunități față de funcționarii BNR, în ceea ce privește atribuțiile de serviciu, în realizarea funcției pentru care aceștia au fost învestiți. … 7.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 8.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au transmis punctele de vedere solicitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, punctele de vedere depuse la dosar, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:9.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 10.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 25 alin. (3) și (4) din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naționale a României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 582 din 30 iunie 2004, cu modificările ulterioare, care au următorul conținut:(3)Membrii Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României și personalul acesteia, însărcinat să exercite atribuții de supraveghere prudențială, nu răspund civil sau penal, după caz, dacă instanțele judecătorești constată îndeplinirea sau omisiunea îndeplinirii de către aceste persoane, cu bună-credință și fără neglijență, a oricărui act sau fapt în legătură cu exercitarea, în condițiile legii, a atribuțiilor de supraveghere prudențială.(4)Cheltuielile de judecată ocazionate de procedurile judiciare inițiate împotriva persoanelor prevăzute la alin. (3) se suportă de Banca Națională a României. … 11.În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 11 privind dreptul internațional și dreptul intern, art. 16 alin. (1) și (2) privind egalitatea în fața legii, art. 20 referitoare la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 21 alin. (1)-(3) privind dreptul la un proces echitabil, art. 24 alin. (1) privind dreptul la apărare și art. 129 privind folosirea căilor de atac. De asemenea, sunt invocate prevederile art. 6 privind dreptul la un proces echitabil, art. 13 privind dreptul la un recurs efectiv, art. 14 privind interzicerea discriminării, art. 17 privind interzicerea abuzului de drept din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, cu trimitere la art. 1 privind interzicerea generală a discriminării din Protocolul nr. 12 la această convenție. … 12.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că textele de lege criticate prevăd că membrii Consiliului de administrație al BNR și personalul acesteia, însărcinat să exercite atribuții de supraveghere prudențială, nu răspund civil sau penal, după caz, dacă instanțele judecătorești constată îndeplinirea sau omisiunea îndeplinirii de către aceste persoane, cu bună-credință și fără neglijență, a oricărui act sau fapt în legătură cu exercitarea, în condițiile legii, a atribuțiilor de supraveghere prudențială. … 13.Curtea reține că excepția de neconstituționalitate a fost invocată în cadrul soluționării plângerii formulate de autorul excepției, în baza art. 340 din Codul de procedură penală, împotriva Ordonanței din 13 noiembrie 2017, emisă de către prim-procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 3 București, prin care a fost respinsă, ca neîntemeiată, plângerea formulată împotriva Ordonanței nr. 6.273/P/2014 din 29 mai 2017 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 3 București. Din analiza actelor dosarului reiese că petentul – autor al excepției a formulat plângere penală împotriva BCR și împotriva unui director din cadrul BNR pentru săvârșirea mai multor infracțiuni în legătură cu refuzul reprezentanților BCR de a onora un ordin de plată. În ceea ce privește reprezentantul BNR, prin Ordonanța din 29 mai 2017 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 3 București, s-a dispus clasarea cauzei sub aspectul infracțiunilor prevăzute de art. 297 – Abuzul în serviciu, art. 321 – Falsul intelectual și art. 323 – Uzul de fals din Codul penal, întrucât „faptele nu sunt prevăzute de legea penală“. Astfel, s-a reținut că „emiterea unui punct de vedere de către reprezentantul BNR cu privire la situația întâmpinată de persoana vătămată Mândru Mihai în relația cu unitatea BCR nu poate constitui element material al infracțiunii de fals intelectual și nici exercitarea abuzivă a unor atribuții specifice funcției atâta timp cât respectiva adresă nu venea să confirme atestarea unei anumite situații de fapt sau date din evidența băncii, ci reprezenta o interpretare a dispozițiilor legale care reglementa materia biletului la ordin.“ Totodată, în ceea ce privește infracțiunile prevăzute de art. 238 – Abuzul de încredere, art. 253 – Distrugerea, art. 269 – Favorizarea făptuitorului și art. 291 – Traficul de influență din Codul penal, procurorul a dispus clasarea cauzei întrucât faptele nu există. Ulterior, prin Ordonanța din 13 noiembrie 2017, prim-procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 3 București a respins ca neîntemeiată plângerea împotriva Ordonanței din 29 mai 2017 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 3 București. … 14.Astfel, din analiza actelor dosarului, Curtea observă că dispozițiile care constituie obiect al excepției de neconstituționalitate – art. 25 alin. (3) și (4) din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naționale a României – nu au fost avute în vedere la luarea soluției de clasare în ceea ce privește reprezentantul BNR, nefiind reținute în ordonanța care formează obiectul plângerii la instanța judecătorească, în cadrul căreia a fost invocată excepția de neconstituționalitate. Totodată, susținerea autorului excepției de neconstituționalitate, potrivit căruia „omiterea oricărei referiri în legătură cu faptele reclamate în sarcina acestei persoane este cauzată de dispozițiile art. 25 alin. (3) din Legea nr. 312/2004“, nu poate fi primită, constituind o simplă afirmație a acestuia, fără suport juridic. … 15.În aceste condiții, Curtea constată că dispozițiile criticate din legea privind statutul BNR nu au legătură cu soluționarea cauzei penale în care s-a invocat excepția de neconstituționalitate. În concluzie, întrucât, potrivit art. 29 alin. (1) teza finală din Legea nr. 47/1992, dispozițiile de lege care formează obiect al excepției de neconstituționalitate trebuie să aibă legătură cu soluționarea cauzei, Curtea constată că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 25 alin. (3) și (4) din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naționale a României este inadmisibilă. … 16.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 25 alin. (3) și (4) din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naționale a României, excepție ridicată de Mihai Mândru în Dosarul nr. 32.067/301/2017 al Tribunalului București – Secția I penală.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului București – Secția I penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 30 martie 2021.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiorean–-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește