DECIZIA nr. 212 din 17 aprilie 2018

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 87 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, excepție ridicată de Vasile Virgil Reștea, în Dosarul nr. 2.487/108/2016 al Curții de Apel Timișoara – Secția de contencios administrativ și fiscal, și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.355D/2016. … 2.La apelul nominal răspunde consilierul juridic Alexandra Nicolae, cu delegație la dosar, pentru partea Agenția Națională de Integritate. Lipsește autorul excepției de neconstituționalitate. Procedura de citare a fost legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Agenției Naționale de Integritate, care solicită respingerea, în principal, ca inadmisibilă, întrucât, prin modul în care a fost formulată, se urmărește interpretarea și aplicarea legii, și nici nu este motivată. În subsidiar, se solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepției, având în vedere jurisprudența Curții Constituționale. Depune concluzii scrise în acest sens. … 4.Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, sens în care invocă jurisprudența Curții Constituționale. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:5.Prin Încheierea din 14 decembrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 2.487/108/2016, Curtea de Apel Timișoara – Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 87 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 161/2003. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de reclamantul Vasile Virgil Reștea, în cadrul soluționării acțiunii având ca obiect cererea de anulare a raportului de evaluare întocmit de Agenția Națională de Integritate, la data de 18 aprilie 2016, prin care sa reținut, în ceea ce-l privește pe reclamant, cazul de incompatibilitate prevăzut de art. 87 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 161/2003. … 6.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține că dispozițiile de lege încalcă dreptul la muncă și dreptul de a fi ales, prin aceea că, în calitate de membru al unei întreprinderi familiale, a fost „asimilat unui comerciant, numai prin simpla constituire a unei entități ce desfășoară activități economice recunoscute de lege, fără ca efectivitatea și substanțialitatea raporturilor dintre subiecții de drept civil să fie examinată și, astfel, să fie determinată vreo incompatibilitate“. De asemenea, susține că există contradicție între dispozițiile de lege criticate și prevederile din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 44/2008 și din Codul civil, cu privire la noțiunea de „profesionist“. În final, arată că nu intră sub incidența calității de comerciant persoană fizică autorizată, pentru că nu a săvârșit acte de comerț. … 7.Curtea de Apel Timișoara – Secția de contencios administrativ și fiscal consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, sens în care invocă deciziile Curții Constituționale nr. 396 din 1 octombrie 2013, nr. 683 din 20 octombrie 2015, și nr. 114 din 3 martie 2016. În ceea ce privește susținerea autorului excepției referitoare la contrarietatea dispozițiilor de lege criticate, cu alte prevederi de lege, instanța consideră că o astfel de susținere nu poate primită, deoarece nu se raportează la o normă din Constituție. … 8.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 9.Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, sens în care invocă deciziile Curții Constituționale nr. 396 din 1 octombrie 2013 și nr. 114 din 3 martie 2016. … 10.Avocatul Poporului menționează că își păstrează punctul de vedere, astfel cum a fost exprimat în dosarele Curții Constituționale nr. 396D/2013, nr. 93D/2015 și nr. 683D/2015, în sensul că incompatibilitatea stabilită prin dispozițiile de lege criticate reprezintă o măsură necesară pentru asigurarea transparenței în exercitarea funcțiilor publice și în mediul de afaceri, precum și pentru prevenirea și combaterea corupției, măsură ce are ca scop garantarea exercitării cu imparțialitate a funcțiilor publice. … 11.Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile reprezentantului părții prezente din ședința publică, concluziile scrise depuse la dosar, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:12.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 13.Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum este menționat în încheierea de sesizare, îl constituie prevederile art. 87 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 328 din 25 aprilie 2008, cu modificările și completările ulterioare, cu următorul conținut: „Funcția de primar și viceprimar, primar general și viceprimar al municipiului București, președinte și vicepreședinte al consiliului județean este incompatibilă cu: […] g) calitatea de comerciant persoană fizică;“. Ulterior învestirii Curții Constituționale, partea introductivă a art. 87 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 a fost modificată prin articolul unic pct. 4 din Legea nr. 87/2017 pentru modificarea Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 313 din 2 mai 2017, fără să păstreze soluția legislativă criticată de autorul excepției de neconstituționalitate, astfel că, în prezent, dispozițiile art. 87 alin. (1) lit. d) și g) din Legea nr. 161/2003 au următorul cuprins: „Funcția de primar și viceprimar, primar general și viceprimar al municipiului București, președinte și vicepreședinte al consiliului județean este incompatibilă cu exercitarea următoarelor funcții sau calități: […] g) calitatea de comerciant persoană fizică;“. Ținând seama de jurisprudența Curții Constituționale, concretizată în Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, potrivit căreia „sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare“, obiect al excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 87 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 161/2003, în forma anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 87/2017. … 14.În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 37 privind dreptul de a fi ales și art. 41 privind munca și protecția socială a muncii. … 15.