DECIZIA nr. 210 din 7 aprilie 2022

1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 12 lit. a) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, excepție ridicată de Oana Mihăilă în Dosarul nr. 1.557/62/2016 al Tribunalului Brașov – Secția penală și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.847D/2018. … 2.Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 22 martie 2022, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Nicoleta-Ecaterina Eucarie, și au fost consemnate în încheierea din acea dată, când Curtea, având în vedere cererea de întrerupere a deliberărilor pentru o mai bună studiere a problemelor ce formează obiectul cauzei, în temeiul prevederilor art. 57 și ale art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, a amânat pronunțarea pentru data de 7 aprilie 2022, când a pronunțat prezenta decizie. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:3.Prin Încheierea din 2 noiembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 1.557/62/2016, Tribunalul Brașov – Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 12 lit. a) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție. Excepția a fost ridicată de Oana Mihăilă într-o cauză având ca obiect trimiterea în judecată a inculpatei pentru săvârșirea unor infracțiuni prevăzute de dispozițiile art. 12 lit. a) din Legea nr. 78/2000. … 4.În motivarea excepției de neconstituționalitate autoarea acesteia susține, în esență, că dispozițiile art. 12 lit. a) din Legea nr. 78/2000 încalcă principiile constituționale privind statul de drept, separația și echilibrul puterilor în cadrul democrației constituționale, legalitatea, universalitatea drepturilor și îndatoririlor, egalitatea în drepturi, legalitatea pedepsei, precum și restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, întrucât sunt lipsite de claritate, precizie și previzibilitate, nepermițând determinarea exactă a conținutului constitutiv al infracțiunilor reglementate, infracțiuni care sunt asimilate celor de corupție. În acest sens, arată că Legea nr. 78/2000 nu definește noțiunile utilizate în cuprinsul textului de lege criticat și nici în Codul penal nu există o definiție a acestora. Consideră că, din această cauză, destinatarul normei de incriminare analizate nu are posibilitatea să prevadă consecințele ce decurg din nerespectarea ei și să își adapteze conduita în mod corespunzător, apelând la nevoie la sfatul unui specialist. Subliniază că rigorile legiferării își găsesc expresia în normele de tehnică legislativă care trebuie respectate de legiuitor la elaborarea oricărui act normativ. Astfel, chiar dacă principiul generalității textelor de lege reclamă o anumită suplețe în redactarea acestora, nu trebuie să fie afectată previzibilitatea legii. Invocă existența unor necorelări legislative, inclusiv la nivelul reglementărilor civile, care au ca efect încadrarea în mod arbitrar a unor fapte materiale în infracțiunile prevăzute de dispozițiile art. 12 lit. a) din Legea nr. 78/2000, astfel că organele judiciare aplică legea penală într-o manieră subiectivă, ceea ce contravine principiului legalității și al egalității în drepturi. Critică modul în care procurorul redă – în cuprinsul rechizitoriului întocmit în cauză – conținutul faptei presupus săvârșite, faptă ce nu se identifică însă cu norma de incriminare. Totodată, invocă și jurisprudența Curții Constituționale, și anume considerentele deciziilor nr. 363 din 7 mai 2015 și nr. 603 din 6 octombrie 2015. … 5.Tribunalul Brașov – Secția penală apreciază că aspectele invocate de autoarea excepției vizează, în realitate, aplicarea normei de drept la situația de fapt dedusă judecății, astfel că privește fondul cauzei. … 6.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 7.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:8.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 9.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 12 lit. a) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 219 din 18 mai 2000, fiind criticate ambele teze ale acestui text de lege. Ulterior sesizării Curții, prin Legea nr. 160/2019 privind completarea art. 12 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 629 din 29 iulie 2019), la articolul criticat s-a introdus alineatul (2). Având în vedere însă că, în cauză, norma criticată a produs efecte în forma în vigoare la data sesizării Curții, aceasta se va pronunța asupra respectivelor dispoziții de lege ca parte a unicului alineat al art. 12 din Legea nr. 78/2000 în forma anterioară completării menționate. Prin urmare, Curtea se va pronunța asupra dispozițiilor art. 12 lit. a) din Legea nr. 78/2000, având următorul cuprins: „Sunt pedepsite cu închisoarea de la 1 la 5 ani următoarele fapte, dacă sunt săvârșite în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite: a) efectuarea de operațiuni financiare, ca acte de comerț, incompatibile cu funcția, atribuția sau însărcinarea pe care o îndeplinește o persoană ori încheierea de tranzacții financiare, utilizând informațiile obținute în virtutea funcției, atribuției sau însărcinării sale;“. … 10.În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții de lege, autoarea excepției invocă încălcarea prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (3)-(5) privind statul de drept, principiul separației și echilibrului puterilor în cadrul democrației constituționale și principiul legalității, ale art. 15 alin. (1) referitor la universalitatea drepturilor și îndatoririlor, ale art. 16 alin. (1) și (2) privind egalitatea în drepturi, ale art. 23 alin. (12) referitor la legalitatea pedepsei și ale art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. … 11.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile art. 12 lit. a) teza întâi din Legea nr. 78/2000 au mai fost supuse controlului de constituționalitate prin raportare la prevederile art. 1 alin. (5) din Constituție – invocate și în prezenta cauză – și față de critici similare. … 12.Astfel, prin Decizia nr. 252 din 23 aprilie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 488 din 14 iunie 2019, Curtea a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate, reținând că sintagma „operațiuni financiare, ca acte de comerț“, deși are o formulare generică, este clară și previzibilă, întrucât înglobează toate elementele necesare pentru identificarea existenței infracțiunii, astfel că destinatarul normei penale de incriminare are posibilitatea să prevadă consecințele ce decurg din nerespectarea acesteia și să își adapteze conduita în mod corespunzător. În acest sens, Curtea a invocat jurisprudența sa cu privire la principiul legalității, consacrat de prevederile art. 1 alin. (5) din Constituție, jurisprudență potrivit căreia un act normativ trebuie să îndeplinească anumite condiții calitative, printre care se numără și previzibilitatea, ceea ce presupune că acesta trebuie să fie suficient de precis și de clar pentru a putea fi aplicat. Astfel, formularea cu o precizie suficientă a actului normativ permite persoanelor interesate – care pot apela, la nevoie, la sfatul unui specialist – să prevadă într-o măsură rezonabilă, date fiind circumstanțele speței, consecințele care pot rezulta dintr-un act determinat. Desigur, este dificil să se redacteze legi de o precizie totală, iar o anumită suplețe poate chiar să se dovedească de dorit, suplețe care nu trebuie să afecteze însă previzibilitatea legii (Decizia nr. 903 din 6 iulie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 584 din 17 august 2010, Decizia nr. 743 din 2 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 579 din 16 august 2011, și Decizia nr. 1 din 11 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 23 ianuarie 2012). … 13.Prin Decizia nr. 252 din 23 aprilie 2019, mai sus menționată, Curtea a constatat că, potrivit dispozițiilor art. 12 lit. a) teza întâi din Legea nr. 78/2000, este pedepsită cu închisoarea de la 1 la 5 ani, dacă este săvârșită în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite, fapta care constă în efectuarea de operațiuni financiare, ca acte de comerț, incompatibile cu funcția, atribuția sau însărcinarea pe care o îndeplinește o persoană. Astfel, pentru ca efectuarea de operațiuni financiare să constituie elementul material al laturii obiective a infracțiunii, norma criticată impune realizarea a două condiții/cerințe esențiale: operațiunile financiare să fie efectuate ca acte de comerț și aceste operațiuni financiare, ca acte de comerț, să fie incompatibile cu funcția, atribuția sau însărcinarea pe care o îndeplinește respectiva persoană. Interzicerea unor asemenea operațiuni financiare, ca acte de comerț, are ca finalitate atât asigurarea respectării principiilor economiei de piață și a libertății economice, cât și protejarea demnității persoanelor care ocupă anumite funcții/atribuții/însărcinări publice, obiectul juridic al infracțiunii prevăzute de dispozițiile art. 12 lit. a) teza întâi din Legea nr. 78/2000 constituindu-l ocrotirea relațiilor sociale referitoare la onestitatea persoanelor care, în considerarea funcției, atribuției sau însărcinării primite, trebuie să se abțină de la efectuarea de astfel de operațiuni. … 14.În continuare, prin aceeași decizie, Curtea a reținut că efectuarea de operațiuni financiare înseamnă realizarea de tranzacții referitoare la bani și credite, activități care presupun o plată, implicând circulația banilor sau a creditelor. Totodată, având în vedere exigențele prevăzute în anexa la Ordinul președintelui Institutului Național de Statistică nr. 337/2007 privind actualizarea Clasificării activităților din economia națională – CAEN (publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 293 din 3 mai 2007), Curtea a constatat că, din multitudinea de intermedieri și tranzacții financiare, numai cele care se circumscriu activităților și domeniilor limitativ enumerate în prevederile art. 1 lit. e) din Legea nr. 78/2000 pot intra în categoria operațiunilor financiare avute în vedere de legiuitor la incriminarea faptelor prevăzute de dispozițiile art. 12 lit. a) teza întâi din aceeași lege, iar acestea vizează „operațiuni care antrenează circulația de capital, operațiuni de bancă, de schimb valutar sau de credit, operațiuni de plasament, în burse, în asigurări, în plasament mutual ori privitor la conturile bancare și cele asimilate acestora, tranzacții comerciale interne și internaționale“. De asemenea, Curtea a observat că norma criticată cere ca operațiunea financiară să fie efectuată ca act de comerț, deci să constituie un act de speculă sau o acțiune de intermediere în circulația bunurilor, făcută în mod organizat. De aceea, retragerile de numerar și operațiunile de emitere a ordinelor de plată, chiar dacă sunt operațiuni financiare, nu constituie, în același timp, și acte de comerț. … 15.De asemenea, Curtea a constatat că, potrivit prevederilor art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 79/2011 pentru reglementarea unor măsuri necesare intrării în vigoare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 696 din 30 septembrie 2011, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 60/2012), la data intrării în vigoare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, sintagma „contract comercial“ sau „contracte comerciale“ se înlocuiește cu sintagma „contract civil“ sau, după caz, „contracte civile“, iar sintagma „contracte sau acte de comerț“, cu termenul „contracte“. Clarificări de ordin terminologic au adus și dispozițiile art. 8 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 409 din 10 iunie 2011), în sensul că noțiunea de „profesionist“ prevăzută la art. 3 din Codul civil include categoriile de comerciant, întreprinzător, operator economic, precum și orice alte persoane autorizate să desfășoare activități economice sau profesionale, astfel cum aceste noțiuni sunt prevăzute de lege, la data intrării în vigoare a Codului civil, iar sintagmele „acte de comerț“, respectiv „fapte de comerț“ se înlocuiesc în toate actele normative în vigoare cu expresia „activități de producție, comerț sau prestări de servicii“. Înlocuirea sintagmelor „acte de comerț“ și „fapte de comerț“ are meritul de a stabili conținutul juridic actual al noilor noțiuni care vizează sensul economic al noțiunii de comerț, adică acela de interpunere în schimbul și circulația mărfurilor, astfel că, în accepțiunea actuală a legiuitorului, actele de comerț, respectiv activitatea comercială, sunt alcătuite din operațiunile ce privesc activitățile de producție, comerț sau prestări de servicii. Totodată, potrivit prevederilor art. 8 alin. (1) din Legea nr. 71/2011, noțiunea de profesionist include și calitatea de comerciant, ceea ce înseamnă că legiuitorul a introdus un sistem subiectiv de reglementare a raporturilor comerciale. În plus, având în vedere conținutul normativ al art. 8 alin. (2) din Legea nr. 71/2011, legiuitorul, în completarea sistemului subiectiv de reglementare prin raportarea normelor juridice la calitatea de profesionist comerciant, a avut în vedere normele referitoare la activitățile de producție, prestări de servicii și comerț, adică un sistem obiectiv de reglementare. În același timp, potrivit dispozițiilor art. 3 din Codul civil, sunt considerați profesioniști toți cei care exploatează o întreprindere și constituie exploatarea unei întreprinderi exercitarea sistematică, de către una sau mai multe persoane, a unei activități organizate ce constă în producerea, administrarea ori înstrăinarea de bunuri sau în prestarea de servicii, indiferent dacă are sau nu un scop lucrativ. Prin urmare, Curtea a statuat că legiuitorul a prevăzut în mod expres care este înțelesul sintagmei „acte de comerț“, critica de neconstituționalitate fiind neîntemeiată. … 16.Tot prin Decizia nr. 252 din 23 aprilie 2019, precitată, Curtea a mai reținut că o altă condiție pentru existența infracțiunii prevăzute de dispozițiile art. 12 lit. a) teza întâi din Legea nr. 78/2000 este reprezentată de scopul pentru care se efectuează operațiuni financiare, ca acte de comerț, incompatibile cu funcția, atribuția sau însărcinarea pe care o îndeplinește o persoană, și anume acela de a obține pentru sine sau pentru altul bani, bunuri ori alte foloase necuvenite, fără a avea relevanță dacă scopul a fost sau nu atins. Prin urmare, simpla efectuare de operațiuni financiare, ca acte de comerț, nu determină, prin ea însăși, existența elementului material al infracțiunii, ci efectuarea de operațiuni financiare are relevanță penală și poate constitui elementul material al infracțiunii analizate numai dacă fapta este săvârșită ca act de comerț, dacă operațiunile financiare sunt incompatibile cu funcția, atribuția sau însărcinarea pe care o îndeplinește o persoană și dacă sunt săvârșite în scopul determinat de legiuitor. … 17.În același sens sunt și Decizia nr. 243 din 6 aprilie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 527 din 6 iulie 2017, Decizia nr. 700 din 7 noiembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 42 din 17 ianuarie 2018, și Decizia nr. 502 din 13 iulie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 64 din 20 ianuarie 2022. … 18.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, soluția de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, pronunțată de Curte prin deciziile mai sus menționate, precum și considerentele care au fundamentat această soluție își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. … 19.Pentru motivele mai sus arătate, dispozițiile art. 12 lit. a) din Legea nr. 78/2000 nu aduc atingere nici principiilor privind statul de drept, separația și echilibrul puterilor în cadrul democrației constituționale, universalitatea drepturilor și îndatoririlor, egalitatea în drepturi și legalitatea pedepsei, consacrate de prevederile art. 1 alin. (3) și (4), ale art. 15 alin. (1), ale art. 16 alin. (1) și (2) și ale art. 23 alin. (12) din Constituție. … 20.În ceea ce privește pretinsa încălcare, prin dispozițiile criticate, a prevederilor art. 53 din Legea fundamentală, nici această critică nu poate fi reținută, prevederile constituționale invocate fiind aplicabile numai în ipoteza în care există o restrângere a exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți fundamentale, restrângere care nu s-a constatat însă în cauza de față. … 21.În fine, Curtea observă că, prin Legea nr. 160/2019, legiuitorul a intervenit și a completat art. 12 din Legea nr. 78/2000 în sensul celor statuate de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 252 din 23 aprilie 2019, mai sus citată, astfel că dispozițiile art. 12 alin. (2) din Legea nr. 78/2000 prevăd că: „(2) În sensul prezentei legi, operațiunile financiare constau în operațiuni care antrenează circulația de capital, operațiuni de bancă, de schimb valutar sau de credit, operațiuni de plasament, în burse, în asigurări, în plasament mutual ori privitor la conturile bancare și cele asimilate acestora, tranzacții comerciale interne și internaționale. Pentru a fi efectuate ca acte de comerț, operațiunile financiare trebuie să constituie o acțiune de intermediere în circulația bunurilor făcută în mod organizat și sistematic, în scopul obținerii de profit.“ … 22.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Oana Mihăilă în Dosarul nr. 1.557/62/2016 al Tribunalului Brașov – Secția penală și constată că dispozițiile art. 12 lit. a) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Brașov – Secția penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 7 aprilie 2022.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
pentru prof. univ. dr. VALER DORNEANU,în temeiul art. 426 alin. (4) din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, semnează
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Oana-Cristina Puică

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește