DECIZIA nr. 212 din 4 aprilie 2017

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminița Nicolescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 503 alin. (3) raportat la art. 503 alin. (2) pct. 3 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Federația pentru Protecția Animalelor din București în Dosarul nr. 2.316/104/2015 al Tribunalului Olt – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 227D/2016. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților, procedura de citare fiind legal îndeplinită. … 3.Președintele dispune a se face apelul și în Dosarul nr. 1.001D/2016, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 503 alin. (3) din Codul de procedură, excepție ridicată de Societatea „Farmavet“ – S.A. din București în Dosarul nr. 51/33/2016 al Curții de Apel Cluj – Secția I civilă. … 4.La apelul nominal se constată lipsa părților, procedura de citare fiind legal îndeplinită. … 5.Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de conexare a cauzelor. Curtea, având în vedere obiectul identic al cauzelor, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea Dosarului nr. 1.001D/2016 la Dosarul nr. 227D/2016, care a fost primul înregistrat. … 6.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care formulează concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. În acest sens arată că dispozițiile legale criticate cuprind modul de reglementare al contestației în anulare și nu instituie privilegii sau discriminări între cetățeni și nici nu încalcă accesul liber la justiție, întrucât orice persoană poate să uzeze de această cale de atac. De altfel, dispozițiile legale criticate au mai format obiect al controlului de constituționalitate, Curtea constatând constituționalitatea acestora. … 7.La închiderea dezbaterilor se prezintă, pentru autoarea excepției de neconstituționalitate invocată în Dosarul nr. 1.001D/2016, domnul avocat Cosmin Libotean din Baroul București, depunând delegația la dosar. … 8.Președintele, în temeiul art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, acordă cuvântul domnului avocat Cosmin Libotean, care pune concluzii de admitere a excepției de neconstituționalitate. Arată că are cunoștință de pronunțarea Deciziei nr. 483 din 23 iunie 2015, însă, potrivit art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, faptul că prin decizia menționată s-a respins excepția de neconstituționalitate nu reprezintă o cauză de inadmisibilitate a excepției invocate în prezenta cauză. În continuare, în ceea ce privește temeinicia excepției, arată că dispozițiile legale criticate încalcă dispozițiile constituționale ale art. 21, 24 și 129, precum și pe cele ale art. 6 și art. 13 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților individuale. Astfel, dacă o instanță de recurs nu se pronunță asupra unui motiv de casare, hotărârea astfel pronunțată poate fi atacată cu contestație în anulare. Însă, în mod nejustificat, legiuitorul a apreciat că situația nu poate fi văzută, în mod similar, și în cazul unei hotărâri pronunțate în apel, nesusceptibilă de a fi atacată cu recurs. Așadar, nu se justifică ca, în cazul necercetării efective a unui motiv de apel, partea să nu aibă acces la această cale extraordinară de atac. … 9.Reprezentantul Ministerului Public precizează că menține concluziile anterior depuse. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:10.Prin încheierile din 11 februarie și 10 martie 2016, pronunțate în dosarele nr. 2.316/104/2015 și nr. 51/33/2016, Tribunalul Olt – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și Curtea de Apel Cluj – Secția I civilă au sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 503 alin. (3) raportat la art. 503 alin. (2) pct. 3, respectiv art. 503 alin. (3) din Codul de procedură civilă, excepții ridicate de Federația Națională pentru Protecția Animalelor din București, respectiv Societatea „Farmavet“ – S.A. din București în cauze având ca obiect soluționarea unor contestații în anulare formulate împotriva unor hotărâri pronunțate în apel, contestații întemeiate pe art. 503 alin. (2) pct. 3 din Codul de procedură civilă. … 11.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că dispozițiile legale criticate generează o inechitate între părțile unui proces în apel, ca și ultimă instanță, față de părțile unui proces în recurs, cei din urmă având o poziție favorabilă, întrucât pot uza de calea de retractare a contestației în anulare. Încălcarea principiului egalității în drepturi trebuie analizată nu din perspectiva inechității între părțile din apel, ci din prisma inechității între părțile a căror hotărâre judecătorească definitivă este pronunțată în apel și părțile a căror hotărâre judecătorească definitivă este pronunțată în recurs. Dispozițiile legale criticate încalcă și accesul liber la justiție al persoanei participante la procesul civil în ultimă instanță, respectiv accesul la o cale extraordinară de atac. Astfel, textul legal criticat reglementează o limitare nejustificată a motivelor pentru care se poate formula o contestație în anulare împotriva hotărârilor pronunțate în calea de atac a apelului și care, potrivit legii, nu pot face obiectul recursului. Această limitare nu a fost însoțită de instituirea unei căi de atac efective la dispoziția persoanei vătămate prin hotărârea instanței de apel care a omis să cerceteze unul sau mai multe dintre motivele de apel cu care a fost învestită. … 12.Astfel, se apreciază că, prin neanalizarea motivelor de apel cu a căror judecată a fost învestită instanța de apel, nu se respectă exigențele specifice unui grad de jurisdicție, deși Codul de procedură civilă reglementează pentru astfel de cauze principiul dublului grad de jurisdicție. Totodată, negarea posibilității de acces la instanță pentru retractarea unei hotărâri judecătorești reprezintă și o încălcare a dispozițiilor constituționale referitoare la dreptul la apărare și la folosirea căilor de atac. … 13.Tribunalul Olt – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și Curtea de Apel Cluj – Secția I civilă apreciază că textele legale criticate sunt constituționale. Lipsa posibilității de a exercita contestația în anulare pentru omisiunea instanței de apel de a cerceta un motiv de casare este o consecință firească a caracterului ordinar și devolutiv al apelului, fără a aduce atingere principiului egalității în fața legii și accesului liber la justiție, neputându-se, astfel, reține nici existența unei limitări a drepturilor sau libertăților fundamentale, respectiv a dreptului de acces liber la justiție și a dreptului la un proces echitabil. … 14.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. … 15.Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. … 16.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere al Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:17.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 18.Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum rezultă din încheierile de sesizare, îl reprezintă dispozițiile art. 503 alin. (3) raportat la art. 503 alin. (2) pct. 3 din Codul de procedură civilă, respectiv art. 503 alin. (3) din Codul de procedură civilă. Având în vedere motivarea excepțiilor de neconstituționalitate, Curtea reține ca obiect al acestora dispozițiile art. 503 alin. (3) din Codul de procedură civilă, care au următorul cuprins: „(3) Dispozițiile alin. (2) pct. 1, 2 și 4 se aplică în mod corespunzător hotărârilor instanțelor de apel care, potrivit legii, nu pot fi atacate cu recurs“. … 19.Art. 503 alin. (2), la care textul criticat face trimitere, are următorul cuprins:(2)Hotărârile instanțelor de recurs mai pot fi atacate cu contestație în anulare atunci când:1.hotărârea dată în recurs a fost pronunțată de o instanță necompetentă absolut sau cu încălcarea normelor referitoare la alcătuirea instanței și, deși se invocase excepția corespunzătoare, instanța de recurs a omis să se pronunțe asupra acesteia; … 2.dezlegarea dată recursului este rezultatul unei erori materiale; … 3.instanța de recurs, respingând recursul sau admițându-l în parte, a omis să cerceteze vreunul dintre motivele de casare invocate de recurent în termen; … 4.instanța de recurs nu s-a pronunțat asupra unuia dintre recursurile declarate în cauză …  … 20.În opinia autoarelor excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 21 privind accesul liber la justiție, art. 24 privind dreptul la apărare, art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți și art. 129 privind folosirea căilor de atac. De asemenea se mai invocă dispozițiile art. 6 privind dreptul la un proces echitabil și art. 13 privind dreptul la un remediu efectiv din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 21.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile legale criticate au mai format obiect al controlului de constituționalitate. Prin Decizia nr. 483 din 23 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 633 din 20 august 2015, paragrafele 16, 17 și 20, Decizia nr. 159 din 24 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 431 din 8 iunie 2016, paragrafele 22-24, sau Decizia nr. 7 din 14 ianuarie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 139 din 23 februarie 2016, paragrafele 13-14, Curtea a reținut că motivul contestației în anulare specială – omisiunea cercetării unui motiv de casare – privește exclusiv hotărârile instanțelor de recurs, cale extraordinară de atac care poate fi exercitată numai pentru motivele de casare expres și limitativ prevăzute la art. 488 din Cod. Or, apelul este o cale de atac ordinară și devolutivă – prin care se rejudecă în fond cauza – spre deosebire de recurs, care are caracter nedevolutiv în configurația actualului Cod de procedură civilă. Totodată, apelul poate fi formulat pentru orice motiv de fapt și de drept. Fiind o cale de atac ordinară, legea nu stabilește în mod expres motivele pentru exercitarea apelului și, prin urmare, acesta poate fi formulat pentru orice motiv de netemeinicie sau de nelegalitate a hotărârii atacate, precum și pentru oricare din motivele pe care legea le prevede pentru exercitarea căilor extraordinare de atac. … 22.Curtea a mai reținut că lipsa posibilității de a exercita contestația în anulare pentru omisiunea instanței de apel de a cerceta „un motiv de casare“ este o consecință firească a caracterului ordinar și devolutiv al apelului, fără a aduce atingere principiului egalității în fața legii și accesului liber la justiție. … 23.Curtea a mai observat că o eventuală admitere a excepției de neconstituționalitate ar transforma calea extraordinară de atac a contestației în anulare speciale într-o cale de atac ordinară, din moment ce instanța care va soluționa contestația în anulare ar trebui să reanalizeze motivele de apel, acestea nefiind structurate de lege ca atare, ci putând fi formulate orice critici de apelant cu privire la hotărârea instanței care a judecat fondul. … 24.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a schimba jurisprudența Curții Constituționale, soluția și considerentele deciziilor menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. … 25.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Federația Națională pentru Protecția Animalelor din București și de Societatea „Farmavet“ – S.A. din București în dosarele nr. 2.316/104/2015 și nr. 51/33/2016 ale Tribunalului Olt – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, respectiv Curții de Apel Cluj – Secția I civilă și constată că dispozițiile art. 503 alin. (3) din Codul de procedură civilă sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Olt – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și Curții de Apel Cluj – Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 4 aprilie 2017.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Andreea Costin––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește