DECIZIA nr. 214 din 7 aprilie 2022

1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. VI alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2018 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul justiției, excepție ridicată, din oficiu, de instanța judecătorească în dosarele nr. 25.492/3/2018 și nr. 20.082/300/2018 ale Curții de Apel București – Secția a II-a penală. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.269D/2018 la care a fost conexat Dosarul nr. 2.270D/2018, având același obiect. … 2.Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 22 martie 2022, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Nicoleta-Ecaterina Eucarie, și au fost consemnate în încheierea din acea dată, când Curtea a conexat cele două dosare și, având în vedere cererea de întrerupere a deliberărilor pentru o mai bună studiere a problemelor ce formează obiectul cauzei, în temeiul prevederilor art. 57 și ale art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, a amânat pronunțarea pentru data de 7 aprilie 2022, când a pronunțat prezenta decizie. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:3.Prin încheierile din 11 decembrie 2018, pronunțate în dosarele nr. 25.492/3/2018 și nr. 20.082/300/2018, Curtea de Apel București – Secția a II-a penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. VI alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2018 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul justiției. Excepția a fost ridicată, din oficiu, de instanța judecătorească în cauze având ca obiect soluționarea apelurilor formulate împotriva hotărârilor pronunțate cu privire la două cereri de revizuire înregistrate pe rolul primei instanțe la data de 25 iulie 2018 și, respectiv, la data de 18 septembrie 2018. … 4.În motivarea excepției de neconstituționalitate, instanța judecătorească, autoare a excepției, susține, în esență, că dispozițiile art. VI alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2018 încalcă principiul egalității cetățenilor în fața legii, fără privilegii și fără discriminări, în măsura în care se interpretează în sensul că pentru cauzele înregistrate pe rolul instanțelor în perioada 23 iulie 2018 (de la intrarea în vigoare a Legii nr. 207/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 636 din 20 iulie 2018) și până la data de 15 octombrie 2018, completurile de judecată în apel se formează din 3 judecători, iar în cauzele înregistrate începând cu data de 16 octombrie 2018 apelurile vor fi soluționate de completuri formate din 2 judecători, având în vedere că la această din urmă dată au intrat în vigoare dispozițiile din ordonanța de urgență criticate. Arată că apelurile sunt judecate în completuri formate din 3, respectiv din 2 judecători, în funcție de data înregistrării cauzelor pe rolul instanțelor judecătorești, și anume ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 207/2018 sau după intrarea în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 92/2018, deși persoanele îndreptățite să formuleze apel se află în situații similare. Subliniază că are loc o violare a principiului egalității atunci când se aplică un tratament juridic diferențiat unor situații de fapt asemănătoare, fără o motivare obiectivă și rezonabilă, sau dacă există o disproporție vădită între scopul urmărit prin tratamentul inegal și mijloacele folosite, în acest sens fiind și jurisprudența Curții Constituționale, respectiv Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 8 februarie 1994. Instanța de judecată, autoare a excepției, apreciază că legătura dispozițiilor criticate cu soluționarea cauzei există, având în vedere că prezenta cauză a fost înregistrată pe rolul Tribunalului București, în calitate de primă instanță, la data de 25 iulie 2018, iar la instanța de apel a fost repartizată, în mod automat, unui complet format din 3 judecători. În continuare arată că, în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 636 din 20 iulie 2018, s-a publicat Legea nr. 207/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, act normativ care a intrat în vigoare la data de 23 iulie 2018. Dispozițiile art. I pct. 30 din Legea nr. 207/2018 stabilesc că prevederile art. 54 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 se modifică și vor avea următorul cuprins: „(2) Apelurile și recursurile se judecă în complet format din 3 judecători, cu excepția cazurilor în care legea prevede altfel“. Totodată, potrivit art. IV din Legea nr. 207/2018: „Dispozițiile prezentei legi privind judecarea apelurilor în complet de 3 judecători se aplică cauzelor înregistrate pe rolul instanțelor după intrarea în vigoare a prezentei legi“. Ulterior, în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 874 din 16 octombrie 2018 s-a publicat Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2018, care a intrat în vigoare la data publicării. Printre motivele care au stat la baza adoptării Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 92/2018, expuse în preambulul actului normativ, se menționează că schemele de personal ale instanțelor judecătorești sunt subdimensionate, astfel cum s-a învederat de către Consiliul Superior al Magistraturii, cu consecințe în ceea ce privește aplicarea dispozițiilor privind judecarea apelurilor în completuri formate din 3 judecători, de natură să pună în dificultate funcționarea sistemului judiciar în ansamblu, iar reglementarea privind judecarea apelurilor în completuri formate din 3 judecători a intrat deja în vigoare, fiind necesară luarea urgentă a unor măsuri legislative în scopul asigurării bunei funcționări a justiției ca serviciu public, pe termen scurt și mediu. Instanța de judecată, autoare a excepției, consideră că norma criticată – interpretată în sensul că apelurile în cauzele penale înregistrate între datele de 23 iulie și 15 octombrie 2018 trebuie soluționate de completuri formate din 3 judecători – este neconstituțională, întrucât creează un tratament diferențiat care nu are o justificare obiectivă, venind în contradicție cu scopul urmărit de legiuitor prin adoptarea actului normativ, respectiv acela de a asigura buna funcționare a justiției ca serviciu public. Susține, astfel, că nu există o justificare rezonabilă – prin raportare la scopul urmărit – pentru care legiuitorul să mențină funcționarea completurilor de apel de 3 judecători pentru o perioadă de aproximativ 3 luni, concomitent cu luarea măsurilor de suspendare a funcționării acestor completuri pentru o perioadă îndelungată, de 1 an și 3 luni, respectiv până la data de 31 decembrie 2019. Arată că prevederea legală – într-o astfel de interpretare – nu asigură buna funcționare a justiției ca sistem public, ci, practic, îngreunează activitatea de repartizare aleatorie a cauzelor și de formare a completurilor de apel, cu consecințe asupra modalității de soluționare a dosarelor ce se vor afla în faza procesuală a apelului. O astfel de interpretare vine în contradicție chiar cu argumentele folosite de către legiuitor în preambulul ordonanței, unde se expun motivele care justifică urgența adoptării unui astfel de act normativ, respectiv faptul că schemele de personal ale instanțelor judecătorești sunt subdimensionate, cu consecințe în ceea ce privește aplicarea dispozițiilor privind judecarea apelurilor în completuri formate din 3 judecători, astfel că neadoptarea acestor măsuri legislative ar fi de natură să afecteze funcționarea normală a instanțelor judecătorești, să conducă la prelungirea duratei proceselor, cu consecințe grave asupra respectării principiului judecării cauzelor într-un termen rezonabil. Mai arată că aceste dificultăți intervin nu numai în activitatea de soluționare a dosarelor înregistrate în perioada 16 octombrie 2018-31 decembrie 2019, ci și a celor înregistrate în intervalul de timp 23 iulie-15 octombrie 2018, schemele de personal fiind aceleași. … 5.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 6.Avocatul Poporului, în punctul de vedere transmis în Dosarul Curții Constituționale nr. 2.270D/2018, consideră că dispozițiile art. VI alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2018 sunt constituționale. Menționează că Legea nr. 207/2018 stabilește modificări ale completurilor de judecată la diferite grade de jurisdicție și în diferite materii, cum ar fi cea intervenită asupra prevederilor art. 54 alin. (2) din Legea nr. 304/2004, potrivit căreia apelurile și recursurile se judecă în complet format din 3 judecători, cu excepția cazurilor în care legea prevede altfel. Reține că, în lipsa unei precizări cuprinse în lege privind intrarea în vigoare la o dată ulterioară, actul normativ a intrat în vigoare la data de 23 iulie 2018, respectiv la 3 zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I. Ulterior, la data de 16 octombrie 2018, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2018, legiuitorul delegat a stabilit ca apelurile formulate în cauzele penale înregistrate în primă instanță începând cu data intrării în vigoare a acestei ordonanțe de urgență și până la data de 31 decembrie 2019 inclusiv să se judece în complet format din 2 judecători, revenind astfel la forma textului legal anterioară modificării prin Legea nr. 207/2018. Față de această situație, precizează că în domeniul de aplicare a legii procesual penale a fost consacrat principiul activității acesteia, care presupune că aceasta este de imediată aplicare, vizând și cauzele în curs de urmărire penală sau de judecată. În materie penală, în exercitarea legitimării sale constituționale de a adopta norme de procedură, conferită de prevederile art. 126 alin. (2) din Constituție, legiuitorul a înțeles să reconfigureze modalitatea de reglementare a exercitării căilor de atac, instituind reguli noi în privința compunerii completurilor de judecată a apelurilor, inițial prin Legea nr. 207/2018, iar apoi prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2018. În aceste condiții, fiind în prezența unei succesiuni a legilor în timp, apreciază că situația juridică diferită în care se află anumite persoane în funcție de succesiunea menționată, potrivit principiului tempus regit actum, nu are semnificația unei discriminări și, în consecință, nu este contrară nici principiului egalității în drepturi a cetățenilor consacrat de dispozițiile art. 16 alin. (1) din Constituție. Mai mult, în virtutea prevederilor constituționale ale art. 126 alin. (2), competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege. … 7.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:8.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 9.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. VI alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2018 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul justiției, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 874 din 16 octombrie 2018, în redactarea anterioară modificării acestora prin prevederile articolului unic pct. 2 din Legea nr. 239/2019 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 92/2018 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul justiției, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1024 din 19 decembrie 2019. Dispozițiile de lege criticate au următorul cuprins: „(2) În cauzele penale, dispozițiile art. 54 alin. (2) din Legea nr. 304/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, privitoare la judecarea apelurilor în complet format din 3 judecători se aplică la judecarea apelurilor în cauzele care au fost înregistrate în primă instanță începând cu 1 ianuarie 2020. Apelurile formulate în cauzele penale înregistrate în primă instanță începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență și până la data de 31 decembrie 2019 inclusiv, se judecă în complet format din 2 judecători.“ … 10.În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții de lege, instanța de judecată, autoare a excepției, invocă încălcarea prevederilor constituționale ale art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea cetățenilor în fața legii, fără privilegii și fără discriminări. … 11.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile art. VI alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2018 au mai fost supuse controlului de constituționalitate prin raportare la prevederile art. 16 din Constituție – invocate și în prezenta cauză – și față de critici similare. … 12.Astfel, prin Decizia nr. 130 din 2 martie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 496 din 13 mai 2021, Curtea a respins, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. VI alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2018. În acest sens, prin decizia citată, paragrafele 16-18, Curtea a reținut că, în exercitarea controlului de constituționalitate a priori cu privire la Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, a pronunțat Decizia nr. 33 din 23 ianuarie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 146 din 15 februarie 2018, în considerentele căreia a examinat critica referitoare la dispozițiile art. I pct. 30 prin raportare la prevederile art. 21 alin. (3) din Constituție. Dispozițiile art. I pct. 30 din legea supusă controlului de constituționalitate stabileau că: „La articolul 54, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins: «(2) Apelurile și recursurile se judecă în complet format din 3 judecători, cu excepția cazurilor în care legea prevede altfel.»“ Critica de neconstituționalitate a fost formulată în sensul că, în lipsa unui studiu de impact privind resursele umane ale instanțelor, norma modificatoare va conduce la scăderea numărului de completuri de judecată și, implicit, la acordarea unor termene mai lungi pentru soluționarea cauzelor, împrejurare ce este de natură a încălca prevederile art. 21 alin. (3) din Constituție. Prin Decizia nr. 33 din 23 ianuarie 2018, mai sus citată, Curtea a observat că norma criticată modifică dispozițiile art. 54 alin. (2) din Legea nr. 304/2004, care prevăd că apelurile se judecă în complet de 2 judecători, stabilind, ca normă generală, un complet format din 3 judecători atât pentru judecarea apelurilor, cât și pentru judecarea recursurilor (paragraful 116). Curtea a reținut, totodată, că, în ceea ce privește modificările operate sub aspectul creșterii numărului de judecători care compun completurile de judecată în materiile reglementate, opțiunea legiuitorului cu privire la aceste aspecte nu constituie o problemă de constituționalitate, care să poată fi cenzurată pe calea controlului efectuat de Curte. Stabilirea normelor privind structura instanțelor de judecată, secțiile și completurile specializate din cadrul acestora sau compunerea completurilor de judecată cade în competența de reglementare a legiuitorului. Acesta are o marjă semnificativă de apreciere în virtutea prevederilor constituționale cuprinse în art. 126 alin. (1), care se referă la „instanțe judecătorești stabilite de lege“, precum și în art. 126 alin. (4), potrivit cărora „Compunerea Înaltei Curți de Casație și Justiție și regulile de funcționare a acesteia se stabilesc prin lege organică“. Mai mult, Curtea a reținut că nu poate cenzura opțiunea legiuitorului sub aspectul existenței sau inexistenței unui studiu de impact al legii modificatoare privind resursele umane ale instanțelor, această chestiune neavând relevanță constituțională. Pentru aceste motive, Curtea a apreciat ca fiind neîntemeiată critica de neconstituționalitate formulată de autorii sesizării cu privire la dispozițiile art. I pct. 30 din Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară prin raportare la prevederile art. 21 alin. (3) din Constituție. … 13.Prin Decizia nr. 130 din 2 martie 2021, mai sus menționată, paragrafele 19 și 20, Curtea a constatat că, ulterior publicării Deciziei nr. 33 din 23 ianuarie 2018, precitată, Parlamentul a adoptat Legea nr. 207/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, prin care s-au adus, printre altele, modificări în ceea ce privește compunerea completurilor pentru judecarea cauzelor în apel. Legea nr. 207/2018 a intrat în vigoare la data de 23 iulie 2018, conform dispozițiilor art. 78 din Legea fundamentală potrivit cărora „Legea se publică în Monitorul Oficial al României și intră în vigoare la 3 zile de la data publicării sau la o dată ulterioară prevăzută în textul ei“. Prevederile art. I pct. 30 din Legea nr. 207/2018 au modificat dispozițiile art. 54 alin. (2) din Legea nr. 304/2004, în sensul că „Apelurile și recursurile se judecă în complet format din 3 judecători, cu excepția cazurilor în care legea prevede altfel“. Totodată, Curtea a observat că, pentru a clarifica modul de aplicare în timp a noii reglementări, legiuitorul a instituit o normă tranzitorie în cuprinsul art. IV din Legea nr. 207/2018, potrivit căreia „Dispozițiile prezentei legi privind judecarea apelurilor în complet de 3 judecători se aplică cauzelor înregistrate pe rolul instanțelor după intrarea în vigoare a prezentei legi“. Deși prevederile art. IV din Legea nr. 207/2018 utilizează noțiunea de „cauză“ fără a o defini, Curtea a reținut că, în materie penală, accepțiunea acestui termen este cea care rezultă din ansamblul normelor procesual penale și privește cauzele penale care au fost înregistrate în primă instanță după intrarea în vigoare a Legii nr. 207/2018. Având însă în vedere și faptul că, potrivit dispozițiilor art. 329 alin. (1) din Codul de procedură penală, rechizitoriul constituie actul de sesizare a instanței de judecată, Curtea a reținut că înregistrarea cauzei are în vedere momentul deschiderii/declanșării procedurii camerei preliminare. Astfel, Curtea a constatat că norma tranzitorie, reglementată de prevederile art. IV din Legea nr. 207/2018, instituie o situație de ultraactivitate a legii procesuale vechi, urmând ca apelurile să fie judecate în complet format din 3 judecători numai în cauzele penale înregistrate pe rolul instanței în procedura de cameră preliminară după intrarea în vigoare a Legii nr. 207/2018. … 14.Totodată, prin Decizia nr. 130 din 2 martie 2021, precitată, paragraful 21, Curtea a reținut că, în considerarea faptului că schemele de personal ale instanțelor judecătorești sunt subdimensionate, cu consecințe în ceea ce privește aplicarea normei privind judecarea apelurilor în completuri formate din 3 judecători, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2018, legiuitorul delegat a adoptat în regim de urgență măsuri legislative referitoare la compunerea completurilor de apel. În materie penală, pe de o parte, a fost adoptată o soluție de prorogare a termenului de la care ar urma să se aplice dispozițiile art. 54 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 în ceea ce privește judecarea apelurilor în complet format din 3 judecători – și anume la judecarea apelurilor în cauzele care au fost înregistrate în primă instanță începând cu 1 ianuarie 2020 [art. VI alin. (2) teza întâi], iar, pe de altă parte, s-a stabilit că se judecă în complet format din 2 judecători apelurile formulate în cauzele penale înregistrate în primă instanță în intervalul de timp dintre data intrării în vigoare a ordonanței de urgență și data de 31 decembrie 2019 inclusiv [art. VI alin. (2) teza a doua]. … 15.Revenind la prezenta excepție, Curtea observă că instanța de apel, și anume Curtea de Apel București – Secția a II-a penală, a ridicat, din oficiu, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. VI alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2018 cu ocazia soluționării apelurilor formulate în două cauze penale având ca obiect cereri de revizuire înregistrate pe rolul primei instanțe – Tribunalul București, respectiv Judecătoria Sectorului 2 București – la data de 25 iulie 2018 și, respectiv, 18 septembrie 2018, fiind evident că sentințele penale definitive atacate în procedura revizuirii au fost pronunțate în cauze penale înregistrate în primă instanță anterior datei de 23 iulie 2018, data intrării în vigoare a Legii nr. 207/2018, care a fost urmată de intrarea în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 92/2018 la 16 octombrie 2018. Întrucât dispozițiile art. VI alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2018 vizează, pe de o parte, (i) judecarea apelurilor în cauzele care au fost înregistrate în primă instanță începând cu 1 ianuarie 2020, cât privește aplicarea dispozițiilor art. 54 alin. (2) din Legea nr. 304/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, privitoare la judecarea apelurilor în complet format din 3 judecători (teza întâi), și, pe de altă parte, (ii) apelurile formulate în cauzele penale înregistrate în primă instanță începând cu data intrării în vigoare a ordonanței de urgență (16 octombrie 2018) și până la data de 31 decembrie 2019 inclusiv, care se judecă în complet format din 2 judecători (teza a doua), textul de lege criticat nu are legătură cu soluționarea cauzelor în care a fost ridicată prezenta excepție de neconstituționalitate. Or, potrivit dispozițiilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, „Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești […] privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, care are legătură cu soluționarea cauzei […]“. În acest sens este și jurisprudența Curții Constituționale (de exemplu, Decizia nr. 48 din 22 ianuarie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 321 din 24 aprilie 2019, paragrafele 39 și 40, Decizia nr. 652 din 19 octombrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 145 din 11 februarie 2022, paragraful 12, și Decizia nr. 130 din 2 martie 2021, precitată, paragrafele 23 și 24). … 16.Ținând cont de prevederile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, Curtea constată că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. VI alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2018 este inadmisibilă. … 17.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. VI alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2018 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul justiției, excepție ridicată, din oficiu, de instanța judecătorească în dosarele nr. 25.492/3/2018 și nr. 20.082/300/2018 ale Curții de Apel București – Secția a II-a penală.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel București – Secția a II-a penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 7 aprilie 2022.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
pentru prof. univ. dr. VALER DORNEANU,în temeiul art. 426 alin. (4) din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, semnează
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Oana-Cristina Puică––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește