DECIZIA nr. 210 din 9 aprilie 2024

Cu participarea reprezentantei Ministerului Public, procuror Nicoleta-Ecaterina Eucarie.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 87 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, excepție ridicată de Ana Alina Geogean în Dosarul nr. 2.650/62/2018/a1 al Curții de Apel Brașov – Secția penală. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 820D/2020. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. Magistratul-asistent referă asupra concluziilor scrise depuse la dosar de către autoarea excepției, prin care aceasta solicită admiterea excepției.  … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantei Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate. Arată că modul de specializare al procurorilor nu are legătură cu hotărârea ce ar putea fi dată în cauză. Legiuitorul poate stabili criterii de specializare care decurg din condițiile de numire. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:4.Prin Încheierea din 14 aprilie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 2.650/62/2018/a1, Curtea de Apel Brașov – Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 87 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, excepție ridicată de Ana Alina Geogean cu ocazia soluționării contestației împotriva încheierii pronunțate în primă instanță în cadrul etapei camerei preliminare. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarea acesteia realizează un istoric legislativ al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 43/2002 privind Direcția Națională Anticorupție. Arată că dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 43/2002 impun condiția ca în această structură să își exercite activitatea procurori specializați, pe când dispozițiile de lege criticate nu impun această condiție. Astfel, aplicarea concomitentă a acestor dispoziții determină încălcarea prevederilor constituționale referitoare la dreptul la un proces echitabil. Apreciază că numirea procurorilor în cadrul Direcției Naționale Anticorupție, potrivit dispozițiilor art. 87 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, care exclud condiția specializării în combaterea corupției, încalcă prevederile constituționale ale art. 1 alin. (5) referitor la respectarea Constituției, a supremației acesteia și a legilor statul român, ale art. 21 alin. (3) referitor la dreptul la un proces echitabil și ale art. 131 alin. (2) referitor la rolul Ministerului Public. … 6.Curtea de Apel Brașov – Secția penală apreciază că autoarea excepției critică soluția legislativă care nu prevede criteriile de specializare a procurorilor cu ocazia accederii lor în structura specializată de parchet, în ciuda consacrării distincte a acestei condiții, ceea ce contravine prevederilor constituționale invocate. Or, un astfel de viciu de neconstituționalitate ar constitui o omisiune sau o imprecizie legislativă, a cărei relevanță constituțională o poate stabili doar instanța de contencios constituțional. Susține că este vorba despre o chestiune ce ține de măsura în care se apreciază un standard de constituționalitate, prin prisma unor elemente de evaluare precum modalitatea de transpunere a prevederilor convenționale în dreptul intern, calitatea legii în cauză sub aspectul standardului de claritate și previzibilitate, natura dispozițiilor legale criticate și eventuala sancțiune procesuală aplicabilă sau analiza unor date statistice.  … 7.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 8.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:9.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 10.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 87 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005. Curtea observă că, la data de 16 decembrie 2022, Legea nr. 304/2004 a fost abrogată prin Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1104 din 16 noiembrie 2022. Însă, prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea a stabilit că sintagma „în vigoare“ din cuprinsul dispozițiilor art. 29 alin. (1) și ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, este constituțională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare. Dispozițiile criticate au următorul conținut: „Pentru a fi numiți în cadrul Direcției Naționale Anticorupție, procurorii trebuie să nu fi fost sancționați disciplinar, să aibă o bună pregătire profesională, o conduită morală ireproșabilă, cel puțin 10 ani vechime în funcția de procuror sau judecător și să fi fost declarați admiși în urma unui concurs organizat de către comisia constituită în acest scop.“ … 11.Autoarea excepției susține că textul criticat contravine prevederilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (5) referitor la respectarea Constituției, a supremației acesteia și a legilor statului român, art. 21 alin. (3) referitor la dreptul la un proces echitabil și art. 131 alin. (2) referitor la rolul Ministerului Public. … 12.