DECIZIA nr. 213 din 4 aprilie 2017

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminița Nicolescu.
1.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor
art. 35 alin. (3) și
(4) din Legea cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996, excepție ridicată de Mădălina Georgeta Manda în Dosarul nr. 1.472/223/2015 al Judecătoriei Drăgășani și care formează obiectul Dosarului nr. 294D/2016 al Curții Constituționale.
 … 2.
La apelul nominal răspunde personal autoarea excepției, asistată de avocat Florentina Enache, din cadrul Baroului București, cu împuternicire avocațială depusă la dosar. Lipsesc celelalte părți, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.  … 3.
Magistratul-asistent referă asupra cauzei și arată că dosarul se află la al doilea termen de judecată, având în vedere că, prin Încheierea de ședință din 23 martie 2017, Curtea, deliberând asupra cererii avocatului autoarei excepției de acordare a unui nou termen de judecată, față de imposibilitatea de a se prezenta, motivată printr-o adeverință medicală, a dispus amânarea judecării cauzei pentru data de 4 aprilie 2017. … 4.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul avocatului autoarei excepției, care solicită admiterea excepției de neconstituționalitate, susținând aspecte referitoare la situația de fapt care, în opinia sa, conduc la constatarea neconstituționalității prevederilor legale criticate. Astfel, prevederile
art. 35 alin. (3) și
(4) din Legea nr. 7/1996 contravin dispozițiilor constituționale ale
art. 21 și
44, întrucât autoarea excepției, beneficiară a unei măsurii asiguratorii – sechestrul asigurator – instituită printr-o hotărâre judecătorească executorie, a fost în imposibilitatea de a obține notarea sechestrului asigurator în cartea funciară, deși
art. 955 din Codul de procedura civilă prevede că sechestrul asigurator se notează, de îndată, în cartea funciară. Astfel,
modalitatea în care sunt redactate prevederile
art. 35 alin. (3) și
(4) din Legea 7/1996 dă naștere în practică unor situații ce conduc la fraudă și abuz, în detrimentul drepturilor creditorului, recunoscute prin hotărâre judecătorească. Deși intenția legiuitorului la momentul adoptării
art. 35 alin. (3) și
(4) din Legea nr. 7/1996 a fost pozitivă, în sensul de a împiedica vânzările succesive efectuate de aceeași persoană, în practică, aceste dispoziții legale devin o sancțiune pentru un creditor și un beneficiu pentru intențiile și acțiunile frauduloase ale debitorului. Depune note scrise.
 … 5.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, sens în care arată că prevederile legale criticate nu încalcă liberul acces la justiție. Astfel, în condițiile prevăzute de
art. 31 din Legea nr. 7/1996, cei interesați sau notarul public pot formula plângere împotriva încheierii registratorului-șef, în termen de 15 zile de la comunicare, soluționarea acesteia fiind de competența judecătoriei în a cărei rază de competență teritorială se află imobilul.
 … 6.
Având cuvântul în replică, avocatul autoarei excepției arată că viciul de neconstituționalitate persistă, chiar dacă există posibilitatea sesizării instanței judecătorești. Astfel, o deficiență legislativă obligă creditorul să deschidă alte procese pentru valorificarea unui drept al său, recunoscut prin hotărâre judecătorească. … 
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
7.
Prin Încheierea din 18 februarie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 1.472/223/2015, Judecătoria Drăgășani a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 35 alin. (3) și
(4) din Legea cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Mădălina Georgeta Manda într-o cauză având ca obiect plângerea împotriva încheierii de carte funciară.
 … 8.
În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarea acesteia susține, în esență, că prevederile legale criticate sunt neconstituționale, deoarece petenta, titulară a unei măsurii asiguratorii – sechestrul asigurător -, a fost în imposibilitatea de a nota sechestrul asigurător în cartea funciară. Deși, la data înregistrării cererii de notare a sechestrului asigurător, contractele de vânzare-cumpărare a imobilelor proprietatea debitorilor nu erau nici măcar încheiate, nicidecum depuse la cartea funciară spre înregistrare, cererea petentei de notare a sechestrului asigurator a fost soluționată negativ, ulterior deblocării cărților funciare prin depunerea spre înregistrare a contractelor de vânzare-cumpărare, evident invocându-se faptul că debitorii nu mai sunt proprietarii imobilelor. Deși
art. 955 alin. (3) din Codul de procedură civilă dispune că sechestrul asigurător (înființat de instanța de judecată printr-o hotărâre executorie) se înscrie de îndată în cartea funciară, „un simplu funcționar“, prevalându-se de prevederile
art. 35 alin. (3) din Legea nr. 7/1996, lipsește de efect o hotărâre judecătorească și nesocotește dispozițiile Codului de procedură civilă. O astfel de situație este de natură a încălca dreptul de acces la justiție, dreptul la un proces echitabil și inclusiv dreptul de proprietate, fiind binecunoscut faptul că aceste drepturi includ posibilitatea de a obține punerea în aplicare a unei hotărâri judecătorești și efectuarea publicității pentru dreptul recunoscut. O hotărâre judecătorească ce nu poate fi pusă în aplicare sau pentru care nu pot fi îndeplinite formalitățile de publicitate, ce au rolul tocmai de a conserva dreptul dobândit, transformă dreptul de acces la justiție într-un drept iluzoriu, lipsit de substanță. Astfel, cel în favoarea căruia s-a garantat un drept – cum este dreptul fundamental privind accesul la justiție – acela trebuie să aibă și situația concretă de a beneficia de acest drept. Este inadmisibil ca, în ipoteza în care un subiect de drept își exercită un drept conferit, să sufere consecințe nefavorabile și să fie privat de un alt drept – cum este cazul creditorului aflat în imposibilitatea de a obține publicitatea dreptului dobândit, publicitate care are scopul de a conserva dreptul dobândit.
 … 9.
În egală măsură, autoarea excepției susține că textele legale invocate se află în contradicție și cu dispozițiile
art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale privind desfășurarea unui proces echitabil, Curtea Europeană a Drepturilor Omului statuând că „obligația statului prin lege și prin puterea judecătorească este de a nu înlătura egalitatea în plan procesual a părților și de a nu le pune, prin orice instrument, într-o poziție de inferioritate una față de cealaltă“. Or, prin intermediul
art. 35 alin. (3) și
(4) din Legea nr. 7/1996, legiuitorul a pus în poziție de inferioritate creditorul – beneficiar al unei hotărâri judecătorești de instituire a sechestrului asigurător, aflat în imposibilitatea de a obține publicitatea dreptului dobândit, publicitate care îi conservă dreptul, față de debitori care au depus o simplă cerere de eliberare a unui extras de carte funciară pentru autentificare.
 … 10.
Judecătoria Drăgășani apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât textele legale contestate nu contravin niciuneia dintre normele constituționale invocate în susținerea ei. Astfel, prin respingerea cererii de notare în cărțile funciare a sechestrului asigurator, petentei nu i s-a încălcat în niciun fel liberul acces la justiție prevăzut de
art. 21 din Constituție, întrucât, potrivit
art. 31 alin. (2) din Legea nr. 7/1996, aceasta a putut ataca încheierile registratorului cu cerere de reexaminare, iar, împotriva încheierilor registratorului-șef prin care i s-au respins cererile de reexaminare, petenta a formulat plângere la judecătorie în temeiul
art. 31 alin. (3) din Legea nr. 7/1996. Mai mult decât atât, petenta are deschisă calea acțiunii revocatorii (pauliană), prevăzută de
art. 1.562 din noul Cod civil, dacă apreciază că acele acte de înstrăinare au fost făcute în frauda drepturilor sale. Dreptul de proprietate privată al petentei nu a fost nici el încălcat prin respingerea cererii de notare în cărțile funciare a sechestrului asigurator, el fiind garantat și ocrotit de lege, petenta având la dispoziție mijloacele legale de protejare a dreptului său subiectiv civil, respectiv acțiuni personale.
 … 11.
Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
 … 12.
Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Reține că textul legal criticat nu încalcă prevederile
art. 21 din Constituție, întrucât dispozițiile
art. 31 din Legea nr. 7/1996 oferă persoanei interesate posibilitatea de a formula cerere de reexaminare a încheierii de respingere a cererii de înscriere în cartea funciară, care se soluționează de registratorul-șef din cadrul oficiului teritorial în raza căruia este situat imobilul. Împotriva încheierii registratorului-șef, cei interesați pot formula plângere la judecătoria în a cărei rază de competență teritorială se află imobilul, hotărârea pronunțată de judecătorie putând fi atacată cu apel. Invocă
Decizia Curții Constituționale nr. 632 din 29 mai 2008. Nici prevederile
art. 44 din Constituție nu sunt încălcate, întrucât petenta are deschisă calea acțiunii revocatorii, prevăzute de
art. 1.562 din Codul civil.
 … 13.
Avocatul Poporului consideră că excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 35 alin. (3) și
(4) din Legea nr. 7/1996 este inadmisibilă. Pornind de la motivarea excepției de neconstituționalitate, consideră că, în realitate, invocarea acesteia a fost determinată de modul de aplicare a prevederilor
art. 35 alin. (3) și
(4) din Legea nr. 7/1996, republicată. În legătură cu situația autoarei, devin incidente dispozițiile
art. 955 din Codul de procedura civilă, referitoare la executarea sechestrului asigurător, în temeiul cărora sechestrul asigurător înființat asupra unui bun supus unor formalități de publicitate se va înscrie de îndată în cartea funciară [
art. 955 alin. (3) teza I din Codul de procedura civilă]. În plus, deși în același articol se mai prevede că măsura sechestrului asigurător se duce la îndeplinire de către executorul judecătoresc, potrivit regulilor Codului de procedură civilă cu privire la executarea silită, care se aplică în mod corespunzător, fără a mai cere vreo autorizare sau încuviințare în acest sens, menționează că în etapa executării silite este aplicabil principiul disponibilității. Ca atare, executorul judecătoresc nu poate acționa din oficiu, ci doar pe baza cererii creditorului, fiind în etapa executării măsurilor provizorii. Din prisma celor expuse, apreciază că lipsa de diligență a creditorului de a asigura, de îndată, înscrierea în cartea funciară a sechestrului asigurător înființat asupra unui bun supus unor formalități de publicitate, nu ține de constituționalitatea unui anumit text de lege, ci, mai degrabă, de modul în care beneficiarul unei norme juridice înțelege să o aplice. În aceste condiții, normele legale criticate nu sunt de natură a aduce atingere accesului liber la justiție sau dreptului de proprietate privată.
 … 14.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepțiilor de neconstituționalitate.  … 
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile avocatului autoarei excepției, notele scrise depuse de autoarea excepției, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile
Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992, reține următoarele:
15.
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor
art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale
art. 1 alin. (2), ale
art. 2,
3,
10 și
29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
 … 16.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile
art. 35 alin. (3) și
(4) din Legea cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 720 din 24 septembrie
2015, care au următorul cuprins:
(3)
Pe perioada valabilității extrasului de carte funciară pentru autentificare, registratorul nu va efectua niciun fel de înscriere în cartea funciară, cu excepția aceleia pentru care a fost eliberat extrasul. Valabilitatea extrasului încetează, prin împlinirea termenului, la momentul înregistrării cererii de înscriere a actului notarial pentru care acesta a fost eliberat sau la cererea notarului public care a solicitat extrasul.(4)
În situația în care în perioada de valabilitate prevăzută de
alin. (1) a extrasului de carte funciară pentru autentificare se înregistrează actul/actele autentice întocmite în baza acestuia, cererile de înscriere având ca înscris justificativ aceste acte se soluționează cu prioritate, celelalte cereri de înscriere înregistrate în această perioadă urmând a fi respinse. În situația în care valabilitatea extrasului de carte funciară pentru autentificare a încetat, iar cererea având ca înscris justificativ actul/actele autentice întocmite în baza acestuia nu a fost înregistrată în registrul general de intrare, cererile privitoare la imobilul în privința căruia a fost solicitat extrasul de carte funciară pentru autentificare mai sus menționat, înregistrate în această perioadă, se soluționează cu respectarea normelor în vigoare.
 … 17.
În opinia autoarei excepției, prevederile legale ce formează obiectul excepției contravin dispozițiilor din
Constituție cuprinse în
art. 21 privind accesul liber la justiție și
art. 44 privind dreptul de proprietate privată. De asemenea sunt invocate dispozițiile
art. 6 – Dreptul la un proces echitabil, cuprinse în
Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.
 … 18.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că prevederile
art. 35 din Legea nr. 7/1996 fac parte din
titlul II „Publicitatea imobiliară“,
capitolul II „Procedura de înscriere în cartea funciară“, și instituie reguli privitoare la procedura înscrierii în cartea funciară a unor acte notariale prin care se transmite, se modifică sau se constituie un drept real imobiliar. Astfel, la autentificarea unor asemenea acte, notarul public are obligația de a solicita un extras de carte funciară pentru autentificare, care este valabil timp de 10 zile lucrătoare de la data înregistrării cererii. În baza extrasului de carte funciară pentru autentificare, notarul public poate efectua toate operațiunile notariale necesare întocmirii actului în vederea căruia acesta a fost solicitat. În acest context legislativ, prevederile legale supuse controlului de constituționalitate stabilesc că, pe perioada valabilității extrasului de carte funciară pentru autentificare, registratorul nu va efectua niciun fel de înscriere în cartea funciară, cu excepția aceleia pentru care a fost eliberat extrasul. În același timp, în situația în care în perioada de valabilitate de 10 zile a extrasului de carte funciară pentru autentificare se înregistrează actul/actele autentice întocmite în baza acestuia, cererile de înscriere având ca înscris justificativ aceste acte se soluționează cu prioritate, celelalte cereri de înscriere înregistrate în această perioadă urmând a fi respinse.
 … 19.
Astfel, prevederile legale criticate au drept scop asigurarea unor garanții de validitate a actelor notariale prin care se transmite, se modifică sau se constituie un drept real imobiliar, în vederea evitării actelor frauduloase, precum și asigurarea unor înscrieri corecte, sub aspect juridic și tehnic, ale proprietății în cartea funciară, de natură să contribuie la securitatea circuitului juridic civil. … 20.
În aceste condiții, Curtea constată că apare pe deplin justificată opțiunea legiuitorului ca, pe perioada valabilității extrasului, să opereze interdicția efectuării vreunei înscrieri în cartea funciară (cu excepția aceleia pentru care a fost eliberat extrasul), înscriere care ar modifica situația juridică a bunului și ar anula conținutul extrasului emis în prealabil (a se vedea, în acest sens,
Decizia Curții Constituționale nr. 632 din 29 mai 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555 din 23 iulie 2008).
 … 21.
Pe cale de consecință, Curtea reține că prevederile
art. 35 alin. (3) și
(4) din Legea nr. 7/1996 nu încalcă normele constituționale și convenționale privind dreptul persoanelor interesate de a se adresa justiției pentru apărarea drepturilor și intereselor legitime și de a beneficia de un proces echitabil, de vreme ce
art. 31 din Legea nr. 7/1996 oferă persoanei interesate posibilitatea de a formula cerere de reexaminare a încheierii de respingere a cererii de înscriere în cartea funciară, care se soluționează de registratorul-șef din cadrul oficiului teritorial în raza căruia este situat imobilul. Împotriva încheierii registratorului-șef, cei interesați pot formula plângere la judecătoria în a cărei rază de competență teritorială se află imobilul, hotărârea pronunțată de judecătorie putând fi atacată cu apel. Sunt asigurate astfel garanțiile care condiționează liberul acces la justiție și dreptul la un proces echitabil.
 … 22.
De asemenea, Curtea constată că prevederile legale supuse controlului de constituționalitate nu sunt de natură a crea niciun prejudiciu titularilor de drepturi reale, ci, dimpotrivă, interdicția stabilită are rolul de a garanta protecția acestora, astfel încât nu poate fi reținută încălcarea dreptului de proprietate privată, prevăzut de
art. 44 din Constituție. Astfel cum a statuat instanța de contencios constituțional, legiuitorul ordinar este așadar competent să stabilească cadrul juridic pentru exercitarea atributelor dreptului de proprietate, în accepțiunea principială conferită de Constituție, în așa fel încât să nu vină în coliziune cu interesele generale sau cu interesele particulare legitime ale altor subiecte de drept, instituind astfel niște limitări rezonabile în valorificarea acestuia, ca drept subiectiv garantat.
 … 23.
Pe de altă parte, prin respingerea cererii de notare în cărțile funciare a sechestrului asigurator, dreptul de proprietate privată al autoarei excepției nu a fost încălcat, acest drept fiind garantat și ocrotit de lege. Astfel, pe calea acțiunii revocatorii, reglementată de
art. 1.562 și urm. din Codul civil, persoana interesată (creditorul), dacă dovedește un prejudiciu, poate cere să fie declarate inopozabile față de el actele juridice încheiate de debitor în frauda drepturilor sale, cum sunt cele prin care debitorul își creează sau își mărește o stare de insolvabilitate.
 … 24.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul
art. 146 lit. d) și al
art. 147 alin. (4) din Constituție, al
art. 1-3, al
art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
 … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Mădălina Georgeta Manda în Dosarul nr. 1.472/223/2015 al Judecătoriei Drăgășani și constată că prevederile
art. 35 alin. (3) și
(4) din Legea cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996 sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Judecătoriei Drăgășani și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 4 aprilie 2017.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Simina Popescu-Marin
––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește