DECIZIA nr. 213 din 20 aprilie 2023

Redacția Lex24
Publicat in CC: Decizii, 18/12/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 671 din 21 iulie 2023
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

Alegeti sectiunea:
SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ActulREFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 170
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEALEGE 263 16/12/2010 ART. 170
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 1REFERIRE LALEGE 3 30/06/1977
ART. 3REFERIRE LADECIZIE 702 31/10/2019
ART. 3REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010
ART. 3REFERIRE LALEGE 19 17/03/2000
ART. 5REFERIRE LADECIZIE 702 31/10/2019
ART. 5REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010
ART. 5REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 170
ART. 5REFERIRE LALEGE 19 17/03/2000
ART. 7REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 30
ART. 8REFERIRE LADECIZIE 702 31/10/2019
ART. 11REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 11REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 2
ART. 11REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 3
ART. 11REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 10
ART. 11REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 11REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 13REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 16
ART. 14REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 82
ART. 14REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 95
ART. 14REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 170
ART. 15REFERIRE LADECIZIE 670 19/10/2021
ART. 15REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010
ART. 15REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 53
ART. 15REFERIRE LALEGE 19 17/03/2000
ART. 15REFERIRE LALEGE 19 17/03/2000 ART. 41
ART. 15REFERIRE LALEGE 19 17/03/2000 ANEXA 3
ART. 17REFERIRE LALEGE 19 17/03/2000 ART. 38
ART. 17REFERIRE LALEGE 19 17/03/2000 ART. 53
ART. 17REFERIRE LALEGE 3 30/06/1977 ART. 23
ART. 20REFERIRE LAOUG 4 03/02/2005 ART. 1
ART. 20REFERIRE LALEGE 19 17/03/2000 ART. 53
ART. 20REFERIRE LALEGE 19 17/03/2000 ART. 180
ART. 20REFERIRE LALEGE 3 30/06/1977 ART. 22
ART. 22REFERIRE LADECIZIE 702 31/10/2019
ART. 25REFERIRE LADECIZIE 516 03/11/2022
ART. 25REFERIRE LADECIZIE 838 27/05/2009
ART. 25REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 126
ART. 26REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 26REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 11
ART. 26REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 26REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 26REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 147
Acte care fac referire la acest act:

SECTIUNE ACTREFERIT DEACT NORMATIV
ActulREFERIT DEDECIZIE 5 05/02/2024





Marian Enache – președinte
Mihaela Ciochină – judecător
Cristian Deliorga – judecător
Dimitrie-Bogdan Licu – judecător
Laura-Iuliana Scântei – judecător
Gheorghe Stan – judecător
Livia Doina Stanciu – judecător
Elena-Simina Tănăsescu – judecător
Varga Attila – judecător
Cosmin-Marian Văduva – magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a sintagmei înscrierea inițială la pensie din cuprinsul dispozițiilor art. 170 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, în măsura în care se interpretează în sensul că nu se aplică persoanelor care au obținut pensie de invaliditate în baza Legii nr. 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat și asistență socială, excepție ridicată de Nicolae Ciontescu în Dosarul nr. 1.629/63/2020 al Tribunalului Dolj – Secția conflicte de muncă și asigurări sociale și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.024D/2020.2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate. Prin Decizia nr. 702 din 31 octombrie 2019, Curtea Constituțională a analizat neconstituționalitatea sintagmei la înscrierea inițială la pensie, în ceea ce privește beneficiarii pensiilor de invaliditate, în măsura în care se interpretează că se referă la stabilirea pensiei pentru limită de vârstă prin aplicarea, pentru prima oară, a condițiilor de vârstă legală de pensionare și stagiu complet de cotizare prevăzute de Legea nr. 263/2010. Analiza Curții, în acel dosar, s-a făcut în urma sesizării de către beneficiari ai pensiei de invaliditate în baza Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, transformate în pensii pentru limită de vârstă în baza Legii nr. 263/2010. În cauza de față, autorul a beneficiat de pensia de invaliditate în baza Legii nr. 3/1977. Având, însă, în vedere că dispozitivul Deciziei nr. 702 din 31 octombrie 2019 nu conține nicio referire concretă la Legea nr. 19/2000, ci se referă generic la beneficiarii pensiilor de invaliditate care se transformă în pensii pentru limită de vârstă în baza Legii nr. 263/2010, textul este deja declarat neconstituțional, indiferent de legea anterioară Legii nr. 263/2010 în baza căreia s-a acordat pensia de invaliditate, adică indiferent dacă pensia s-a acordat în baza Legii nr. 3/1977 sau a Legii nr. 19/2000. Ca atare, excepția este inadmisibilă, iar aspectele învederate de către Avocatul Poporului în punctul său de vedere referitoare la modalitatea în care Casa Națională de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale aplică legea prin eludarea Deciziei nr. 702 din 31 octombrie 2019 pot fi soluționate prin motivarea deciziei pe care Curtea urmează să o pronunțe în prezenta cauză. Astfel, Curtea ar urma să precizeze că Decizia nr. 702 din 31 octombrie 2019 îi vizează și pe cei care au obținut pensia de invaliditate în baza Legii nr. 3/1977. Ca atare, excepția ar trebui respinsă ca devenită inadmisibilă.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 16 octombrie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 1.629/63/2020, Tribunalul Dolj – Secția conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a sintagmei înscrierea inițială la pensie din cuprinsul art. 170 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, în măsura în care se interpretează în sensul că nu se aplică persoanelor care au obținut pensie de invaliditate în baza Legii nr. 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat și asistență socială. Excepția a fost ridicată de Nicolae Ciontescu într-un dosar având ca obiect soluționarea unei contestații formulate împotriva deciziei de pensionare.5.În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată că momentul dobândirii unei pensii de invaliditate nu poate fi considerat înscriere inițială la pensie, în sensul art. 170 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, datorită naturii aleatorii și imprevizibile a evenimentului invalidant. În esență, autorul argumentează că interpretarea pe care o critică îi discriminează pe beneficiarii unei pensii de invaliditate în baza Legii nr. 3/1977 (ale cărei efecte au fost abrogate începând cu data de 1 aprilie 2001, când a intrat în vigoare Legea nr. 19/2000) față de beneficiarii unei astfel de pensii în temeiul Legii nr. 19/2000 (ieșită din vigoare la 1 ianuarie 2011, când a intrat în vigoare Legea nr. 263/2010). Astfel, potrivit Deciziei Curții Constituționale nr. 702 din 31 octombrie 2019, beneficiarii unei pensii de invaliditate în baza Legii nr. 19/2000 devenite pensie pentru limită de vârstă după 1 ianuarie 2011 beneficiază de indicele de corecție acordat de legiuitor prin art. 170 din Legea nr. 263/2010, în vreme ce, atât timp cât respectiva decizie nu i-a vizat și pe ei, beneficiarii unei pensii de invaliditate în baza Legii nr. 3/1977 și devenite pensie pentru limită de vârstă în baza Legii nr. 263/2010 nu beneficiază de acest indice. Acest tratament juridic este discriminatoriu, întrucât ambele categorii de pensionari se află, în mod obiectiv, în aceeași situație, adică pierderea capacității de muncă.6.Tribunalul Dolj – Secția conflicte de muncă și asigurări sociale apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată, fără a-și motiva acest punct de vedere.7.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.8.Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă, deoarece se critică modul de aplicare și interpretare a legii care a fost lămurit prin Decizia Curții Constituționale nr. 702 din 31 octombrie 2019. În subsidiar, Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată, deoarece nu există nicio deosebire obiectivă între situația beneficiarilor pensiilor de invaliditate în baza Legii nr. 3/1977 și cea a beneficiarilor pensiilor de invaliditate în baza Legii nr. 19/2000.9.Avocatul Poporului apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată, deoarece sunt discriminați beneficiarii pensiei de invaliditate stabilite în temeiul Legii nr. 3/1977 față de beneficiarii unor asemenea pensii stabilite în baza Legii nr. 19/2000, având în vedere că doar această din urmă categorie beneficiază, potrivit Deciziei Curții Constituționale nr. 702 din 31 octombrie 2019, de indicele de corecție prevăzut de art. 170 din Legea nr. 263/2010.10.Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au transmis punctul lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:11.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.12.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, în realitate, sintagma înscrierea inițială la pensie din cuprinsul prevederilor art. 170 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, care dispun că „Indicele de corecție se aplică o singură dată, la înscrierea inițială la pensie“.13.Se apreciază că dispozițiile criticate sunt contrare art. 16 din Constituție privind egalitatea în drepturi.14.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că autorul acesteia este beneficiar al unei pensii de invaliditate acordate în baza Legii nr. 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat și asistență socială, publicată în Buletinul Oficial nr. 82 din 6 august 1977, transformată, potrivit art. 82 din Legea nr. 263/2010, în pensie pentru limită de vârstă. Demersul său judiciar, inclusiv cel referitor la ridicarea prezentei excepții, vizează obținerea dreptului prevăzut de art. 170 din Legea nr. 263/2010, care, inițial, prevedea că „(1) Pentru persoanele înscrise la pensie începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, la punctajul mediu anual determinat în condițiile art. 95 se aplică un indice de corecție calculat ca raport între 43,3% din câștigul salarial mediu brut realizat pe anul precedent și valoarea unui punct de pensie în vigoare la acea dată. (2) Prevederile alin. (1) se aplică o singură dată, la înscrierea inițială la pensie“. Cu alte cuvinte, autorul excepției dorește ca la momentul transformării pensiei sale de invaliditate în pensie pentru limită de vârstă să primească indicele de corecție.15.Indicele de corecție prevăzut de art. 170 din Legea nr. 263/2010 reprezintă o măsură prin care legiuitorul a urmărit să compenseze consecințele negative în ceea ce privește cuantumul pensiei pe care condițiile referitoare la stagiul complet de cotizare reglementate de Legea nr. 263/2010 le au în raport cu cele stabilite prin Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 17 martie 2000. Astfel, inițial, dispozițiile alin. (4) al art. 41 din Legea nr. 19/2000 prevedeau: „Stagiul complet de cotizare este de 30 de ani pentru femei și de 35 de ani pentru bărbați. Atingerea stagiului complet de cotizare se va realiza în termen de 13 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi, prin creșterea acestuia, pornindu-se de la 25 de ani pentru femei și de la 30 de ani pentru bărbați, conform eșalonării prevăzute în anexa nr. 3.“ Dar, prin Legea nr. 263/2010, legiuitorul a înăsprit condițiile de pensionare din perspectiva duratei stagiului complet de cotizare necesar pentru dobândirea dreptului la pensie. Astfel, potrivit art. 53 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, „Stagiul complet de cotizare este de 35 de ani, atât pentru femei, cât și pentru bărbați. Atingerea acestui stagiu se realizează prin creșterea stagiului complet de cotizare, conform eșalonării prevăzute în anexa nr. 5.“ (a se vedea, în același sens, Decizia Curții Constituționale nr. 670 din 19 octombrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.157 din 6 decembrie 2021, paragraful 19).16.Cu referire la delimitarea categoriilor de pensionari eligibile pentru acordarea indicelui de corecție, relevantă pentru soluționarea prezentei excepții este Decizia nr. 702 din 31 octombrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 96 din 10 februarie 2020, paragraful 34, prin care Curtea Constituțională a decis că de acest indice de corecție trebuie să beneficieze și titularii pensiilor de invaliditate deschise în baza Legii nr. 19/2000, care au devenit pensii pentru limită de vârstă în baza Legii nr. 263/2010, pentru a nu fi discriminați față de titularii pensiilor de invaliditate deschise după 1 ianuarie 2011, care au devenit pensii pentru limită de vârstă după această dată. Prin criticile de neconstituționalitate formulate în cauza de față, autorul excepției solicită, în esență, Curții Constituționale să stabilească faptul că și titularii pensiilor de invaliditate deschise în baza Legii nr. 3/1977, care au devenit sau devin pensii pentru limită de vârstă după 1 ianuarie 2011, ar trebui să beneficieze de indicele de corecție prevăzut de art. 170 din Legea nr. 263/2010. În caz contrar, argumentează autorul excepției, această categorie de pensionari ar fi discriminată față de categoria de pensionari cu privire la care Curtea Constituțională, în Decizia nr. 702 din 31 octombrie 2019, a stabilit că beneficiază de indicele de corecție.17.Curtea observă că, sub aspectele relevante, beneficiarii pensiilor de invaliditate deschise în baza Legii nr. 3/1977 care au devenit sau devin pensii pentru limită de vârstă după 1 ianuarie 2011 se află în aceeași situație cu beneficiarii pensiilor de invaliditate deschise în baza Legii nr. 19/2000 care au devenit sau devin pensii pentru limită de vârstă după 1 ianuarie 2011. Analiza comparativă a dispozițiilor relevante în ceea ce privește persoanele eligibile pentru pensie de invaliditate în regimul Legii nr. 3/1977 și, respectiv, în regimul Legii nr. 19/2000 evidențiază așadar că, în esență, asigurații eligibili pentru obținerea unei pensii de invaliditate în baza Legii nr. 3/1977 sunt aceiași asigurați eligibili pentru acordarea acestei pensii în baza Legii nr. 19/2000. Astfel, dispozițiile art. 23 din Legea nr. 3/1977 prevedeau următoarele: „(1) Persoanele încadrate în muncă, care datorită unor accidente de muncă survenite în timpul îndeplinirii îndatoririlor de serviciu ori datorită bolilor profesionale și-au pierdut total sau în cea mai mare parte capacitatea de muncă, primesc pensie pe timpul cât durează invaliditatea. (2) Beneficiază, de asemenea, de pensie persoanele care și-au pierdut total sau în cea mai mare parte capacitatea de muncă din cauza unei boli contractate în timpul în care erau încadrate în muncă, dacă invaliditatea stabilită este de gradul I sau II. (3) De aceleași drepturi beneficiază și persoanele care și-au pierdut total sau în cea mai mare parte capacitatea de muncă în timpul și din cauza îndeplinirii obligațiilor militare ori a sarcinilor de stat sau obștești, precum și elevii, ucenicii și studenții în timpul efectuării practicii profesionale. (4) Persoanele care și-au pierdut jumătate din capacitatea de muncă și lucrează jumătate din durata normală a programului de lucru beneficiază, în condițiile legii, de pensie de invaliditate de gradul III.“ Totodată, art. 53 din Legea nr. 19/2000 prevedea: „(1) Au dreptul la pensie de invaliditate asigurații care și-au pierdut total sau cel puțin jumătate din capacitatea de muncă, din cauza: a) accidentelor de muncă, conform legii; b) bolilor profesionale și tuberculozei; c) bolilor obișnuite și accidentelor care nu au legătură cu munca. (2) Beneficiază de pensie de invaliditate, în condițiile prevăzute la alin. (1), și asigurații care satisfac obligații militare prevăzute la art. 38 alin. (1) lit. c). (3) Au dreptul la pensie de invaliditate, în condițiile prevăzute la alin. (1) lit. a), și elevii, ucenicii și studenții care și-au pierdut total sau cel puțin jumătate din capacitatea de muncă datorită accidentelor sau bolilor profesionale survenite în timpul și din cauza practicii profesionale. (4) Persoanele care și-au pierdut total sau parțial capacitatea de muncă și marii mutilați, ca urmare a participării la lupta pentru victoria Revoluției din decembrie 1989 ori în legătură cu evenimentele revoluționare din decembrie 1989, care erau cuprinși într-un sistem de asigurări sociale anterior datei ivirii invalidității din această cauză, au dreptul și la pensie de invaliditate, indiferent de vechimea în muncă, pe timpul cât durează invaliditatea, stabilită în aceleași condiții în care se acordă pensia de invaliditate persoanelor care au suferit accidente de muncă.“18.În paragrafele 34 și 35 ale Deciziei nr. 702 din 31 octombrie 2019, Curtea Constituțională a reținut că solicitarea acordării pensiei de invaliditate înaintea împlinirii condițiilor de stagiu și vârstă necesare acordării pensiei pentru limită de vârstă nu a reprezentat o manifestare de voință a asiguratului pentru obținerea dreptului la pensie în condiții mai favorabile, ci este consecința unor evenimente imprevizibile, cu efecte negative asupra capacității de muncă a persoanei în cauză. Mai mult, Curtea a observat că la data stabilirii pensiei pentru limită de vârstă, potrivit Legii nr. 263/2010, atât pentru persoanele care au obținut pensie de invaliditate în temeiul Legii nr. 19/2000, cât și pentru cele care au obținut același tip de pensie în temeiul Legii nr. 263/2010, se va avea în vedere stagiul complet de cotizare prevăzut de această din urmă lege. Așa fiind, persoanele care au obținut pensie de invaliditate potrivit legislației anterioare nu beneficiază de niciun avantaj obținut în temeiul Legii nr. 19/2000, astfel încât excluderea acestora de la aplicarea indicelui de corecție prevăzut de art. 170 din Legea nr. 263/2010 nu este justificată în mod obiectiv și rațional.19.Din perspectiva acestei motivări a Curții Constituționale, beneficiarii pensiilor de invaliditate, stabilite în baza Legii nr. 3/1977, care au devenit pensii pentru limită de vârstă după 1 ianuarie 2011, se află în aceeași situație cu beneficiarii pensiilor de invaliditate stabilite în baza Legii nr. 19/2000.20.Situația obiectiv asemănătoare în care se află beneficiarii pensiilor de invaliditate stabilite în baza Legii nr. 3/1977, care au devenit pensii pentru limită de vârstă după 1 ianuarie 2011, și beneficiarii pensiilor de invaliditate stabilite în baza Legii nr. 19/2000, care au devenit pensii pentru limită de vârstă după 1 ianuarie 2011, rezultă, totodată, și din dispozițiile Legii nr. 19/2000. Astfel, în baza art. 180 alin. (1) din Legea nr. 19/2000 (potrivit căruia „La data intrării în vigoare a prezentei legi pensiile de asigurări sociale de stat, pensiile suplimentare, pensiile de asigurări sociale pentru agricultori, stabilite pe baza legislației anterioare, precum și ajutoarele sociale stabilite potrivit legislației de pensii devin pensii în înțelesul prezentei legi.“), pensiile de invaliditate, stabilite în conformitate cu art. 22-38^1 din Legea nr. 3/1977, au devenit pensii, potrivit art. 53-64 din Legea nr. 19/2000 care reglementau regimul pensiei de invaliditate. În plus, concluzia că cele două categorii de pensionari se află, în mod obiectiv, în aceeași situație este întărită de împrejurarea că, ulterior adoptării Legii nr. 19/2000, pensiile stabilite potrivit vechii reglementări au fost recalculate în condițiile noii reglementări. Astfel, potrivit art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 119 din 7 februarie 2005, „Pensiile din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, stabilite în baza legislației în vigoare anterior datei de 1 aprilie 2001, se recalculează în condițiile prevăzute de prezenta ordonanță de urgență“. Rațiunea adoptării acestei măsuri este expres indicată în preambulul acestui act normativ, respectiv aceea a urgentării procesului de recalculare a tuturor pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, stabilite în baza legislației în vigoare anterior datei de 1 aprilie 2001, aflate în plată, astfel încât să fie respectat principiul „la condiții egale de pensionare, pensii egale, indiferent de anul ieșirii la pensie“, precum și pentru asigurarea cadrului legal necesar recalculării pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat.21.Ca atare, inclusiv pensiile de invaliditate stabilite în baza Legii nr. 3/1977 au fost recalculate potrivit Legii nr. 19/2000. Urmarea a fost aceea că, practic, pensiile de invaliditate stabilite în baza Legii nr. 3/1977 și cele stabilite în baza Legii nr. 19/2000 au fost „unificate“, în sensul că au fost (re)calculate potrivit acelorași reguli.22.În concluzie, întrucât beneficiarii pensiilor de invaliditate stabilite în baza Legii nr. 3/1977 se află în aceeași situație cu beneficiarii pensiilor de invaliditate stabilite în baza Legii nr. 19/2000, rezultă că și primei categorii de pensionari indicate îi este aplicabilă Decizia Curții Constituționale nr. 702 din 31 octombrie 2019.23.De altfel, în dispozitivul Deciziei nr. 702 din 31 octombrie 2019, Curtea Constituțională nu a menționat expres categoria beneficiarilor pensiilor de invaliditate obținute în baza Legii nr. 19/2000 și transformate în pensii pentru limită de vârstă în temeiul Legii nr. 263/2010, ci s-a referit, în mod generic, la toate categoriile de beneficiari ai pensiilor de invaliditate transformate în pensii pentru limită de vârstă în temeiul Legii nr. 263/2010, situație în care se află și autorul prezentei excepții. Este adevărat că jurisdicția constituțională, în motivarea Deciziei nr. 702 din 31 octombrie 2019, nu s-a referit în mod expres și la beneficiarii pensiilor de invaliditate acordate în baza Legii nr. 3/1977. Dar această situație nu trebuie interpretată în sensul excluderii acestora de la acordarea indicelui de corecție prevăzut de art. 170 din Legea nr. 263/2010. Curtea s-a referit, în motivarea deciziei amintite, exclusiv la beneficiarii pensiilor de invaliditate obținute în baza Legii nr. 19/2000 deoarece excepția de neconstituționalitate în cauza respectivă a fost ridicată de astfel de beneficiari.24.Ca atare, în aplicarea prevederilor art. 170 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, autoritățile administrative și instanțele judecătorești vor ține seama în primul rând de dispozitivul Deciziei Curții Constituționale nr. 702 din 31 octombrie 2019 care se referă în mod generic la beneficiarii pensiilor de invaliditate transformate în pensii pentru limită de vârstă în baza Legii nr. 263/2010, deci inclusiv la beneficiarii pensiilor de invaliditate acordate în baza Legii nr. 3/1977.25.Din acest motiv, prezenta excepție de neconstituționalitate este inadmisibilă, autorul acesteia punând în discuție interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 170 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, activitate care, potrivit jurisprudenței constante a Curții Constituționale, este de competența instanțelor judecătorești. Astfel, Curtea Constituțională a statuat că nu intră sub incidența controlului de constituționalitate exercitat de Curte aplicarea și interpretarea legii, acestea fiind de resortul exclusiv al instanței de judecată care judecă fondul cauzei, precum și al instanțelor de control judiciar, astfel cum rezultă din prevederile coroborate ale art. 126 alin. (1) și (3) din Constituție. Cu privire la conținutul și întinderea celor două noțiuni cuprinzătoare, interpretarea, respectiv aplicarea legii, Curtea Constituțională a reținut că acestea acoperă identificarea normei aplicabile, analiza conținutului său și o necesară adaptare a acesteia la faptele juridice pe care le-a stabilit, iar instanța de judecată este cea care poate dispune de instrumentele necesare pentru a decide cu privire la aceste aspecte (Decizia nr. 838 din 27 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 461 din 3 iulie 2009, sau Decizia nr. 516 din 3 noiembrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1265 din 29 decembrie 2022).26.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a sintagmei la înscrierea inițială la pensie din cuprinsul dispozițiilor art. 170 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, excepție ridicată de Nicolae Ciontescu în Dosarul nr. 1.629/63/2020 al Tribunalului Dolj – Secția conflicte de muncă și asigurări sociale.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Dolj – Secția conflicte de muncă și asigurări sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 20 aprilie 2023.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Cosmin-Marian Văduva
––

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x