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că autoarea acesteia își construiește argumentația plecând de la compararea dispozițiilor art. 87 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 cu dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 43/2002 privind Direcția Națională Anticorupție, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 244 din 11 aprilie 2002, pe care le consideră contradictorii. Or, neconstituționalitatea unei norme juridice are un caracter intrinsec și autonom, ce rezidă în însuși conținutul său normativ, și nu poate fi dedusă prin coroborarea sau compararea mai multor texte cuprinse în același act sau în alte acte normative. În acest sens, Curtea a arătat, în jurisprudența sa, că neconstituționalitatea unei reglementări constituie o stare intrinsecă a acesteia și nu poate fi dedusă pe calea unei interpretări per a contrario, operațiune care presupune a atribui legiuitorului ceea ce acesta nu a prevăzut in terminis (Decizia nr. 122 din 16 martie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 367 din 27 aprilie 2004).  … 13.Curtea a statuat în mod constant în jurisprudența sa că examinarea constituționalității unui text de lege are în vedere compatibilitatea acestui text cu dispozițiile constituționale pretins încălcate, iar nu compararea prevederilor mai multor legi între ele și raportarea concluziei ce ar rezulta din această comparație la dispoziții ori principii ale Constituției. Procedându-se altfel, s-ar ajunge, inevitabil, la concluzia că, deși fiecare dintre dispozițiile legale este constituțională, numai coexistența lor ar pune în discuție constituționalitatea uneia dintre ele. În acest sens este, de exemplu, Decizia nr. 409 din 3 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 625 din 26 august 2014, paragraful 23, și Decizia nr. 463 din 12 aprilie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 431 din 21 iunie 2011. … 14.O eventuală eroare cu privire la aplicabilitatea dispozițiilor legale criticate poate fi cenzurată doar de către instanța de judecată, controlul de contencios constituțional, în acord cu prevederile art. 124 alin. (1) și ale art. 126 alin. (1) din Constituție, neputând fi convertit într-un control judiciar chemat să înfăptuiască justiția. Curtea Constituțională nu face parte din autoritatea judecătorească, ci este unica autoritate de jurisdicție constituțională, care asigură, printre altele, pe calea excepției, controlul constituționalității legilor sau al ordonanțelor ori al dispozițiilor dintr-o lege sau ordonanță în vigoare. … 15.Mai mult, Curtea constată că nemulțumirea autorului excepției vizează, în realitate, și modul de interpretare și aplicare a dispozițiilor de lege criticate. Or, Curtea nu este competentă să se pronunțe cu privire la aspectele ce țin de aplicarea legii (Decizia nr. 1.402 din 2 noiembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 823 din 9 decembrie 2010, Decizia nr. 357 din 22 martie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 406 din 9 iunie 2011, Decizia nr. 785 din 17 noiembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 79 din 3 februarie 2016, paragraful 17, Decizia nr. 145 din 17 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 437 din 10 iunie 2016, paragraful 19, și Decizia nr. 698 din 29 noiembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 163 din 6 martie 2017, paragraful 23), acestea urmând să fie soluționate de către instanțele judecătorești. Atât interpretarea conținutului normelor juridice, ca fază indispensabilă procesului de aplicare a legii în situația de fapt dedusă judecății, cât și aprecierea legalității activității desfășurate de organele de urmărire penală sunt, în speță, de competența judecătorului de cameră preliminară. În cazuri similare, Curtea a reținut că a răspunde criticilor autorului excepției într-o astfel de situație ar însemna o ingerință a Curții Constituționale în activitatea de judecată, ceea ce ar contraveni prevederilor art. 126 din Constituție, potrivit cărora justiția se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege. … 16.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 87 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, excepție ridicată de Ana Alina Geogean în Dosarul nr. 2.650/62/2018/a1 al Curții de Apel Brașov – Secția penală. Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Brașov – Secția penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 9 aprilie 2024.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Daniela Ramona Marițiu

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește