DECIZIA nr. 210 din 9 aprilie 2019

Redacția Lex24
Publicat in CC: Decizii, 11/12/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 800 din 2 octombrie 2019
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

Alegeti sectiunea:
SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ActulREFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 25
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 25
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 1REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 25
ART. 5REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 25
ART. 6REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 25
ART. 6REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991
ART. 6REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 7REFERIRE LADECIZIE 348 17/06/2014
ART. 7REFERIRE LALEGE 138 15/10/2014
ART. 7REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 650
ART. 7REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 1
ART. 7REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 21
ART. 7REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 1
ART. 7REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 21
ART. 7REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 126
ART. 7REFERIRE LACONVENTIE 04/11/1950 ART. 6
ART. 8REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 30
ART. 10REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 10REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 2
ART. 10REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 10REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 11REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 25
ART. 12REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991
ART. 12REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 1
ART. 12REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 12REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 1
ART. 12REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 16
ART. 12REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 147
ART. 14REFERIRE LADECIZIE 707 09/11/2017
ART. 14REFERIRE LADECIZIE 866 10/12/2015
ART. 14REFERIRE LADECIZIE 348 17/06/2014
ART. 14REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 650
ART. 14REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 147
ART. 14REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 147
ART. 15REFERIRE LADECIZIE 895 17/12/2015
ART. 16REFERIRE LADECIZIE 648 11/11/2014
ART. 16REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 650
ART. 17REFERIRE LADECIZIE 1665 15/12/2009
ART. 17REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 2
ART. 17REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991
ART. 17REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 126
ART. 17REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 17REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 126
ART. 18REFERIRE LADECIZIE 874 18/12/2018
ART. 18REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010
ART. 18REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 1
ART. 18REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 147
ART. 18REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 18REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 1
ART. 18REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 147
ART. 19REFERIRE LADECIZIE 1615 20/12/2011
ART. 19REFERIRE LADECIZIE 1533 28/11/2011
ART. 19REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991
ART. 19REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 142
ART. 19REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 19REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 142
ART. 21REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 21REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 11
ART. 21REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 21REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 147
ART. 21REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 21REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 147
 Nu exista acte care fac referire la acest act





Valer Dorneanu – președinte
Marian Enache – judecător
Petre Lăzăroiu – judecător
Mircea Ștefan Minea – judecător
Daniel Marius Morar – judecător
Mona-Maria Pivniceru – judecător
Livia Doina Stanciu – judecător
Simona-Maya Teodoroiu – judecător
Varga Attila – judecător
Fabian Niculae – magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 25 alin. (1) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată din oficiu de Judecătoria Constanța – Secția civilă în Dosarul nr. 26.013/212/2018/a1 și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.534D/2018.2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.3.Magistratul-asistent referă asupra faptului că dosarul se află la al doilea termen de judecată, primul termen fiind la data de 7 martie 2019, când Curtea, constatând că procedura de citare nu a fost legal îndeplinită, a dispus acordarea unui nou termen și refacerea procedurii de citare.4.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:5.Prin Încheierea nr. 14.599 din 4 octombrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 26.013/212/2018/a1, Judecătoria Constanța – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 25 alin. (1) din Codul de procedură civilă, excepție invocată din oficiu într-o cauză având ca obiect soluționarea unei cereri de executare silită.6.În motivarea excepției de neconstituționalitate autoarea acesteia arată, în esență, că dispozițiile art. 25 alin. (1) din Codul de procedură civilă încalcă principiul supremației Constituției și pe cel al rolului Curții Constituționale, de unic garant al supremației Constituției, în măsura în care s-ar interpreta că acestea ar autoriza consemnarea de către instanța judecătorească în cuprinsul unei încheieri de ședință, cu ocazia verificării competenței sale jurisdicționale, drept temei al competenței sale teritoriale, a unei dispoziții legale declarate neconstituționale cu mai mult de 4 ani anterior învestirii instanței cu cererea în raport cu care este verificată și stabilită competența instanței.7.Se mai arată că prin Decizia nr. 348 din 17 iunie 2014 instanța de contencios constituțional a admis excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 650 alin. (1) din Codul de procedură civilă, arătând la paragraful 19 al deciziei că deficiențele de reglementare evidențiate în ceea ce privește prevederile art. 650 alin. (1) din Codul de procedură civilă sunt de natură să încalce dispozițiile art. 1 alin. (5), ale art. 21 alin. (3) și ale art. 126 alin. (2) din Constituție, precum și pe cele ale art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Prin Legea nr. 138/2014, dispozițiile neconstituționale ale art. 650 alin. (1) din Codul de procedură civilă au fost puse în acord cu cele statuate de Curtea Constituțională în decizia menționată, de lege lata, instanța de executare fiind de acum încolo cea în circumscripția căreia este situat domiciliul sau, după caz, sediul debitorului la momentul declanșării executării silite conform art. 651 alin. (1) teza întâi din Codul de procedură civilă.8.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.9.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: 10.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.11.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă prevederile art. 25 alin. (1) din Codul de procedură civilă, care au următorul cuprins: „Procesele în curs de judecată, precum și executările silite începute sub legea veche rămân supuse acelei legi.“12.În opinia autoarei excepției, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 1 alin. (3) privind statul de drept, precum și în alin. (5) privind respectarea legii și a Constituției, a securității raporturilor juridice, precum și componenta sa privind calitatea legii, art. 16 alin. (2) privind egalitatea în fața legii și în art. 147 alin. (4) referitor la efectele deciziilor Curții Constituționale. Din analiza excepției de neconstituționalitate rezultă faptul că autoarea excepției de neconstituționalitate a înțeles să se raporteze și la prevederile constituționale ale art. 147 alin. (1) privind rolul Curții Constituționale.13.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că s-a mai pronunțat asupra prevederilor invocate, prin raportare la critici similare, constatând că sunt constituționale.14.Astfel, prin Decizia nr. 707 din 9 noiembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 196 din 2 martie 2018, paragrafele 25-27, Curtea a observat că în cauzele în care competența instanței de executare a fost stabilită anterior publicării Deciziei Curții Constituționale nr. 348 din 17 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 529 din 16 iulie 2014, fără ca în acestea să fi fost ridicată o excepție de neconstituționalitate având ca obiect dispozițiile art. 650 alin. (1) din Codul de procedură civilă, decizia Curții Constituționale nu poate produce niciun efect juridic asupra competenței instanței astfel stabilite. În această situație, întrucât momentul stabilirii competenței instanței de executare a fost depășit și întrucât nu a fost contestată la acel moment, aceasta reprezintă o facta praeterita în raport cu decizia Curții Constituționale, astfel încât această decizie nu poate fi aplicată retroactiv. În schimb, aceasta se aplică în cauzele în care o excepție de neconstituționalitate a fost admisă, respectiv respinsă ca devenită inadmisibilă, după caz, privind aceleași texte legale, în condițiile Deciziei Curții Constituționale nr. 866 din 10 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 1 februarie 2016, paragrafele 20-22 și 30. Prin urmare, Decizia nr. 348 din 17 iunie 2014 nu poate avea niciun efect asupra executărilor silite aflate în curs, implicit nici asupra incidentelor ivite în cursul executării silite, precum este contestația la executare, întrucât, în temeiul dispozițiilor art. 147 alin. (4) din Constituție, ea produce efecte numai pentru viitor (facta futura), nu și cu privire la situațiile juridice trecute (facta praeterita).15.De altfel, prin Decizia nr. 895 din 17 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 84 din 4 februarie 2016, prin care a constatat neconstituționalitatea competenței executorului judecătoresc de a încuviința executarea silită, respectiv a faptului că începerea/declanșarea procedurii executării silite este sustrasă controlului judecătoresc, Curtea a reținut, în paragraful 28, efectele pe care urma să le producă această decizie. Așadar, Curtea reținând că pe perioada de activitate a unui act normativ acesta se bucură de prezumția de constituționalitate, decizia sa nu se va aplica în privința procedurilor de executare silită încuviințate până la data publicării sale, aplicându-se, în schimb, în privința contestațiilor la executare formulate împotriva încheierii de încuviințare a executării silite date de executorul judecătoresc aflate pe rolul instanțelor judecătorești la data publicării prezentei decizii, precum și în cele în care a fost invocată excepția de neconstituționalitate până la data sus-menționată.16.În evaluarea criteriului stabilirii competenței conform art. 650 din Codul de procedură civilă și Deciziei nr. 348 din 17 iunie 2014, instanțele judecătorești trebuie să țină cont de faptul că, raportat la momentul publicării deciziei în Monitorul Oficial al României, Partea I, cu privire la cauzele în care competența instanței de executare a fost deja stabilită, acestea se constituie în facta praeterita, decizia Curții neputându-se aplica pentru situații epuizate/trecute.17.În cazul de față este vorba însă de un dosar care se află în faza încuviințării unui act de executare silită, fază în care instanța chemată să încuviințeze această executare își verifică propria competență. Cu alte cuvinte, instanța de executare nu se află în situația de a-și fi verificat deja competența și se cere încuviințarea unui act de executare silită. Așadar, aspectele reliefate de autoarea excepției de neconstituționalitate țin de interpretarea și aplicarea legii, excedând competenței Curții Constituționale. Potrivit art. 2 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, „Sunt neconstituționale prevederile actelor […] care încalcă dispozițiile sau principiile Constituției“, alin. (3) al aceluiași articol stabilind că instanța constituțională „se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată […]“. Curtea Constituțională a statuat în repetate rânduri că nu intră în atribuțiile sale cenzurarea aplicării legii de către instanțele judecătorești, controlul judecătoresc realizându-se exclusiv în cadrul sistemului căilor de atac prevăzute de lege. În acest sens, potrivit art. 126 alin. (1) din Constituție, „Justiția se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege“ (a se vedea Decizia nr. 1.665 din 15 decembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 112 din 19 februarie 2010).18.Distinct de cele de mai sus, Curtea mai menționează jurisprudența sa recentă, respectiv Decizia nr. 874 din 18 decembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 2 din 3 ianuarie 2019, paragraful 69, în care Curtea a reținut că, potrivit art. 147 alin. (1) din Constituție, dispozițiile din actele normative constatate ca fiind neconstituționale încetează să mai producă efecte juridice de la momentul publicării deciziei Curții Constituționale în Monitorul Oficial al României, Partea I. Astfel, aceste prevederi constituționale, coroborate cu cele cuprinse în art. 147 alin. (4) din Legea fundamentală, instituie o regulă de aplicare în timp a normelor legale constatate neconstituționale, regulă care se aplică în mod prioritar, dată fiind forța juridică superioară a normei constituționale în raport cu normele generale de drept tranzitoriu, cuprinse în acte normative cu forță juridică inferioară (în speță, Codul de procedură civilă), în acord cu principiul supremației Legii fundamentale, cuprins în art. 1 alin. (5) din Constituție. 19.Mai mult, potrivit art. 142 alin. (1) din Legea fundamentală, Curtea este garantul supremației Constituției, ceea ce obligă instanța constituțională la o atitudine activă, în sensul aplicării și respectării acestui principiu în limitele competenței sale (a se vedea și Decizia nr. 1.533 din 28 noiembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 905 din 20 decembrie 2011, și Decizia nr. 1.615 din 20 decembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 99 din 8 februarie 2012).20.Cu alte cuvinte, atât timp cât instanța de fond nu și-a stabilit competența și a intervenit declararea neconstituționalității prevederii legale pe care instanța de fond ar trebui să o aplice, Curtea reține că, prin efectul deciziei Curții Constituționale, instanța de fond va aplica prevederile legale rezultate în urma punerii de acord de către legiuitor a prevederilor declarate neconstituționale cu decizia instanței de contencios neconstituțional. Așadar, revine instanței de fond să facă aplicarea efectelor deciziilor Curții Constituționale.21.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 25 alin. (1) din Codul de procedură civilă, excepție invocată din oficiu de Judecătoria Constanța – Secția civilă în Dosarul nr. 26.013/212/2018/a1. Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Constanța – Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 9 aprilie 2019.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Fabian Niculae

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x