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că s-a mai pronunțat asupra dispozițiilor art. 87 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 161/2003, criticate din perspective similare, prin Decizia nr. 396 din 1 octombrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 708 din 19 noiembrie 2013, Decizia nr. 93 din 3 martie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 351 din 21 mai 2015, Decizia nr. 683 din 20 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 103 din 10 februarie 2016, prin Decizia nr. 336 din 11 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 669 din 16 august 2017, sau prin Decizia nr. 677 din 2 noiembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 138 din 13 februarie 2018, prin care a constatat constituționalitatea acestora. … 16.Astfel, la paragrafele 19 și 20 ale Deciziei nr. 336 din 11 mai 2017, Curtea a reținut că problema incompatibilităților privind aleșii locali a mai fost supusă controlului de constituționalitate, Curtea statuând, cu valoare de principiu, că textul de lege criticat reprezintă o măsură necesară pentru asigurarea transparenței în exercitarea funcțiilor publice și în mediul de afaceri, precum și pentru prevenirea și combaterea corupției, măsură ce are ca scop garantarea exercitării cu imparțialitate a funcțiilor publice. Curtea a constatat că instituirea unei astfel de reglementări este impusă de necesitatea asigurării îndeplinirii cu obiectivitate de către persoanele care exercită o demnitate publică sau o funcție publică de autoritate a atribuțiilor ce le revin potrivit Constituției, în deplină concordanță cu principiile imparțialității, integrității, transparenței deciziei și supremației interesului public. De asemenea, instanța de contencios constituțional a reținut că încetarea mandatului intervine în temeiul legii, în situația în care alesul local aflat în stare de incompatibilitate nu renunță la una dintre cele două funcții sau calități incompatibile, în cel mult 15 zile de la numirea sau alegerea în această funcție (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 225 din 15 februarie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 294 din 28 aprilie 2011, Decizia nr. 1.484 din 10 noiembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 895 din 16 decembrie 2011, și Decizia nr. 396 din 1 octombrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 708 din 19 noiembrie 2013). … 17.Totodată, prin Decizia nr. 739 din 16 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 124 din 18 februarie 2015, Curtea a reținut că înlăturarea incompatibilității depinde de voința celui ales, care poate opta pentru una dintre cele două calități incompatibile. Astfel, nu se poate îndeplini o funcție publică ce obligă la transparența modului de utilizare și administrare a fondurilor publice, dacă, în același timp, o persoană este angrenată și în mediul de afaceri, întrucât cumularea celor două funcții ar putea duce la afectarea intereselor generale ale comunității și a principiilor care stau la baza statului de drept. … 18.La paragraful 27 al Deciziei nr. 336 din 11 mai 2017, Curtea a reținut că dispozițiile art. 87 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 161/2003, prin cazul de incompatibilitate pe care îl reglementează, conțin o condiție specială, ce nu permite exercitarea simultan, de către aceeași persoană, a unei funcții sau demnități publice și a unei activități economice, în calitate de comerciant persoană fizică. Opțiunea aparține în exclusivitate destinatarului normei, care poate exercita ori activitatea economică, în calitate de comerciant persoană fizică, în condițiile legislației în materie, ori funcția sau demnitatea publică, supunându-se regimului juridic reglementat în acest sens. … 19.Referitor la invocarea prevederilor constituționale ale art. 37, prin Decizia nr. 93 din 3 martie 2015, analizând conformitatea dispozițiilor art. 87 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 161/2003 față de exigențele impuse de normele fundamentale menționate, Curtea nu a reținut încălcarea dreptului de a fi ales, întrucât persoanele care ocupă aceste funcții publice au fost alese prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat, în condițiile stabilite de legea pentru alegerea autorităților administrației publice locale. … 20.Cu privire la pretinsa încălcare a dreptului la muncă, garantat de art. 41 din Constituție, Curtea a constatat, prin Decizia nr. 677 din 2 noiembrie 2017, paragraful 21, că, potrivit art. 41 alin. (1) din Legea fundamentală, dreptul la muncă nu poate fi îngrădit, iar alegerea profesiei, a meseriei sau a ocupației, precum și a locului de muncă este liberă. Or, dreptul unei persoane de a înființa o întreprindere cu scop lucrativ se subsumează libertății economice prevăzute de art. 45 din Constituție, iar nu dreptului la muncă, prevăzut de art. 41. Așa cum a reținut Curtea Constituțională, în Decizia nr. 336 din 11 mai 2017, paragraful 28, calificarea unei persoane fizice ce desfășoară o activitate economică autorizată ca fiind comerciant trebuie apreciată, de la caz la caz, de către instituțiile/autoritățile competente, în funcție de coordonatele cuprinse în legislația de drept comun (art. 3 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 505 din 15 iulie 2011, și art. 6 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 409 din 10 iunie 2011). De asemenea, prin Decizia nr. 167 din 17 martie 2015, paragraful 27, Curtea a statuat că înțelegerea conținutului normelor juridice criticate, prin corelare cu alte dispoziții legale, vizează interpretarea și aplicarea legilor, în cauza dedusă judecății. … 21.Curtea a statuat, la paragraful 29 al Deciziei nr. 336 din 11 mai 2017, că stabilirea în concret a stării de incompatibilitate a alesului local revine instanței judecătorești, care, cu prilejul soluționării acțiunii formulate împotriva raportului de evaluare întocmit de Agenția Națională de Integritate, analizează particularitățile fiecărei spețe, în lumina dispozițiilor legale incidente în materie, astfel încât soluția pronunțată să corespundă scopului legii, de asigurare a imparțialității, protejare a interesului social și evitare a conflictului de interese. … 22.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a schimba jurisprudența Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față. … 23.În plus, Curtea reține că, prin Legea nr. 87/2017, legiuitorul a modificat substanțial soluția legislativă cuprinsă de art. 87 din Legea nr. 161/2003, și criticată de autorul excepției, în sensul că a stabilit că funcția de primar și viceprimar, primar general și viceprimar al municipiului București, președinte și vicepreședinte al consiliului județean, este incompatibilă cu „exercitarea“ funcțiilor sau calităților prevăzute la lit. a)-k) ale art. 87 din Legea nr. 161/2003. … 24.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Vasile Virgil Reștea în Dosarul nr. 2.487/108/2016 al Curții de Apel Timișoara – Secția de contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 87 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, în forma anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 87/2017 pentru modificarea Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Timișoara – Secția de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 17 aprilie 2018.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiorean––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește