DECIZIA nr. 211 din 28 mai 2020

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, Sorin-Ioan-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 30 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, ale pct. 5 din anexa nr. 2 la Legea nr. 263/2010, precum și ale pct. 1-10 din anexa nr. 4 la Legea nr. 263/2010, excepție ridicată de Petrică Alexandru, Valer Ciobănescu, Florin Croitoru, Ștefan Nenciu, Iulia Mihaela Preduna și de Marian Toma în Dosarul nr. 1.843/93/2016 al Tribunalului București – Secția civilă și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 971D/2018. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției, deoarece se solicită includerea în categoria locurilor de muncă încadrate în condiții speciale și a locurilor de muncă ale conducătorilor de autobuze și tramvaie.  … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 12 mai 2017, pronunțată în Dosarul nr. 1.843/93/2016, Tribunalul Ilfov – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 30 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, ale pct. 5 din anexa nr. 2 la Legea nr. 263/2010, precum și ale pct. 1-10 din anexa nr. 4 la Legea nr. 263/2010. Excepția a fost ridicată de Petrică Alexandru, Valer Ciobănescu, Florin Croitoru, Ștefan Nenciu, Iulia Mihaela Preduna și de Marian Toma cu prilejul soluționării unei acțiuni având ca obiect drepturi bănești. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii acesteia arată că legiuitorul, prin dispozițiile criticate din Legea nr. 263/2010, distinge două categorii de subiecți pe care le tratează în mod diferențiat. Din prima categorie fac parte mecanicii de locomotivă și ramă electrică de metrou, mecanicii ajutor de locomotivă și ramă electrică de metrou și mecanicii instructor care desfășoară activități în subteran în cadrul rețelei de metrou, precum și balerinii, dansatorii, acrobații, jonglerii, clovnii, călăreții de circ, dresorii de animale sălbatice, soliștii vocali de operă și de operetă, instrumentiștii la instrumente de suflat și cascadorii. Din a doua categorie fac parte conducătorii de autobuze și tramvaie. Tratamentul diferențiat constă în faptul că doar activitățile desfășurate de persoanele din prima categorie de subiecți sunt considerate locuri de muncă în condiții speciale, potrivit definiției date acestei noțiuni de art. 3 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 263/2010, respectiv acelea unde gradul de expunere la factorii de risc profesional sau la condițiile specifice unor categorii de servicii publice, pe durata a cel puțin 50% din timpul normal de muncă, poate conduce în timp la îmbolnăviri profesionale, la comportamente riscante în activitate, cu consecințe grave asupra securității și sănătății în muncă a asiguraților.  … 6.Omisiunea legislativă – de a trata și activitățile desfășurate de conducătorii de autobuze și tramvaie ca activități desfășurate în locuri de muncă în condiții speciale – este, în opinia autorilor, discriminatorie. În susținerea acestui punct de vedere, aceștia arată că și categoria de persoane din care fac parte desfășoară activități cu un grad mare de responsabilitate, care duc la uzura prematură a sănătății, din cauza mediului stresant, precum și faptul că activitățile lor implică aceiași factori de risc pe care îi implică activitățile considerate de legiuitor activități desfășurate în locuri de muncă speciale. Printre factorii de risc și de stres enumerați de autori sunt deșteptarea la ore matinale, trepidațiile create de motor și denivelările carosabilului, zgomotul, ambuteiajele, fumul eșapamentelor și gazele catalizatoarelor etc. ce generează boli. În mod particular, se arată că „în studiile de morbiditate patologia sistemului osteoarticular ocupă primul loc la nivelul transportului electric și transportului auto, cu cei mai mari indicatori de frecvență și gravitate, conducătorii auto acuzând dureri la nivelul coloanei cervico-dorso-lombare și articulațiilor mari“. … 7.Tribunalul Ilfov – Secția civilă precizează că excepția este neîntemeiată. Astfel, conducătorii de autobuze și tramvaie din transportul urban, lucrătorii din subteranele metroului și artiștii ce profesează în situații de risc nu își desfășoară activitatea în condiții identice. Ca atare, nici legiuitorul nu este ținut să reglementeze în mod similar aceste activități. În plus, legiuitorul este dator să nu discrimineze între subiecții din cadrul aceleiași categorii și nu între subiecți care, așa cum este cazul și în speță, fac parte din categorii distincte. Întrucât autorii excepției nu fac parte din categoria lucrătorilor din subteranele metroului și cea a artiștilor ce profesează în situații de risc nu este discriminatoriu tratamentul diferențiat. … 8.În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 9.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:10.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 11.Obiectul excepției de neconstituționalitate âconstituie, potrivit încheierii de sesizare, dispozițiile art. 30 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, ale pct. 5 din anexa nr. 2 la Legea nr. 263/2010, precum și ale pct. 1-10 din anexa nr. 4 la Legea nr. 263/2010. Din examinarea criticilor de neconstituționalitate și a punctului de vedere exprimat de instanța de judecată, Curtea constată că, referindu-se la dispozițiile art. 30 din Legea nr. 263/2010, autorii excepției au în vedere doar dispozițiile art. 30 alin. (1) lit. e) teza întâi și lit. f), potrivit cărora(1)În sensul prezentei legi, locurile de muncă în condiții speciale sunt cele din: […]e)activitățile și unitățile prevăzute în anexele nr. 2 […]; … f)activitatea artistică desfășurată în profesiile prevăzute în anexa nr. 4. …  … 12.În anexa nr. 2 la Legea nr. 263/2010 este prevăzută lista cuprinzând locurile de muncă încadrate în condiții speciale, în timp ce anexa nr. 4 la aceeași lege cuprinde lista profesiilor din activitatea artistică ale căror locuri de muncă se încadrează în condiții speciale, după cum urmează: + 
Anexa nr. 2: LISTA cuprinzând locurile de muncă încadrate în condiții speciale, în care se desfășoară următoarele activități […]5.Activitățile desfășurate în subteran în cadrul metroului pentru:a)mecanic de locomotivă și ramă electrică de metrou; … b)mecanic ajutor de locomotivă și ramă electrică de metrou; … c)mecanic instructor. …  …  + 
Anexa nr. 4: LISTA cuprinzând profesiile din activitatea artistică ale căror locuri de muncă se încadrează în condiții speciale1.Balerin … 2.Dansator … 3.Acrobat … 4.Jongler … 5.Clovn … 6.Călăreț de circ  … 7.Dresor de animale sălbatice  … 8.Solist vocal de operă și de operetă … 9.Instrumentist la instrumente de suflat … 10.Cascador. …  … 13.Autorii excepției consideră că textele de lege criticate sunt contrare art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi. De asemenea, se arată că sunt încălcate și prevederile art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, ale art. 1 din Protocolul 12 la Convenție, precum și ale art. 5 din Codul muncii și ale art. 1 alin. (2) lit. i) din Ordonanța Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare.  … 14.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că s-a pronunțat, prin Decizia nr. 245 din 16 aprilie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 633 din 30 iulie 2019, cu privire la constituționalitatea prevederilor criticate și în prezenta cauză.  … 15.Astfel, Curtea a constatat că libertatea de care dispune legiuitorul în reglementarea dreptului la pensie, legitimată, de pildă, prin Decizia nr. 736 din 24 octombrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 4 din 4 ianuarie 2007, îi dă acestuia posibilitatea de a stabili criteriile ce trebuie avute în vedere pentru a încadra în condiții speciale un loc de muncă. Astfel, prin art. 3 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 263/2010, a prevăzut că sunt locuri de muncă în condiții speciale acelea „unde gradul de expunere la factorii de risc profesional sau la condițiile specifice unor categorii de servicii publice, pe durata a cel puțin 50% din timpul normal de muncă, poate conduce în timp la îmbolnăviri profesionale, la comportamente riscante în activitate, cu consecințe grave asupra securității și sănătății în muncă a asiguraților“ (a se vedea Decizia nr. 245 din 16 aprilie 2019, paragraful 16).  … 16.Concret, în exercitarea acestei libertăți de reglementare, legiuitorul a stabilit limitativ, în art. 30 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, ce unități și ce activități pot obține încadrarea în condiții speciale și nu a lăsat această încadrare la aprecierea instanțelor pentru a decide, de la caz la caz, în mod individual (a se vedea deciziile nr. 245 din 16 aprilie 2019, paragraful 17, și nr. 655 din 30 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 52 din 21 ianuarie 2019). Curtea a statuat că, desigur, această libertate este limitată de prevederile art. 16 alin. (1) din Constituție. În mod concret, egalitatea în drepturi a cetățenilor impune un tratament juridic egal sub aspectul încadrării locurilor de muncă în condiții speciale pentru persoane care desfășoară aceeași muncă în aceleași unități și condiții stabilite de lege (Decizia nr. 245 din 16 aprilie 2019, paragraful 18).  … 17.Curtea a decis însă că situația conducătorilor de autobuze și tramvaie este diferită, având în vedere natura și condițiile de prestare a muncii, de situația categoriilor socioprofesionale prevăzute de lege care desfășoară activități diferite (Decizia nr. 245 din 16 aprilie 2019, paragraful 19). Ca atare, Curtea a conchis că nu este justificată invocarea prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituție, în condițiile în care, așa cum a reținut în numeroase rânduri, spre exemplu, în Decizia nr. 192 din 31 martie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 527 din 21 iunie 2005, egalitatea în fața legii și a autorităților publice își găsește aplicarea doar atunci când părțile se găsesc în situații identice sau egale, care impun și justifică același tratament juridic și deci instituirea aceluiași regim juridic.  … 18.În plus față de cele anterior menționate, Curtea reține că, prin constatarea conformității soluției legislative criticate în prezenta cauză cu prevederile art. 16 alin. (1) din Constituție, nu constată și faptul că aceasta este cea mai bună dintre reglementările posibile ale modalității de stabilire a locurilor speciale de muncă și a categoriilor de persoane care ar trebui sau nu ar trebui să beneficieze de regimul legal al locurilor speciale de muncă. Această atribuție îi revine legiuitorului care este îndreptățit să identifice și să impună cu titlu de lege soluțiile optime cu privire la problema reglementată. Rolul Curții Constituționale constă în asigurarea supremației Constituției, în particular că acțiunea legiuitorului nu depășește limitele instituite de art. 16 alin. (1) din Constituție. Din acest motiv, soluția constatării caracterului nediscriminatoriu al modalității în care legiuitorul a înțeles să reglementeze locurile de muncă în condiții speciale nu implică, în mod necesar, faptul că între profesiile autorilor excepției de neconstituționalitate, excluse, prin omisiune, de către legiuitor din categoria locurilor de muncă în condiții speciale, și profesiile incluse de legiuitor în această categorie nu ar putea fi identificate asemănări. Prevederile art. 16 alin. (1) din Constituție nu impun însă legiuitorului să identifice soluția optimă și, implicit, nici nu îndreptățesc Curtea Constituțională să stabilească ea însăși o asemenea soluție. Aceste prevederi constituționale reprezintă o garanție împotriva exercitării arbitrare a marjei de apreciere de care legiuitorul se bucură în conducerea politicilor social-economice. … 19.De altfel, în jurisprudența sa, în Decizia nr. 203 din 29 noiembrie 1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 603 din 9 decembrie 1999, Curtea a statuat că „nu intră în competența sa posibilitatea de a se pronunța asupra aprecierilor, dintre care unele neavând caracter juridic, referitoare la faptul dacă legea supusă controlului de constituționalitate își poate atinge scopul pentru care a fost inițiată și adoptată, și aceasta chiar dacă, eventual, asemenea aprecieri ar fi îndreptățite. Curtea Constituțională nu decide dacă o lege este sau nu este bună, dacă este sau nu este eficientă sau dacă este ori nu este oportună. Numai Parlamentul poate hotărî, în limitele prevăzute în Constituție, asupra conținutului reglementărilor legale și oportunității adoptării acestora. Iar statul de drept, a cărui existență este reglementată prin art. 1 alin. (3) din Legea fundamentală, impune recunoașterea de către fiecare putere a actelor și măsurilor luate de celelalte puteri în limitele prevăzute de Constituție“ (aceste considerente sunt reluate în deciziile nr. 56 din 16 februarie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 303 din 20 aprilie 2016, nr. 904 din 25 octombrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 4 din 3 ianuarie 2013, nr. 1.010 din 27 noiembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 55 din 24 ianuarie 2013, nr. 315 din 18 iunie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 520 din 20 august 2013 sau nr. 16 din 15 ianuarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 183 din 18 martie 2015). … 20.Având în vedere jurisprudența anterior menționată, faptul că nu au intervenit motive de natură să impună reconsiderarea acesteia, precum și argumentele suplimentare expuse, Curtea va respinge criticile de neconstituționalitate.  … 21.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Petrică Alexandru, Valer Ciobănescu, Florin Croitoru, Ștefan Nenciu, Iulia Mihaela Preduna și Marian Toma în Dosarul nr. 1.843/93/2016 al Tribunalului București – Secția civilă și constată că dispozițiile art. 30 alin. (1) lit. e) teza întâi și lit. f) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, ale pct. 5 din anexa nr. 2 la Legea nr. 263/2010, precum și ale pct. 1-10 din anexa nr. 4 la Legea nr. 263/2010 sunt constituționale în raport cu criticile formulate. Definitivă și general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Ilfov – Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 28 mai 2020.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Cosmin-Marian Văduva––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește