DECIZIA nr. 211 din 20 aprilie 2023

Redacția Lex24
Publicat in CC: Decizii, 27/12/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 1024 din 10 noiembrie 2023
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

Alegeti sectiunea:
SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ActulREFERIRE LAOG 15 24/01/2002 ART. 1
ActulREFERIRE LAOG 15 24/01/2002 ART. 7
ActulREFERIRE LAOG 15 24/01/2002 ART. 8
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEAOG 15 24/01/2002 ART. 8
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 1REFERIRE LAOG 15 24/01/2002 ART. 1
ART. 1REFERIRE LAOG 15 24/01/2002 ART. 7
ART. 1REFERIRE LAOG 15 24/01/2002 ART. 8
ART. 3REFERIRE LAOG 15 24/01/2002
ART. 4REFERIRE LADECIZIE 735 08/10/2020
ART. 6REFERIRE LAOG 15 24/01/2002 ART. 1
ART. 6REFERIRE LAOG 15 24/01/2002 ART. 7
ART. 7REFERIRE LAOG 15 24/01/2002 ART. 1
ART. 8REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 1
ART. 8REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 23
ART. 9REFERIRE LADECIZIE 903 06/07/2010
ART. 9REFERIRE LALEGE 38 20/01/2003 ART. 25
ART. 9REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 21
ART. 10REFERIRE LAHG 1391 04/10/2006
ART. 10REFERIRE LAREGULAMENT 04/10/2006 ART. 181
ART. 10REFERIRE LAOUG (R) 195 12/12/2002
ART. 10REFERIRE LAOG 15 24/01/2002 ART. 7
ART. 10REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 11REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 16
ART. 11REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 45
ART. 13REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 30
ART. 15REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 15REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 2
ART. 15REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 3
ART. 15REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 10
ART. 15REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 15REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 16REFERIRE LAOG 15 24/01/2002 ART. 1
ART. 16REFERIRE LAOG 15 24/01/2002 ART. 8
ART. 17REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 1
ART. 17REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 16
ART. 17REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 21
ART. 17REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 23
ART. 17REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 45
ART. 17REFERIRE LACONVENTIE 04/11/1950 ART. 6
ART. 21REFERIRE LAOG 15 24/01/2002 ART. 9
ART. 22REFERIRE LADECIZIE 183 08/05/2003
ART. 22REFERIRE LAOG 15 24/01/2002
ART. 22REFERIRE LAOG 2 12/07/2001
ART. 22REFERIRE LAOUG (R) 28 25/03/1999
ART. 28REFERIRE LADECIZIE 217 09/05/2013
ART. 30REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 30REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 11
ART. 30REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 30REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 30REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 147
Acte care fac referire la acest act:

SECTIUNE ACTREFERIT DEACT NORMATIV
ActulREFERIT DEDECIZIE 30 30/01/2024
ActulREFERIT DEDECIZIE 28 30/01/2024





Marian Enache – președinte
Mihaela Ciochină – judecător
Cristian Deliorga – judecător
Dimitrie-Bogdan Licu – judecător
Laura-Iuliana Scântei – judecător
Gheorghe Stan – judecător
Livia Doina Stanciu – judecător
Elena-Simina Tănăsescu – judecător
Varga Attila – judecător
Cristina-Cătălina Turcu – magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (1) lit. b), ale art. 7 alin. (2) și ale art. 8 alin. (1^1) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, excepție ridicată de Societatea Autonom Services – S.A. din Piatra-Neamț în Dosarul nr. 4.794/279/2018 al Judecătoriei Piatra-Neamț și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.316D/2019.2.La apelul nominal se prezintă, pentru autorul excepției, domnul avocat Alexandru Teodorescu, având împuternicire avocațială depusă la dosar, lipsește cealaltă parte. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul apărătorului autoarei excepției de neconstituționalitate, care solicită admiterea acesteia, arătând că o lege care prevede o sancțiune pentru persoana care nu o respectă trebuie să poată fi respectată cu depunerea unor minime diligențe. Or, Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 prevede că utilizator este orice persoană care este trecută în certificatul de înmatriculare. O societate care închiriază mașini și care, în înțelesul legii, este utilizator nu are niciun control asupra achitării peajului. Autoarea a solicitat Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere să îi comunice dacă poate plăti un număr de peaje în avans, iar răspunsul companiei a fost că aceste taxe trebuie plătite pentru fiecare autoturism în parte. Pentru un număr foarte mare de mașini, acest lucru nu este posibil în mod rezonabil, astfel că societatea răspunde fără nicio vină. Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 nu respectă condițiile esențiale privind procesul echitabil și calitatea legii deoarece pune semnul egalității între plata rovinietei și plata peajului. În timp ce rovinieta trebuie în mod obligatoriu plătită și este normal să fie în sarcina utilizatorului, peajul nu ar trebui să fie în sarcina utilizatorului trecut în certificatul de înmatriculare deoarece acesta nu poate restricționa deplasarea clientului. Prevederile criticate sunt în contradicție și cu acelea existente în domeniul închirierii de automobile, care prevăd că persoana fizică – utilizator în fapt al autovehiculului – are obligația plății peajului. Nimeni nu poate fi sancționat în lipsa vinovăției, care presupune un element volitiv – o acțiune sau inacțiune care să contravină legii -, aspect asupra căruia autoarea nu are control.4.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, făcând referire la jurisprudența Curții Constituționale, respectiv la cele reținute în Decizia nr. 735 din 8 octombrie 2020.5.Având cuvântul în replică, apărătorul autoarei excepției arată că argumentele expuse în fața Curții cu acest prilej sunt altele decât cele formulate anterior în fața instanței de contencios constituțional.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:6.Prin Sentința civilă nr. 1.951 din 17 mai 2019, pronunțată în Dosarul nr. 4.794/279/2018, Judecătoria Piatra-Neamț a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 1 alin. (1) lit. b), ale art. 7 alin. (2) și ale art. 8 alin. (1^1) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România. Excepția a fost ridicată de Societatea Autonom Services – S.A. din Piatra-Neamț într-o cauză având ca obiect soluționarea plângerii împotriva unui proces-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor prevăzute de art. 8 alin. (1^1) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 prin care autoarea a fost sancționată în calitate de „utilizator“.7.În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată, în esență, că legiuitorul a avut în vedere aplicarea unei sancțiuni generale tuturor utilizatorilor definiți prin art. 1 alin. (1) lit. b) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 care nu achită tariful de trecere, fără a ține cont de specificitatea acestui tarif și de posibilitatea ca utilizatorul în fapt al autovehiculului să nu fie același cu utilizatorul definit de legiuitor prin art. 1 alin. (1) lit. b) din acest act normativ.8.Se susține că textele de lege criticate aduc atingere art. 1 alin. (5) din Constituție din perspectiva exigențelor referitoare la calitatea legii, respectiv claritate, precizie, previzibilitate și accesibilitate, potrivit jurisprudenței instanței de contencios constituțional și a Curții Europene a Drepturilor Omului, deoarece în temeiul acestora o societate care închiriază legal autoturisme către terți este sancționată pentru neachitarea de către clienții săi a tarifului de trecere (peaj) datorat la traversarea podurilor peste Dunăre. Societatea nu poate să prevadă obligația de plată a acestei taxe pentru a o include în costul închirierii, ceea ce aduce atingere și art. 23 alin. (12) din Constituție. 9.Se susține că textele de lege criticate încalcă și dreptul la un proces echitabil consacrat de art. 21 alin. (3) din Constituție, drept complex ce are mai multe componente. Una dintre componente, potrivit celor reținute prin Decizia Curții Constituționale nr. 903 din 6 iulie 2010, este dreptul destinatarului normei de a fi informat într-o manieră lipsită de ambiguități asupra comportamentelor interzise pe care este obligat să le evite. Or, potrivit textelor de lege criticate, contravenientul nu poate să înțeleagă cu ușurință dacă are sau nu obligația legală de a achita tariful de trecere, neexistând o prevedere legală specială pentru situația sa de societate care închiriază contra cost autoturisme, în temeiul căreia să aibă posibilitatea de a achita tariful anterior sancționării sale. Totodată, neclaritatea textului legal criticat se datorează și lipsei de corelare cu prevederile art. 25 alin. (4) din Legea nr. 38/2003 privind transportul în regim de taxi și în regim de închiriere, potrivit căruia clienții suportă, în afara contractului, costurile taxelor de drum.10.Se arată că o altă componentă a dreptului la un proces echitabil în materie contravențională este respectarea prezumției de nevinovăție a contravenientului. Având în vedere definiția dată de legiuitor noțiunii de „utilizator“ în art. 1 alin. (1) lit. b) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 și modalitatea în care este stabilită responsabilitatea achitării tarifului de trecere prin art. 7 alin. (2) din același act normativ, este evident că legea a instituit o răspundere contravențională care nu ține cont – în situația utilizatorilor care au ca obiect de activitate închirierea de autovehicule – de existența efectivă a vinovăției persoanei sancționate, ceea ce nesocotește principiul răspunderii personale a contravenienților și, implicit, dreptul la un proces echitabil recunoscut prin Constituție. Aceasta deoarece este imposibil ca societatea să cunoască dinainte traseul pe care îl va urma clientul pentru a achita în prealabil peajul. În situații similare, legiuitorul a adoptat texte de lege care permit însă identificarea în mod concret a persoanelor responsabile de săvârșirea contravenției, cum ar fi, spre exemplu, art. 181 din Regulamentul de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.391/2006.11.Prin urmare, dispozițiile legale criticate nu permit aplicarea unei soluții coerente și justificate în astfel de situații, fiind afectată activitatea curentă a unor astfel de societăți de închiriere de autoturisme, fapt ce contravine și principiilor constituționale privind egalitatea în drepturi – art. 16 din Constituție și libertatea economică – art. 45 din Constituție. 12.Judecătoria Piatra-Neamț consideră că excepția de neconstituționalitate este întemeiată.13.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.14.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile apărătorului autorului excepției, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:15.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.16.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile art. 8 alin. (1^1) coroborate cu cele ale art. 1 alin. (1) lit. b) și ale art. 7 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 82 din 1 februarie 2002, care au următorul cuprins:– Art. 1 alin. (1) lit. b): „În înțelesul prezentei ordonanțe, termenii și expresiile de mai jos se definesc după cum urmează: […] utilizatori – persoanele fizice sau juridice înscrise în certificatul de înmatriculare, care au în proprietate sau care, după caz, pot folosi în baza unui drept legal vehicule înmatriculate în România, denumite în continuare utilizatori români, respectiv persoanele fizice ori juridice înscrise în certificatul de înmatriculare, care au în proprietate sau care, după caz, pot folosi în baza unui drept legal vehicule înmatriculate în alte state, denumite în continuare utilizatori străini.“;– Art. 7 alin. (2): „Responsabilitatea achitării corespunzătoare a tarifului de trecere revine în exclusivitate utilizatorilor.“;– Art. 8 alin. (1^1): „Fapta de a circula fără peaj valabil constituie contravenție și se sancționează cu amendă.“17.În opinia autoarei excepției, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (5) sub aspectul criteriilor de calitate a legii, art. 16 – Egalitatea în drepturi, art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, art. 23 alin. (12), potrivit căruia „Nicio pedeapsă nu poate fi stabilită sau aplicată decât în condițiile și în temeiul legii.“, și în art. 45 – Libertatea economică. De asemenea, sunt încălcate și prevederile art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.18.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că prin Decizia nr. 735 din 8 octombrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 545 din 26 mai 2021, s-a mai pronunțat asupra unei excepții motivate în mod similar.19.Cu acel prilej Curtea a reținut, în esență, că termenul „utilizatori“ este definit în art. 1 alin. (1) lit. b) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002, respectiv persoanele fizice sau juridice înscrise în certificatul de înmatriculare, care au în proprietate sau care, după caz, pot folosi în baza unui drept legal vehicule înmatriculate în România, denumite în continuare utilizatori români, respectiv persoanele fizice ori juridice înscrise în certificatul de înmatriculare, care au în proprietate sau care, după caz, pot folosi în baza unui drept legal vehicule înmatriculate în alte state, denumite în continuare utilizatori străini. Așadar, pentru a fi „utilizator“, persoana fizică sau juridică trebuie să îndeplinească două condiții: (i) să aibă în proprietate vehiculul sau să îl poată folosi ca urmare a unui drept „legal“ și (ii) să fie înscrisă în certificatul de înmatriculare. Din această perspectivă, noțiunea de „utilizator“ definită la art. 1 alin. (1) lit. b) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 îndeplinește condițiile de claritate, precizie și previzibilitate, astfel încât nu se poate reține încălcarea art. 1 alin. (5) din Constituție.20.Curtea a reținut că tariful de trecere reprezintă o sumă care se plătește pentru un vehicul în funcție de (i) distanța parcursă pe un sector de drum, pod, tunel sau trecătoare de munte care face parte din rețeaua de drumuri naționale din România și de (ii) tipul vehiculului. Fapta de a circula fără peaj valabil constituie contravenție și se sancționează cu amendă, iar constatarea contravențiilor se face cu ajutorul mijloacelor tehnice – camere video ce înregistrează numărul de înmatriculare al automobilului, identificându-se ulterior persoana (utilizator) care este înscrisă în certificatul de înmatriculare al automobilului în baza de date a Ministerul Afacerilor Interne – Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor.21.Curtea a reținut că, potrivit art. 9 alin. (11) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002, Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere – S.A. asigură accesul utilizatorilor la baza de date pentru verificarea existenței și valabilității rovinietei și peajului, în concret prin accesarea paginii de internet www.erovinieta.ro, pe care se pot verifica numărul de treceri efectuate și plata tarifului de trecere și se poate plăti acest tarif pentru a evita sancționarea. Totodată, poziționarea unui autovehicul și traseul parcurs pot fi verificate prin folosirea unor dispozitive de poziționare – Global Positioning System – GPS. Prin urmare, societățile pot avea cunoștință despre tranzitarea de către clienți a podurilor peste Dunăre. Așa fiind, situația expusă vizează o problemă de organizare a activității societății, iar nu una de constituționalitate.22.În ceea ce privește încălcarea prezumției de nevinovăție a contravenientului, prezumție ce trebuie respectată și în materie contravențională, reprezentând una dintre garanțiile dreptului la un proces echitabil, așa cum a statuat Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa, receptată și în jurisprudența Curții Constituționale (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 183 din 8 mai 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 425 din 17 iunie 2003), Curtea a reținut că răspunderea instituită prin prevederile Ordonanței Guvernului nr. 15/2002 este un tip de răspundere ce nu corespunde în totalitate răspunderii contravenționale reglementate, de principiu, prin dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001. Nu este singurul caz în care persoana sancționată contravențional poate să difere față de persoana care săvârșește efectiv contravenția. Spre exemplu, potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 28/1999 privind obligația operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 75 din 21 ianuarie 2005, pentru contravențiile reglementate de aceasta sunt sancționați contravențional operatorii economici, iar nu angajații care săvârșesc contravențiile.23.Curtea a reținut că din reglementarea cuprinsă în art. 1 alin. (1) lit. b) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 se naște o prezumție potrivit căreia autovehiculul se află în proprietatea sau, după caz, în folosința persoanei înscrise în certificatul de înmatriculare. Totodată, nicio normă legală nu interzice încredințarea spre folosință a autovehiculului unei alte persoane, cu singura condiție să posede permis de conducere valabil pentru categoria respectivă de autovehicul. În acest din urmă caz, persoana înscrisă în certificatul de înmatriculare își asumă întreaga responsabilitate, inclusiv riscul ca autovehiculul să fie folosit și pe podurile unde deținerea unei roviniete (peajului în cauza de față) este obligatorie, așa încât vina de a nu deține rovinietă (peaj valabil în speță) îi aparține. 24.Curtea a reținut că societatea are obligația de a manifesta diligență în ceea ce privește achitarea tarifelor de trecere, deoarece există posibilitatea monitorizării plății acestora de către cei care folosesc în fapt autovehiculele. 25.Cât privește art. 25 alin. (4) din Legea nr. 38/2003 privind transportul în regim de taxi și în regim de închiriere, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 45 din 28 ianuarie 2003, Curtea a reținut că acesta constituie temeiul în baza căruia societatea își poate recupera ulterior sumele plătite ca tarif de trecere în situația în care clienții nu își îndeplinesc obligația legală de plată.26.Curtea a mai observat că, fiind vorba de săvârșirea unor contravenții, nu se poate aplica niciodată o sancțiune contravențională în lipsa elementului vinovăției, care este de esența acesteia. Existența sau inexistența vinovăției este un element al stării de fapt, a cărei apreciere constituie atributul exclusiv al instanței de judecată. Prin urmare, instanțele de judecată sunt acelea care urmează să stabilească de la caz la caz dacă societățile au avut posibilitatea de a înscrie în certificatele de înmatriculare persoanele cărora le-au cedat dreptul de folosință ori dacă și-au îndeplinit obligația de a monitoriza trecerile peste poduri și de a preveni săvârșirea faptelor contravenționale constând în neplata tarifului de trecere.27.Referitor la încălcarea art. 16 din Constituție, Curtea a observat că excepția nu este motivată, iar prevederile art. 23 alin. (12) din Constituție sunt aplicabile numai în cauze penale.28.Totodată, s-a statuat că nu pot fi reținute nici criticile de neconstituționalitate formulate prin raportare la art. 45 din Constituție, deoarece instituirea unor tarife de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România și a sancțiunilor corespunzătoare în cazul neplății acestora nu aduce atingere libertății economice, care este garantată în condițiile legii, respectiv cu respectarea exigențelor legale specifice fiecărui domeniu de activitate (a se vedea și Decizia nr. 217 din 9 mai 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 362 din 18 iunie 2013). 29.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenței în materie a Curții Constituționale, considerentele și soluțiile deciziilor enunțate mai sus își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.30.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Societatea Autonom Services – S.A. din Piatra-Neamț în Dosarul nr. 4.794/279/2018 al Judecătoriei Piatra-Neamț și constată că dispozițiile art. 8 alin. (1^1) coroborate cu cele ale art. 1 alin. (1) lit. b) și ale art. 7 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Decizia se comunică Judecătoriei Piatra-Neamț și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 20 aprilie 2023.Definitivă și general obligatorie.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Cristina-Cătălina Turcu

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x