DECIZIA nr. 214 din 9 aprilie 2024

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioana-Codruța Dărângă.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 17 alin. (2) și ale art. 22 ale capitolului VIII al anexei nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, excepție ridicată de Lucian Florin Duțu și Ovidiu Gergeanu în Dosarul nr. 742/1/2019/a1 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.385D/2021. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției, având în vedere considerentele deciziilor Curții Constituționale nr. 521 din 30 iunie 2020 și nr. 82 din 3 martie 2022. Nu există diferențe majore de conținut juridic între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului, iar Curtea Constituțională a statuat că nu este nevoie de avizul Consiliului Legislativ ori de câte ori proiectul suferă modificări într-una dintre cele două Camere ale Parlamentului. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 17 martie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 742/1/2019/a1, Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 17 alin. (2) și ale art. 22 ale capitolului VIII al anexei nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Excepția a fost ridicată de Lucian Florin Duțu și Ovidiu Gergeanu într-o cauză având ca obiect drepturi salariale. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată că Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, nu a reglementat categoria specialiștilor IT, iar Camera Deputaților a reglementat această categorie, asimilând-o grefierilor. Rezultă o deosebire majoră de conținut juridic între cele două forme ale legii. Prin reducerea drastică a salariilor personalului IT se încalcă expunerea de motive a Legii-cadru nr. 153/2017, potrivit căreia prin adoptarea acestei legi se urmărește majorarea salariilor tuturor salariaților din sectorul bugetar. Din cauza acestei diferențe majore de conținut legea adoptată de Camera Deputaților ar fi trebuit să se întoarcă, pentru a fi dezbătută și aprobată, la Senat. … 6.Se arată că în avizul său consultativ referitor la Legea-cadru nr. 153/2017, Consiliul Legislativ a semnalat că aceasta este contrară art. 16 din Constituție și Deciziei Curții Constituționale nr. 872 din 25 iunie 2010, având în vedere scăderea salariilor specialiștilor IT, întrucât salariul face parte din dreptul la muncă, drept complex și de natură fundamentală. Însăși Legea-cadru nr. 153/2017 a statuat, cu titlu principial, că salariile în plată la intrarea sa în vigoare nu trebuie să scadă. … 7.Autorii excepției își susțin motivarea prin raportare la jurisprudența Curții Constituționale în materia bicameralismului, respectiv deciziile nr. 62 din 13 februarie 2018, 1 din 11 ianuarie 2012, nr. 393 din 5 iunie 2019 sau nr. 412 din 20 iunie 2019.  … 8.În continuare, aceștia consideră că se încalcă și art. 111 alin. (1) și art. 138 alin. (5) din Constituție, întrucât modificările din Camera decizională, neavute în vedere de prima Cameră sesizată, nu au indicat sursa de finanțare a noii cheltuieli bugetare rezultate din acordarea de drepturi salariale pentru o întreagă nouă categorie de personal. În acest fel, apar noi cheltuieli financiare care majorează cheltuielile bugetului de stat. Autorii menționează totodată că nu s-a respectat obligația de a se solicita întocmirea fișei privind impactul bugetar al modificărilor legislative (Decizia Curții Constituționale nr. 593 din 14 septembrie 2016).  … 9.Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.  … 10.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. … 11.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:12.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 13.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 17 alin. (2) și ale art. 22 ale capitolului VIII al anexei nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017, care au următorul conținut:– Art. 17 alin. (2): „Salariile de bază pentru personalul auxiliar de specialitate și conex din cadrul judecătoriilor și al parchetelor de pe lângă acestea sunt cele prevăzute în prezenta anexă la cap. II și III.“; … – Art. 22:(1)Salariile de bază pentru specialiștii din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, inclusiv al Direcției Naționale Anticorupție și al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și al celorlalte parchete, sunt prevăzute în prezenta anexă la cap. I lit. B nr. crt. 4.(2)Specialiștii prevăzuți la alin. (1) beneficiază și de celelalte drepturi salariale prevăzute de lege pentru categoria profesională din care fac parte, după caz, cu excepția elementelor salariale care compun salariul de bază stabilit pentru categoriile profesionale din care fac parte.(3)Salariul de bază se stabilește potrivit prezentei anexe, cap. I lit. A nr. crt. 6 pentru agenții de poliție judiciară din cadrul Direcției Naționale Anticorupție și Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și cap. I lit. B nr. crt. 4 pentru ofițerii de poliție judiciară. Șefii de birou din cadrul Direcției Naționale Anticorupție și Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism beneficiază de indemnizația de încadrare corespunzătoare funcției de prim-procuror adjunct din cadrul parchetului de pe lângă judecătorie, iar șefii de serviciu de indemnizația de încadrare corespunzătoare funcției de prim-procuror în cadrul parchetului de pe lângă judecătorie. Ofițerii și agenții de poliție judiciară din Direcția Națională Anticorupție și Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism beneficiază de drepturile prevăzute în prezenta anexă. Specialiștii prevăzuți la alin. (1) beneficiază și de prevederile art. 23 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 45/2007, cu modificările și completările ulterioare.(4)Indemnizațiile de încadrare sau salariile de bază, precum și alte drepturi salariale ale personalului din cadrul Direcției Naționale Anticorupție și Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism se stabilesc de procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție, respectiv al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, potrivit legii. …  … 14.Autorii excepției de neconstituționalitate apreciază că dispozițiile criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 61 alin. (2) privind structura Parlamentului, art. 75 privind sesizarea Camerelor, ale art. 111 alin. (1) privind informarea Parlamentului și ale art. 138 alin. (5) privind bugetul public național. … 15.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că soluția legislativă a mai fost examinată de către Curtea Constituțională. Astfel, prin Decizia nr. 82 din 3 martie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 478 din 13 mai 2022, prin care Curtea Constituțională a constatat că dispozițiile art. 38 alin. (6) și ale capitolului II „Salarii de bază pentru personalul auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor și parchetelor“ din anexa nr. V „Familia ocupațională de funcții bugetare «Justiție» și Curtea Constituțională“ la Legea-cadru nr. 153/2017 sunt constituționale în raport cu criticile formulate.  … 16.Cu referire la criticile de neconstituționalitate extrinsecă, Curtea a reținut că, urmând procedura parlamentară, propunerea legislativă a fost adoptată de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată, la data de 23 mai 2017, și de Camera Deputaților, în calitate de Cameră decizională, la data de 7 iunie 2017. Deși există unele diferențe între formele analizate de Senat și, respectiv, de Camera Deputaților, nu se poate afirma că ar exista deosebiri majore de conținut juridic între acestea și nici o configurație semnificativ diferită între forma adoptată de Senat și cea adoptată de Camera Deputaților. În plus, obiectul de reglementare al propunerii legislative supuse dezbaterii în Senat, în calitate de primă Cameră sesizată, este același cu cel al legii adoptate de Camera Deputaților, în calitate de Cameră decizională, respectiv salarizarea personalului plătit din fonduri publice. În concluzie, ținând cont de faptul că forma adoptată de Camera Deputaților nu modifică substanțial obiectul de reglementare, scopul urmărit de legiuitor sau configurația propunerii legislative, Curtea a constatat că nu au fost încălcate dispozițiile art. 61 și 75 din Constituție referitoare la principiul bicameralismului, astfel cum a fost dezvoltat în jurisprudența Curții Constituționale anterior amintită. … 17.În ceea ce privește susținerea privind încălcarea art. 79 din Constituție, Curtea a statuat că nu există obligația de a se solicita avizarea din partea Consiliului Legislativ ori de câte ori proiectul de lege/propunerea legislativă suferă diverse modificări în Camera de reflecție sau în cea decizională. … 18.Cu referire la invocarea art. 16 alin. (1) din Constituție, Curtea a statuat că includerea, sub aspectul salarizării, a specialiștilor în domeniul informatic în categoria personalului auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor și parchetelor reprezintă opțiunea legiuitorului, manifestată în marja sa de apreciere permisă de dispozițiile art. 16 din Constituție privind egalitatea în drepturi. În plus, opțiunea legiuitorului în materia salarizării specialiștilor IT este justificată având în vedere și prevederile art. 3 alin. (2) din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea și al personalului care funcționează în cadrul Institutului Național de Expertize Criminalistice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1197 din 14 decembrie 2004, potrivit cărora „Personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea este format din grefieri, grefieri statisticieni, grefieri documentariști, grefieri arhivari, grefieri registratori și specialiști IT“. Acceptarea criticilor de neconstituționalitate formulate ar echivala cu imposibilitatea legiuitorului de a mai putea modifica sistemul de salarizare, pe motiv că ar crea diferențe față de sistemul anterior de salarizare, iar neconstituționalitatea unui text legal nu se poate pretinde prin simpla comparație dintre reglementarea veche și cea nouă, aceasta din urmă fiind considerată mai puțin favorabilă și declanșând automat un așa-zis conflict de constituționalitate.  … 19.Cu referire la criticile raportate la prevederile art. 111 alin. (1) și art. 138 alin. (5) din Constituție, Curtea observă că acestea sunt identice cu cele soluționate prin Decizia nr. 554 din 24 octombrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 142 din 20 februarie 2024. Astfel, cu referire la respectarea în procesul de adoptare a Legii-cadru nr. 153/2017 a dispozițiilor art. 111 alin. (1) din Constituție, Curtea a reținut, în paragraful 20 al deciziei precitate, că în data de 2 mai 2017 Senatul a solicitat punctul de vedere al Guvernului cu privire la propunerea legislativă, iar acesta din urmă a transmis punctul său de vedere, aprobat în ședința din 5 mai 2017, înregistrat cu nr. 161 din 8 mai 2017 la Biroul permanent al Senatului, prin care Guvernul a precizat că susține adoptarea propunerii legislative, sub rezerva însușirii propunerilor și observațiilor menționate la punctul II. De asemenea, în punctul de vedere transmis, la punctul II „Propuneri și observații“, secțiunea A „Considerații privind impactul bugetar“, Guvernul a analizat și impactul bugetar al propunerii legislative, identificând necesarul de finanțare. … 20.Cu referire la criticile raportate la prevederile art. 138 alin. (5) din Constituție, Curtea a observat că, prin Legea-cadru nr. 153/2017, s-a reglementat un sistem unitar de salarizare pentru personalul din sectorul bugetar plătit din bugetul general consolidat al statului. Având în vedere acest aspect, a conchis Curtea, este evident că sursa de finanțare în cazul salarizării specialiștilor IT este tot bugetul general consolidat al statului (a se vedea paragraful 21 al Deciziei nr. 554 din 24 octombrie 2023). … 21.În sfârșit, în ceea ce privește caracterul insuficient al sursei de finanțare, criticat de autorii excepției din perspectiva faptului că în forma adoptată de prima Cameră sesizată nu era prevăzută salarizarea specialiștilor IT, Curtea a reținut că aprecierea caracterului suficient al resurselor financiare nu își are temeiul în art. 138 alin. (5) din Constituție, fiind o problemă exclusiv de oportunitate politică, ce privește, în esență, relațiile dintre Parlament și Guvern (a se vedea paragraful 22 al Deciziei nr. 554 din 24 octombrie 2023). … 22.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să modifice jurisprudența mai sus invocată, atât soluția, cât și considerentele din deciziile Curții nr. 82 din 3 martie 2020 și nr. 554 din 24 octombrie 2023 își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză, astfel încât Curtea va respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate. … 23.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1–3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Lucian Florin Duțu și Ovidiu Gergeanu în Dosarul nr. 742/1/2019/a1 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 17 alin. (2) și ale art. 22 din capitolul VIII al anexei nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 9 aprilie 2024.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Cosmin-Marian Văduva

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește