DECIZIA nr. 211 din 25 martie 2021

Redacția Lex24
Publicat in CC: Decizii, 14/12/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 684 din 9 iulie 2021
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

Alegeti sectiunea:
SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ActulREFERIRE LADECIZIE 69 15/10/2018
ActulREFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 169
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEALEGE 263 16/12/2010 ART. 169
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 1REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 169
ART. 5REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 53
ART. 7REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 169
ART. 8REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 169
ART. 9REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 169
ART. 10REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 169
ART. 11REFERIRE LADECIZIE 69 15/10/2018
ART. 11REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 169
ART. 11REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010
ART. 11REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 1
ART. 11REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 1
ART. 12REFERIRE LADECIZIE 11 25/05/2015
ART. 12REFERIRE LAHG 257 20/03/2011
ART. 12REFERIRE LANORMA 20/03/2011 ART. 134
ART. 12REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 169
ART. 12REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 116
ART. 12REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 16
ART. 12REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 16
ART. 13REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 169
ART. 13REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 21
ART. 13REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 21
ART. 14REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 44
ART. 14REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 44
ART. 15REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 148
ART. 15REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 129
ART. 15REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 129
ART. 15REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 148
ART. 15REFERIRE LACONVENTIE 04/11/1950 ART. 13
ART. 16REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 169
ART. 17REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 169
ART. 18REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 169
ART. 19REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 169
ART. 20REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 169
ART. 21REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 44
ART. 21REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 44
ART. 22REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010
ART. 22REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 129
ART. 22REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 21
ART. 22REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 21
ART. 22REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 129
ART. 23REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 169
ART. 23REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 78
ART. 23REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 78
ART. 24REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 169
ART. 27REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 30
ART. 29REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 10
ART. 29REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 29REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 29REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 30REFERIRE LALEGE 221 27/07/2018 ART. 1
ART. 30REFERIRE LALEGE 192 07/07/2015 ART. 1
ART. 30REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 169
ART. 31REFERIRE LADECIZIE 69 15/10/2018
ART. 31REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 169
ART. 32REFERIRE LADECIZIE 69 15/10/2018
ART. 32REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 169
ART. 33REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 1
ART. 33REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 15
ART. 33REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 21
ART. 33REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 44
ART. 33REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 16
ART. 33REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 15
ART. 33REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 1
ART. 33REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 78
ART. 33REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 129
ART. 33REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 148
ART. 33REFERIRE LACONVENTIE 04/11/1950 ART. 13
ART. 34REFERIRE LADECIZIE 69 15/10/2018
ART. 34REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 169
ART. 35REFERIRE LADECIZIE 836 17/11/2020
ART. 35REFERIRE LADECIZIE 69 15/10/2018
ART. 35REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 169
ART. 36REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 169
ART. 36REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010
ART. 36REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 1
ART. 36REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 1
ART. 37REFERIRE LADECIZIE 69 15/10/2018
ART. 37REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 169
ART. 37REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 16
ART. 37REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 16
ART. 39REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 44
ART. 39REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 44
ART. 40REFERIRE LADECIZIE 874 25/06/2010
ART. 41REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010
ART. 41REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 169
ART. 42REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 169
ART. 42REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 129
ART. 42REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 148
ART. 42REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 129
ART. 42REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 148
ART. 42REFERIRE LACONVENTIE 04/11/1950 ART. 13
ART. 43REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 169
ART. 43REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 44REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 169
ART. 45REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 169
ART. 46REFERIRE LADECIZIE 69 15/10/2018
ART. 46REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 169
ART. 47REFERIRE LAHOTARARE 291 05/05/2017
ART. 47REFERIRE LAHG 257 20/03/2011
ART. 47REFERIRE LANORMA 20/03/2011 ART. 134
ART. 47REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 169
ART. 48REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 169
ART. 49REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 49REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 11
ART. 49REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 49REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 147
ART. 49REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 49REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 147
Acte care fac referire la acest act:

SECTIUNE ACTREFERIT DEACT NORMATIV
ActulREFERIT DEDECIZIE 427 29/09/2022
ActulREFERIT DEDECIZIE 408 10/06/2021
ActulREFERIT DEDECIZIE 367 03/06/2021
ActulREFERIT DEDECIZIE 577 16/09/2021
ActulREFERIT DEDECIZIE 804 07/12/2021





Valer Dorneanu – președinte
Cristian Deliorga – judecător
Marian Enache – judecător
Daniel-Marius Morar – judecător
Mona-Maria Pivniceru – judecător
Gheorghe Stan – judecător
Livia-Doina Stanciu – judecător
Elena-Simina Tănăsescu – judecător
Varga Attila – judecător
Daniela Ramona Marițiu – magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 169^1 alin. (3) teza finală și ale art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepția a fost ridicată de Gheorghe Potcovel în Dosarul nr. 3.576/97/2018 al Tribunalului Hunedoara – Secția I civilă și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 538D/2019.

2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită.3.Președintele Curții dispune să se facă apelul și în dosarele Curții Constituționale nr. 539D/2019, nr. 569D/2019, nr. 808D/2019, nr. 809D/2019, nr. 860D/2019, nr. 861D/2019, nr. 1.509D/2019, nr. 1.511D/2019, nr. 1.512D/2019, nr. 1.543D/2019, nr. 1.544D/2019, nr. 1.701D/2019, nr. 1.816D/2019, nr. 1.904D/2019, nr. 1.969D/2019 și nr. 1.993D/2019, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a acelorași dispoziții de lege, excepție ridicată de Dorin Gheorghe Barbu, Balint Tolnai, Gheorghe Căploiu, Gheorghe Bardaș, Iosif Barabaș, Mariana Manoilă, Simion Bonțidean, Biró Bèla, Valerian Lionti, Vasile Bărbieru, Toader Dorin Doroftei și Petru Moldovan în dosarele nr. 3.577/97/2018, nr. 2.317/97/2018, nr. 2.897/97/2018, nr. 3.074/97/2018, nr. 3.439/97/2018, nr. 3.667/97/2018, nr. 4.195/97/2017, nr. 2.594/97/2018, nr. 3.081/97/2018, nr. 386/97/2019, nr. 4.218/97/2018 și nr. 316/97/2019 ale Tribunalului Hunedoara – Secția I civilă, de Ceambur Dumitru, Ion Armășoiu și Gabriel Ghimpușan în dosarele nr. 1.842/95/2018, nr. 2.646/95/2018 și nr. 1.844/95/2018 ale Tribunalului Gorj – Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, precum și de Dinu Dorin Petrescu în Dosarul nr. 1.046/98/2018 al Tribunalului Ialomița – Secția civilă.4.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită.5.Curtea, având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate, pune în discuție, din oficiu, problema conexării cauzelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 539D/2019, nr. 569D/2019, nr. 808D/2019, nr. 809D/2019, nr. 860D/2019, nr. 861D/2019, nr. 1.509D/2019, nr. 1.511D/2019, nr. 1.512D/2019, nr. 1.543D/2019, nr. 1.544D/2019, nr. 1.701D/2019, nr. 1.816D/2019, nr. 1.904D/2019, nr. 1.969D/2019 și nr. 1.993D/2019 la Dosarul nr. 538D/2019, care a fost primul înregistrat.6.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției ca neîntemeiată. În acest sens, invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:7.Prin încheierile din 5 februarie 2019, pronunțate în dosarele nr. 3.576/97/2018 și nr. 3.577/97/2018, încheierile din 26 februarie 2019, pronunțate în dosarele nr. 2.897/97/2018 și nr. 3.074/97/2018, încheierile din 15 mai 2019, pronunțate în dosarele nr. 3.439/97/2018 și nr. 3.667/97/2018, Încheierea din 7 mai 2019, pronunțată în Dosarul nr. 4.218/97/2018 și Încheierea din 12 iunie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 316/97/2019, Tribunalul Hunedoara – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 169^1 alin. (3) teza finală și ale art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepția a fost ridicată de Gheorghe Potcovel, Dorin Gheorghe Barbu, Gheorghe Căploiu, Gheorghe Bardaș, Iosif Barabaș, Mariana Manoilă, Toader Dorin Doroftei și Petru Moldovan.8.Prin Încheierea din 11 martie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 2.317/97/2018, încheierile din 20 mai 2019, pronunțate în dosarele nr. 4.195/97/2017 și nr. 2.594/97/2018, Încheierea din 3 iunie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 3.081/97/2018 și Încheierea din 14 mai 2019, pronunțată în Dosarul nr. 386/97/2019, Tribunalul Hunedoara – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 169^1 alin. (3) teza finală din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepția a fost ridicată de Balint Tolnai, Simion Bonțidean, Biró Bèla, Valerian Lionti și Vasile Bărbieru.9.Prin Încheierea din 20 mai 2019, pronunțată în Dosarul nr. 1.046/98/2018, Tribunalul Ialomița – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 169^1 alin. (3) teza finală și ale art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepția a fost ridicată de Dinu Dorin Petrescu.10.Prin Încheierea din 14 martie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 1.842/95/2018, Încheierea din 28 martie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 2.646/95/2018, Încheierea din 17 mai 2019, pronunțată în Dosarul nr. 1.844/95/2018, Tribunalul Gorj – Secția conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 169^1 alin. (3) teza finală și ale art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepția a fost ridicată de Ceambur Dumitru, Ion Armășoiu și Gabriel Ghimpușan.11.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii acesteia susțin, în esență, că interpretarea pe care Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a dat-o dispozițiilor art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, în sensul că „«stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații» se referă la legea în vigoare la data recalculării pensiei prin acordarea majorării de punctaj, respectiv la Legea nr. 263/2010“ este contrară prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituție, întrucât nu este clară și precisă în ceea ce privește stagiul complet de cotizare ce urmează a fi folosit la recalcularea pensiei, fapt ce generează o practică judiciară contradictorie.12.De asemenea, consideră că sunt încălcate prevederile art. 16 alin. (1) din Constituție, întrucât pentru aceeași categorie de persoane se aplică diferențiat art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010. Astfel, unii pensionari au beneficiat de un stagiu complet de cotizare de 20 de ani, deoarece așa s-a stabilit prin Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 11/2015, art. 116 din Legea nr. 263/2010, art. 134 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 257/2011 și principiul tempus regit actum, în timp ce altora, sub incidența acelorași reglementări legale, li s-a aplicat un stagiu complet de cotizare de 30 de ani sau mai mare, în funcție de cum au decis casele județene de pensii.13.Referitor la încălcarea prevederilor art. 21 alin. (1) și (3) din Constituție, arată că dispozițiile de lege criticate, prin lipsa lor de claritate și predictibilitate, îngrădesc accesul la justiție. De asemenea, arată că nu este asigurat dreptul la un proces echitabil, întrucât nu se asigură acordarea majorării de punctaj prevăzută de art. 169^1 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, respectiv păstrarea dreptului câștigat constând în stagiul de cotizare de 20 de ani acordat cu prilejul ieșirii la pensie.14.De asemenea, autorii excepției susțin că sunt încălcate prevederile art. 44 alin. (1), alin. (2) teza întâi, alin. (3) și (8), deoarece retragerea elementului de calcul constând din stagiul complet de cotizare de 20 de ani echivalează cu „încălcarea dreptului la garanția pensiei care a fost stabilită prin lege la determinarea sa“.15.Totodată, arată că sunt încălcate prevederile art. 129 și ale art. 148 alin. (2) din Constituție, precum și prevederile art. 13 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, deoarece nu pot exercita o cale de atac care să conțină motivele de nelegalitate sau netemeinicie a hotărârii și se închide dreptul la un proces efectiv.16.Cât privește dispozițiile art. 169^2 din Legea nr. 263/2010, autorii excepției arată că acestea nu conferă predictibilitate, precizie și claritate, deoarece sunt date în aplicarea art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 și nu conțin nicio majorare de punctaje, ci doar conduc la un paralelism legislativ contrar art. 16 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative. În același timp, textul de lege criticat limitează acordarea creșterilor prevăzute de art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 numai pensionarilor care au beneficiat de recalcularea pensiei în temeiul acestui articol de lege. Astfel, art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 aduce „limitări întâmplătoare beneficiarilor de creșterea de punctaje anuale, fără să modifice ori să abroge art. 169^1 și s-a dispus după epuizarea perioadei de aplicare a creșterii punctajelor anuale (1 ianuarie 2016-31 decembrie 2017).“17.Autorii excepției consideră că art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 „nu are nicio rațiune sau logică juridică în privința destinatarilor cărora li s-a aplicat art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 sau în privința categoriilor de pensionari care au primit decizii de recalculare pe art. 169^1“.18.Dispozițiile art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 nu sunt clare nici în ceea ce privește stagiul complet de cotizare la care se referă, respectiv dacă este cel de la data stabilirii dreptului la pensie sau cel de la data recalculării pensiei.19.De asemenea, autorii excepției arată că nu se poate deduce la ce anume se poate raporta art. 169^2 alin. (2) din Legea nr. 263/2010, de vreme ce alin. (1) al aceluiași articol de lege este neclar. Dispozițiile art. 169^2 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 nu sunt clare în ceea ce privește pensiile ce vor fi supuse recalculării și nici referitor la ce se întâmplă în situația pensionarilor cărora nu li s-a aplicat deloc creșterea prevăzută de art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 ori li s-a respins cererea de recalculare în temeiul aceluiași articol de lege.20.Totodată, dispozițiile de lege criticate sunt retroactive deoarece dispun noi termene de aplicare a art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 fără a abroga data dispusă de acest articol de lege și limitează aplicabilitatea la persoanele cărora li s-au emis decizii de recalculare prin acordarea creșterilor de punctaje anuale cu 50% și, respectiv, 25%.21.Autorii excepției susțin că este încălcat și art. 44 din Constituție, deoarece dispozițiile de lege criticate permit recalcularea punctajului mediu anual cu un stagiu complet de cotizare mai mare decât cel avut în vedere la stabilirea pensiei.22.Lipsa de predictibilitate, concizie și claritate a textelor de lege criticate încalcă și art. 21 alin. (1) din Constituție, prin faptul că blochează accesul la justiție. De asemenea, este încălcat și art. 129 din Constituție, deoarece se face trimitere la hotărâri judecătorești al căror obiect nu este conturat și nu pot fi supuse căilor de atac, iar Codul de procedură civilă sancționează cu nulitatea lipsa obiectului acțiunii.23.Autorii excepției susțin și că dispozițiile art. 169^2 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 încalcă principiul securității juridice și art. 78 din Constituție, întrucât mențin în vigoare 2 date de intrare în vigoare a recalculării pensiilor persoanelor ce intră sub incidența art. 169^1 alin. (1) din Legea nr. 263/2010.24.Tribunalul Hunedoara – Secția I civilă, în dosarele nr. 3.081/97/2018, nr. 2.594/97/2018, nr. 4.195/97/2017 și nr. 2.317/97/2018 apreciază că dispozițiile art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 sunt neconstituționale. În toate celelalte dosare în care a sesizat Curtea Constituțională, aceeași instanță judecătorească apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.25.Tribunalul Gorj – Secția conflicte de muncă și asigurări sociale apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.26.Tribunalul Ialomița – Secția civilă nu și-a exprimat punctul de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.27.În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.28.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:29.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.30.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 169^1 alin. (3) și ale art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, așa cum a fost completată prin articolul unic din Legea nr. 192/2015 pentru completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 504 din 8 iulie 2015, respectiv prin art. I pct. 3 din Legea nr. 221/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 661 din 30 iulie 2018. Textele de lege criticate au următorul conținut:– Art. 169^1 alin. (3): „În cazul persoanelor prevăzute la alin. (2), la numărul total de puncte realizate de acestea până la data prezentei recalculări se adaugă numărul de puncte corespunzător majorării rezultate în urma aplicării prevederilor alin. (1), la determinarea punctajului mediu anual utilizându-se stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații.“;– Art. 169^2: (1)Pensionarii sistemului public de pensii cărora li s-au aplicat prevederile art. 169^1 beneficiază de recalcularea pensiei cu utilizarea, la determinarea punctajului mediu anual, a stagiilor complete de cotizare avute în vedere, potrivit legii sau a unor hotărâri judecătorești, la stabilirea/recalcularea pensiei aflate în plată sau, după caz, cuvenite la data de 31 decembrie 2015.(2)În situația în care, în urma aplicării prevederilor alin. (1), rezultă un punctaj mediu anual mai mic decât punctajul mediu anual aflat în plată, se menține punctajul mediu anual și cuantumul aferent aflat în plată sau cuvenit la data recalculării.(3)Recalcularea prevăzută la alin. (1) se efectuează din oficiu, în termen de 12 luni, calculat de la data de 1 octombrie 2018.(4)Drepturile de pensie recalculate potrivit alin. (1) se cuvin de la data de 1 octombrie 2018.31.Din analiza motivării excepției rezultă însă că, în ceea ce privește dispozițiile art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, critica de neconstituționalitate privește doar sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații“. Mai mult decât atât, autorii critică art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, în interpretarea dată acestuia de către Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.037 din 6 decembrie 2018. Soluția Înaltei Curți de Casație și Justiție este cea potrivit căreia sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații“ se referă la legea în vigoare la data recalculării pensiei prin acordarea majorării de punctaj, respectiv la Legea nr. 263/2010.32.Ca atare, Curtea se va pronunța asupra constituționalității sintagmei „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații“ din art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, în interpretarea dată acesteia de Înalta Curte de Casație și Justiție prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018.33.Autorii excepției susțin că dispozițiile de lege criticate sunt contrare prevederilor din Constituție conținute în art. 1 alin. (5) privind obligația respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, art. 15 alin. (2) referitor la neretroactivitatea legii civile, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi a cetățenilor, art. 21 alin. (1) și (3) privind accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil, art. 44 alin. (1), (2), (3) și (8) privind dreptul de proprietate privată, art. 78 referitor la intrarea în vigoare a legii, art. 129 privind folosirea căilor de atac, art. 148 alin. (2) referitor la integrarea în Uniunea Europeană. De asemenea, autorii excepției susțin că au fost încălcate prevederile art. 13 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului privind dreptul la un recurs efectiv.34.Examinând criticile de neconstituționalitate aduse dispozițiilor art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, Curtea reține că un prim aspect invocat de autorii excepției privește pretinsa lipsă de claritate și previzibilitate a legii. În acest sens, este invocată practica neunitară a instanțelor de judecată și se susține că Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, nu lămurește care sunt stagiile de cotizare ce vor fi avute în vedere la recalcularea pensiei în temeiul art. 169^1 din Legea nr. 263/2010.35.Față de această critică, Curtea reține că, prin Decizia nr. 836 din 17 noiembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 251 din 12 martie 2021, paragrafele 18 și 19, a analizat critici similare aduse prevederilor art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, constatând, în esență, că Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție clarifică modul de interpretare și aplicare a legii, iar sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații“, așa cum a fost interpretată, este constituțională.36.Faptul că autorii prezentei excepții de neconstituționalitate stăruie în a interpreta sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații“ în sensul dorit de ei, ca referindu-se la stagiile de cotizare stabilite la data pensionării și nu la cele prevăzute de legea în vigoare la data recalculării pensiei prin acordarea majorării de punctaj, respectiv la Legea nr. 263/2010, nu poate fi privit ca un argument care să atragă sancționarea ca neconstituțional a art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 din perspectiva prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituție.37.În continuare, analizând criticile de neconstituționalitate raportate la prevederile art. 16 din Constituție, Curtea constată că acestea vizează diferența de tratament generată de interpretarea și aplicarea diferită de către instanțele de judecată a dispozițiilor art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010. Or, Curtea amintește că Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, invocată chiar de autorii excepției, a dat o interpretare unitară acestor dispoziții de lege, astfel că susținerile acestora apar ca fiind lipsite de temei.38.Pentru aceleași considerente se apreciază că sunt neîntemeiate și criticile de neconstituționalitate vizând încălcarea dreptului de acces la justiție și a dreptului la un proces echitabil.39.În ceea ce privește critica de neconstituționalitate raportată la prevederile art. 44 din Constituție, Curtea reține că autorii excepției invocă, în esență, o atingere adusă dreptului la pensie, prin modificarea stagiului de cotizare stabilit la data pensionării. Astfel, susțin că prin stabilirea dreptului la pensie și a unui punctaj mediu anual determinat precis au dobândit un drept de proprietate constând dintr-o anumită pensie pentru limită de vârstă.40.Față de aceste critici, Curtea reține că, în jurisprudența sa, a statuat că „dreptul la pensie este un drept preconstituit încă din perioada activă a vieții individului, acesta fiind obligat prin lege să contribuie la bugetul asigurărilor sociale de stat procentual, raportat la nivelul venitului realizat. Corelativ, se naște obligația statului ca în perioada pasivă a vieții individului să îi plătească o pensie al cărei cuantum să fie guvernat de principiul contributivității, cele două obligații fiind intrinsec și indisolubil legate. Scopul pensiei este acela de a compensa în perioada pasivă a vieții persoanei asigurate contribuțiile vărsate de către aceasta la bugetul asigurărilor sociale de stat în temeiul principiului contributivității și de a asigura mijloacele de subzistență a celor care au dobândit acest drept în condițiile legii (perioadă contributivă, vârstă de pensionare etc.). Astfel, statul are obligația pozitivă de a lua toate măsurile necesare realizării acestei finalități și de a se abține de la orice comportament de natură a limita dreptul la asigurări sociale.[…] Cuantumul pensiei, stabilit potrivit principiului contributivității, se constituie într-un drept câștigat, astfel încât diminuarea acesteia nu poate fi acceptată nici măcar cu caracter temporar. Prin sumele plătite sub forma contribuțiilor la bugetul asigurărilor sociale, persoana în cauză, practic, și-a câștigat dreptul de a primi o pensie în cuantumul rezultat prin aplicarea principiului contributivității; astfel, contributivitatea, ca principiu, este de esența dreptului la pensie, iar derogările, chiar și temporare, referitoare la obligația statului de a plăti cuantumul pensiei rezultat în urma aplicării acestui principiu afectează substanța dreptului la pensie“ (Decizia nr. 874 din 25 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010).41.Or, Curtea observă că, potrivit dispozițiilor art. 169^1 alin. (4) din Legea nr. 263/2010, „În situația în care, în urma aplicării prevederilor alin. (1)-(3), rezultă un punctaj mediu anual mai mic, se menține punctajul mediu anual și cuantumul aferent aflat în plată sau cuvenit la data recalculării.“ Prin urmare, constată că legea prevede garanții exprese pentru păstrarea cuantumului pensiei, astfel că nu se poate aprecia că schimbarea elementelor în funcție de care aceasta a fost calculată afectează dreptul la pensie, așa cum a fost stabilit anterior.42.În sfârșit, cât privește critica de neconstituționalitate adusă art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 în raport cu art. 129 și art. 148 alin. (2) din Constituție, precum și în raport cu art. 13 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, Curtea constată că autorii excepției invocă încălcarea dreptului de a exercita căile de atac împotriva hotărârilor judecătorești. Or, având în vedere obiectul de reglementare al textului de lege criticat, care nu vizează aspecte procedurale referitoare la exercitarea căilor de atac, Curtea apreciază că dispozițiile constituționale și convenționale invocate nu sunt incidente în cauză.43.Analizând, în continuare, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 169^2 din Legea nr. 263/2010, Curtea constată că obiectul acțiunilor în care a fost ridicată această excepție a privit obligarea caselor județene de pensii de a emite decizii de recalculare a pensiei începând cu data de 1 ianuarie 2016, în temeiul art. 169^1 din aceeași lege. În majoritatea cauzelor în care au fost formulate aceste acțiuni, casele județene de pensii nu au emis deciziile de recalculare a pensiilor în termenul de 24 de luni prevăzut de art. 169^1 alin. (5) din Legea nr. 263/2010. Întrucât la data la care au fost formulate excepțiile de neconstituționalitate dispozițiile art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 erau deja în vigoare și având în vedere că aspectele criticate de autorii excepțiilor în raport cu acest text de lege se referă, între altele, și la neîndeplinirea obligației caselor de pensii de a recalcula pensiile în termenul prevăzut de lege, Curtea apreciază că excepția de neconstituționalitate privind dispozițiile art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 îndeplinește condiția de admisibilitate prevăzută de art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, potrivit căreia dispozițiile de lege care sunt supuse controlului de constituționalitate trebuie să aibă legătură cu soluționarea cauzei în orice fază a litigiului și oricare ar fi obiectul acestuia.44.Criticile aduse dispozițiilor art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 se referă, în esență, la două aspecte: un prim aspect vizează lipsa de claritate, întrucât se instituie o reglementare paralelă cu cea a art. 169^1 din același act normativ, în timp ce al doilea aspect vizează o omisiune legislativă, întrucât din conținutul dispozițiilor de lege criticate nu reiese dacă art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 este aplicabil și persoanelor cărora nu li s-au recalculat pensiile în temeiul art. 169^1 din aceeași lege.45.Examinând primul aspect de neconstituționalitate, Curtea reține că, potrivit dispozițiilor art. 169^2 alin. (3) și (4) din Legea nr. 263/2010, recalcularea pensiei în temeiul acestui articol de lege s-a efectuat, din oficiu, în termen de 12 luni, calculat de la data de 1 octombrie 2018. Procesul de recalculare a pensiilor, potrivit art. 169^2 din Legea nr. 263/2010, este, prin urmare, distinct și ulterior celui prevăzut de art. 169^1 din aceeași lege, care s-a aplicat începând cu data de 1 ianuarie 2016. Așa fiind, este lipsită de susținere critica potrivit căreia dispozițiile art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 ar constitui un paralelism legislativ.46.Mai mult, Curtea constată că cele două texte de lege la care fac referire autorii excepției au reglementări cu un conținut diferit. Astfel, așa cum a reținut și Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, paragrafele 71-77, dispozițiile art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 implică o schimbare a concepției legislative în raport cu dispozițiile art. 169^1 din aceeași lege, în sensul acordării, începând cu data de 1 octombrie 2018, atât a beneficiului majorării de punctaj, cât și a celui privind folosirea, la recalcularea pensiei, a unui stagiu de cotizare redus, reglementat de acte normative cu caracter special. Or, dispozițiile art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 au prevăzut doar creșterea punctajelor anuale, fără a fi luate în calcul la stabilirea pensiei stagiile de cotizare prevăzute de legile speciale, în vigoare la data pensionării, ci stagiul complet de cotizare prevăzut de Legea nr. 263/2010.47.Examinând în continuare critica potrivit căreia dispozițiile art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 nu reglementează situația persoanelor care se încadrează în ipoteza art. 169^1 alin. (1) din aceeași lege – respectiv sunt pensionarii sistemului public de pensii ale căror drepturi de pensie au fost stabilite potrivit legislației anterioare datei de 1 ianuarie 2011, care au desfășurat activități în locuri de muncă încadrate în grupa I și/sau grupa a II-a de muncă, potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, respectiv activități în locuri de muncă încadrate în condiții deosebite și/sau condiții speciale, potrivit legii -, dar ale căror pensii nu au fost recalculate în termenele prevăzute de lege, Curtea reține că recalcularea pensiei în temeiul art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 a reprezentat o procedură aplicabilă, din oficiu, tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei. Deși textul de lege nu se referă în mod expres la aplicabilitatea din oficiu a procedurii de recalculare, dispozițiile art. 134 alin. (14) din Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 257/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 214 din 28 martie 2011, așa cum au fost completate prin articolul unic din Hotărârea Guvernului nr. 291/2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 334 din 8 mai 2017, precizează că „recalcularea drepturilor de pensie conform prevederilor art. 169^1 din lege se efectuează din oficiu“.48.Justificarea faptului că dispozițiile art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 nu se referă la ipoteza în care recalcularea pensiilor în temeiul art. 169^1 din aceeași lege nu a avut loc se găsește în aceea că, potrivit dispozițiilor acestui din urmă text de lege, la data de 1 octombrie 2018, procesul obligatoriu de recalculare a pensiilor în temeiul art. 169^1 se putea considera ca fiind finalizat. Împrejurarea că, din motive obiective, casele de pensii nu și-au îndeplinit în unele cazuri obligația de a recalcula pensiile în termenele prevăzute de lege, potrivit art. 169^1 din Legea nr. 263/2010, nu poate fi interpretată ca reprezentând un impediment în aplicarea ulterioară a dispozițiilor art. 169^2 din aceeași lege, de vreme ce procesul de recalculare este obligatoriu, nerealizarea sa neputând fi imputată titularilor dreptului la pensie. Acest aspect de fapt nu este de natură să conducă la neconstituționalitatea dispozițiilor art. 169^2 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, care trebuie interpretat în continuare ca aplicându-se tuturor persoanelor ale căror pensii trebuiau să fie recalculate, în mod obligatoriu, potrivit art. 169^1 din aceeași lege.49.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Gheorghe Potcovel, Dorin Gheorghe Barbu, Balint Tolnai, Gheorghe Căploiu, Gheorghe Bardaș, Iosif Barabaș, Mariana Manoilă, Simion Bonțidean, Biró Bèla, Valerian Lionti, Vasile Bărbieru, Toader Dorin Doroftei și Petru Moldovan în dosarele nr. 3.576/97/2018, nr. 3.577/97/2018, nr. 2.317/97/2018, nr. 2.897/97/2018, nr. 3.074/97/2018, nr. 3.439/97/2018, nr. 3.667/97/2018, nr. 4.195/97/2017, nr. 2.594/97/2018, nr. 3.081/97/2018, nr. 386/97/2019, nr. 4.218/97/2018 și nr. 316/97/2019 ale Tribunalului Hunedoara – Secția I civilă, de Ceambur Dumitru, Ion Armășoiu și Gabriel Ghimpușan în dosarele nr. 1.842/95/2018, nr. 2.646/95/2018 și nr. 1.844/95/2018 ale Tribunalului Gorj – Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, precum și de Dinu Dorin Petrescu în Dosarul nr. 1.046/98/2018 al Tribunalului Ialomița – Secția civilă și constată că sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații“ din art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, în interpretarea dată acesteia prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, precum și dispozițiile art. 169^2 din aceeași lege sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Hunedoara – Secția I civilă, Tribunalului Gorj – Secția conflicte de muncă și asigurări sociale și Tribunalului Ialomița – Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 25 martie 2021.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Daniela Ramona Marițiu
–-

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x