DECIZIA nr. 210 din 28 mai 2020

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Sorin-Ioan-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 11 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare și ale art. 10 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, excepție ridicată de Constantin Iacob în Dosarul nr. 5.398/95/2016* al Tribunalului Gorj – Secția conflicte de muncă și asigurări sociale. Excepția de neconstituționalitate formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 616D/2018. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca nefondată, arătând că drepturile bănești constând în anumite ajutoare și indemnizații acordate atunci când anumite categorii de persoane se pensionează nu au temei constituțional. În sprijinul acestor susțineri invocă deciziile Curții Constituționale nr. 366 din 30 mai 2017 și nr. 681 din 2 noiembrie 2017. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 12 aprilie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 5.398/95/2016*, Tribunalul Gorj – Secția conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 11 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare și ale art. 10 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare. Excepția a fost ridicată de Constantin Iacob, reclamant într-un litigiu având ca obiect acordarea indemnizației prevăzute de art. 81 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul arată că prevederile art. 81 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, potrivit cărora „Judecătorii și procurorii cu vechime continuă în magistratură de 20 de ani beneficiază, la data pensionării sau a eliberării din funcție pentru alte motive neimputabile, de o indemnizație egală cu 7 indemnizații de încadrare lunare brute, care se impozitează potrivit legii“, sunt în vigoare și nu pot fi aplicate discreționar și că „este de neînțeles cum un guvern străin care nu mai este și a dat reglementări pentru o perioadă limitată de timp de două luni sub un alt guvern prin ordonanța de urgență care va fi supusă aprobării Parlamentului“. Se mai arată că dispozițiile legale trebuie aplicate tuturor celor care îndeplinesc condițiile acestora, fără discriminare. … 6.Tribunalul Gorj – Secția conflicte de muncă și asigurări sociale apreciază că excepția este neîntemeiată. … 7.Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru ași exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 8.Avocatul Poporului arată că își menține punctul de vedere, reținut în deciziile Curții Constituționale nr. 366 din 30 mai 2017, nr. 443 din 21 iunie 2016 și nr. 204 din 30 martie 2017, în sensul constituționalității Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015 în ansamblul ei și, în special, a prevederilor art. 11 din aceasta. … 9.Cu referire la prevederile art. 10 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016, Avocatul Poporului apreciază că sunt, de asemenea, constituționale, deoarece drepturile bănești constând în ajutoare sau, după caz, indemnizații acordate la ieșirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă reprezintă beneficii oferite anumitor categorii socioprofesionale în virtutea statutului special al acestora, fără a avea însă un temei constituțional. Legiuitorul este liber să dispună cu privire la conținutul, limitele și condițiile de acordare a acestora, precum și să dispună diminuarea ori chiar încetarea acordării acestora, fără a fi necesară întrunirea condițiilor stabilite de art. 53 din Legea fundamentală. De asemenea, menționează că nu există o obligație constituțională a legiuitorului de a reglementa acordarea de ajutoare sau indemnizații la ieșirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă. … 10.Cu privire la caracterul previzibil al dispozițiilor antereferite, Avocatul Poporului trimite la jurisprudența Curții Constituționale prin care s-a reținut că persoanele care se pensionează se supun dispozițiilor în vigoare la data deschiderii dreptului la pensie, potrivit principiului tempus regit actum, precum și la jurisprudența Curții prin care s-a constatat că nu se încalcă art. 16 alin. (1) din Constituție, deoarece persoanele vizate de art. 11 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 nu se află în aceeași situație cu persoanele vizate de art. 11 alin. (1) din acest act normativ. … 11.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:12.Curtea a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 13.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă prevederile art. 11 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 923 din 11 decembrie 2015, care au următorul cuprins: „În anul 2016, dispozițiile legale privind acordarea ajutoarelor sau, după caz, a indemnizațiilor la ieșirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă nu se aplică.“ … 14.Art. 10 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.035 din 22 decembrie 2016, are următorul conținut: „În perioada 1 ianuarie-28 februarie 2017, dispozițiile legale privind acordarea ajutoarelor sau, după caz, indemnizațiilor la ieșirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă nu se aplică.“ … 15.Dispozițiile art. 11 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 sunt criticate în forma pe care acestea o aveau anterior abrogării lor prin Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017. Având însă în vedere că, potrivit Deciziei Curții Constituționale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, sunt supuse controlului de constituționalitate și dispozițiile din ordonanțe de urgență ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare, Curtea este legal sesizată în ceea ce privește dispozițiile art. 11 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015. … 16.În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, dispozițiile criticate contravin normelor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (3) privind statul de drept, art. 1 alin. (5) privind respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor, art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea în drepturi și art. 53 referitor la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. … 17.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține, cu referire la prevederile art. 11 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, că prin Decizia nr. 366 din 30 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 602 din 26 iulie 2017, a constatat constituționalitatea acestora. Curtea a reținut, raportându-se la jurisprudența sa anterioară care viza dispoziții similare în conținutul lor cu cele ale art. 11 alin. (1) din Ordonanța de urgență nr. 57/2015, că drepturile prevăzute de acestea reprezintă beneficii acordate anumitor categorii socioprofesionale în virtutea statutului special al acestora, fără a avea însă un temei constituțional. Așa fiind, Curtea a constatat că drepturile afectate de dispozițiile criticate nu sunt consacrate la nivel constituțional, neavând în consecință un caracter fundamental, astfel încât dispozițiile art. 53 din Constituție nu sunt incidente, acestea având în vedere doar restrângerea exercițiului unor drepturi fundamentale (a se vedea Decizia nr. 366 din 30 mai 2017, paragraful 21). … 18.De asemenea, Curtea a reținut că prevederile criticate nu creează discriminări între persoane aflate într-o situație identică, iar măsurile financiare dispuse nu aduc atingere înseși substanței drepturilor bănești vizate, ci doar amână acordarea acestor indemnizații pe o durată limitată de timp, pentru a nu se crea o datorie bugetară dificil de suportat – un considerent care are o relevanță particulară în vederea soluționării prezentei cauze. Curtea a apreciat că măsurile financiare criticate sunt necesare într-o societate democratică, fiind, în același timp, proporționale cu scopul legitim urmărit (reducerea cheltuielilor bugetare/reechilibrarea bugetului de stat). În egală măsură, Curtea a considerat că există un echilibru just între cerințele de interes general ale colectivității și protecția drepturilor fundamentale ale individului (a se vedea Decizia nr. 366 din 30 mai 2017, paragraful 22). … 19.În plus, Curtea a reținut, în jurisprudența sa, că dispozițiile art. 11 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 nu sunt contrare prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituție, cu privire la previzibilitatea dispozițiilor criticate (paragraful 25 al Deciziei nr. 154 din 27 martie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 680 din 6 august 2018), art. 47 din Constituție referitor la nivelul de trai decent (paragrafele 23 și 24 ale Deciziei nr. 366 din 30 mai 2017 și paragraful 24 din Decizia nr. 154 din 27 martie 2018) și nici prevederilor art. 115 alin. (4) din Constituție (paragrafele 27 și 28 din Decizia nr. 366 din 30 mai 2017). … 20.Referitor la prevederile art. 10 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016, Curtea observă, mai întâi, că acestea au un conținut similar cu dispozițiile a căror constituționalitate a fost anterior examinată. Singura diferență constă în intervalul pentru care fiecare dintre ele dispune că nu se acordă drepturile bănești aflate în discuție: 2016 [art. 11 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015] și 1 ianuarie-28 februarie 2017 [art. 10 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016]. Ca atare, considerentele anterioare sunt în egală măsură valabile și pentru acest din urmă act normativ. De altfel, Curtea a constatat constituționalitatea art. 10 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016 (deciziile nr. 284 din 7 mai 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 622 din 26 iulie 2019, nr. 616 din 2 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 89 din 5 februarie 2019, nr. 349 din 23 mai 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 841 din 16 octombrie 2019, și nr. 814 din 5 decembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 193 din 10 martie 2020). … 21.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudenței Curții, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. … 22.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Constantin Iacob în Dosarul nr. 5.398/95/2016* al Tribunalului Gorj – Secția conflicte de muncă și asigurări sociale și constată că dispozițiile art. 11 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare și ale art. 10 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Gorj – Secția conflicte de muncă și asigurări sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 28 mai 2020.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Cosmin-Marian Văduva––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește