DECIZIA nr. 213 din 9 aprilie 2024

Cu participarea reprezentantei Ministerului Public, procuror Nicoleta-Ecaterina Eucarie. 1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 15 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, excepție ridicată de Lucian Boceanu în Dosarul nr. 6.821/109/2020 al Tribunalului Argeș – Secția penală. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.202D/2020. … 2.La apelul nominal se constată lipsa autorului excepției. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.  … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantei Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate. Arată că dispozițiile criticate trebuie coroborate cu cele ale art. 72 și 73 din Codul penal și că deducerea perioadei în care o persoană a fost supusă unei măsuri preventive privative de libertate se scade din durata pedepsei închisorii pronunțate de instanțe. Textul criticat reglementează deducerea perioadelor de reținere și arestare preventivă dispuse în faza de urmărire penală, legiuitorul stabilind că această deducere se va realiza tot din pedeapsa pronunțată de instanțele române.  … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:4.Prin Încheierea nr. 76 din 20 noiembrie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 6.821/109/2020, Tribunalul Argeș – Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 15 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, excepție ridicată de Lucian Boceanu cu ocazia soluționării unei cereri de revocare a măsurii arestului preventiv dispuse în cadrul urmăririi penale. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia arată că dispozițiile criticate creează o situație discriminatorie pentru persoanele arestate preventiv în cursul urmăririi penale și care execută măsura preventivă ca urmare a aplicării legii privind cooperarea internațională, cărora nu li se recunoaște dreptul de deducere a acestei perioade din perioada maximă de 180 de zile prevăzută de dispozițiile art. 236 din Codul de procedură penală și de art. 23 alin. (5) din Constituție, spre deosebire de persoanele arestate preventiv în procedura de urmărire penală pe teritoriul național. Deși măsura preventivă privativă de libertate dispusă în temeiul Legii nr. 302/2004 produce aceleași efecte juridice ca măsura preventivă privativă de libertate prevăzută de Codul de procedură penală, efectele acesteia sunt doar parțial recunoscute de legea română atâta vreme cât nu se permite deducerea acesteia din durata maximă de 180 de zile, cât poate dura o măsură preventivă privativă de libertate în cursul urmăririi penale pe teritoriul României. … 6.Tribunalul Argeș – Secția penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Măsura computării duratei măsurilor preventive privative de libertate are ca scop protecția libertății individuale a persoanei, drept fundamental prevăzut la art. 23 din Constituție. Arată că dispozițiile criticate trebuie coroborate cu cele ale art. 8, 9, 10, 11, 72 și ale art. 73 alin. (1) din Codul penal și cu cele ale art. 84 alin. (1) din Legea nr. 302/2004. Astfel, din interpretarea gramaticală și sistematică a acestor texte de lege rezultă că durata măsurilor privative de libertate, la care o persoană a fost supusă în îndeplinirea unei cereri formulate de autoritățile române în temeiul Legii nr. 302/2004, nu se poate deduce decât din durata pedepsei aplicate de instanțele române, dispozițiile legale criticate fiind clare în acest sens. Prin sintagma durata pedepsei aplicate de instanțele române, legiuitorul a exclus din sfera de incidență a dispozițiilor criticate faza de urmărire penală, deoarece acestea prevăd deducerea din pedeapsa aplicată de instanța română, ceea ce în mod expres presupune o pedeapsă care nu poate rezulta, în contextul legislației procesual penale române, decât dintr-o pronunțare pe fondul cauzei. Astfel, dispozițiile art. 15 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 vor fi aplicate, după caz, numai de către instanța de judecată/instanța de executare, cu ocazia soluționării în fond a unei cauze penale, iar nu de către judecătorul de drepturi și libertăți, într-o procedură judiciară ca cea în cadrul căreia a fost ridicată excepția de neconstituționalitate. … 7.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 8.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:9.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 10.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile art. 15 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 411 din 27 mai 2019, cu următorul conținut: „Durata pedepselor și a măsurilor privative de libertate, în îndeplinirea unei cereri formulate de autoritățile române în temeiul prezentei legi, este luată în calcul în cadrul procedurii penale române și se compută din durata pedepsei aplicate de instanțele române.“ … 11.Autorul excepției susține că textul criticat contravine prevederilor constituționale cuprinse în art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea cetățenilor în fața legii și în art. 23 alin. (5) referitor la durata maximă a măsurii privative de libertate dispuse în cursul urmăririi penale. … 12.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că dispozițiile art. 15 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 reglementează computarea duratei pedepselor și a măsurilor privative de libertate, în îndeplinirea unei cereri formulate de autoritățile române în temeiul cooperării judiciare internaționale în materie penală, din durata pedepsei aplicate de instanțele române. Această instituție are corespondent în dispozițiile art. 72 din Codul penal, care, la alin. (1), dispun în sensul că perioada în care o persoană a fost supusă unei măsuri preventive privative de libertate se scade din durata pedepsei închisorii pronunțate. Curtea a reținut că măsura computării duratei măsurilor preventive privative de libertate are ca scop protecția libertății individuale a persoanei, drept fundamental prevăzut la art. 23 din Constituție. Din această perspectivă, Curtea a constatat că, deși inculpatul care execută o măsură preventivă privativă de libertate nu este supus regimului de executare a pedepselor privative de libertate, el este totuși privat în acest fel de libertate pentru o perioadă consistentă de timp, în funcție de împrejurările și complexitatea cauzei, prin prelungirea măsurii preventive dispuse sau prin înlocuirea ei cu o altă măsură preventivă privativă de libertate (Decizia nr. 138 din 10 martie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 340 din 19 mai 2015, paragrafele 11 și 13). De asemenea, Curtea a constatat că reglementarea unui mecanism de computare a măsurilor preventive privative de libertate din durata pedepsei închisorii pronunțate constituie o garanție a libertății individuale a persoanelor care execută astfel de măsuri în cursul procesului penal, garanție ce constituie, totodată, o formă de protecție a dreptului lor la viață privată și de familie (Decizia nr. 441 din 22 iunie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 838 din 23 octombrie 2017, paragraful 36). … 13.În ceea ce privește computarea măsurilor preventive privative de libertate, Curtea a observat că în literatura juridică de specialitate s-a apreciat că, „potrivit legii, scăderea reținerii și a arestării preventive din durata pedepsei privative de libertate pronunțate este o măsură necesară, justificată și echitabilă, deoarece, deținerea preventivă constituind o consecință a faptei penale săvârșite, la fel ca și pedeapsa, în acest mod condamnatul ar executa o pedeapsă mai mare decât cea aplicată de instanță dacă nu s-ar face această scădere. Rezultă că un element important în calcularea duratei pedepsei care urmează să fie executată îl constituie computarea din pedeapsa pe care condamnatul o are de executat a perioadei cât acesta a fost arestat preventiv, care se știe că, în funcție de complexitatea cauzei penale, poate însuma uneori luni de zile. Perioada în care o persoană a fost supusă unei măsuri preventive privative de libertate […] legea o scade din pedeapsa pronunțată, deoarece atât detențiunea preventivă, cât și pedeapsa aplicată însumează suferința globală pe care cel vinovat de comiterea infracțiunii o suportă pe deplin justificat. Dacă legea nu ar admite scăderea prevenției privative de libertate din pedeapsa pe care condamnatul o are de executat, s-ar crea o inechitate între gravitatea faptei și pedeapsa prea grea pe care o suportă condamnatul“. … 14.Având în vedere aceste aspecte, Curtea a observat că instituția computării duratei măsurilor preventive privative de libertate rezidă în faptul că, deși diferite prin natura lor, măsurile preventive privative de libertate se aseamănă pedepsei închisorii din perspectiva faptului că, în ambele cazuri, libertatea individuală este îngrădită, fiind vizată în mod direct starea de libertate a unei persoane (suspect, inculpat, condamnat), concretizându-se în privarea acesteia de libertate (Decizia nr. 115 din 28 februarie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 504 din 21 iunie 2019, paragrafele 27-30). … 15.Așa fiind, rezultă că este de esența măsurii computării duratei pedepselor și a măsurilor privative de libertate ca deducerea să se realizeze din pedeapsa aplicată, principiu deplin respectat și de dispozițiile art. 15 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală. … 16.Având în vedere aceste aspecte, precum și susținerile autorului excepției, Curtea reține că, în realitate, acesta solicită Curții Constituționale completarea textului de lege criticat în sensul introducerii unei noi instituții/măsuri/reglementări care să permită deducerea privării de libertate dispuse în îndeplinirea unei cereri formulate de autoritățile române, în temeiul cooperării judiciare internaționale în materie penală, din durata măsurilor preventive privative de libertate dispuse în cursul urmăririi penale efectuate, ulterior, pe teritoriul României. … 17.Așa fiind, Curtea constată că susținerile autorului excepției nu reprezintă o veritabilă critică de neconstituționalitate, acesta tinzând la relevarea pretinsei neconstituționalități a normelor criticate prin raportare nu la conținutul normativ intrinsec, ci prin raportare la o anumită soluție legislativă pe care acestea nu o cuprind. Or, analiza unor astfel de critici de neconstituționalitate nu intră în competența de soluționare a Curții Constituționale, care, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, „se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată“. … 18.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1–3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 15 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, excepție ridicată de Lucian Boceanu în Dosarul nr. 6.821/109/2020 al Tribunalului Argeș – Secția penală.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Argeș – Secția penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 9 aprilie 2024.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Daniela Ramona Marițiu––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește