DECIZIA nr. 210 din 25 martie 2021

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, în interpretarea dată prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Excepția a fost ridicată de Dumitru Scheuleac în Dosarul nr. 7.456/86/2017 al Curții de Apel Suceava – Secția I civilă. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Președintele dispune să se facă apelul și în dosarele Curții Constituționale nr. 645D/2019, nr. 659D/2019, nr. 1.159D/2019, nr. 1.353D/2019, nr. 1.506D/2019, nr. 1.507D/2019, nr. 1.508D/2019, nr. 1.783D/2019, nr. 1.911D/2019, nr. 1.912D/2019, nr. 1.915D/2019, nr. 1.999D/2019, nr. 2.108D/2019 și nr. 2.121D/2019, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a acelorași dispoziții de lege, excepție ridicată de Filaret Sandu, Niculiță Iftimuț, Vasile Lostun și Virgil Gemănar în dosarele nr. 1.281/86/2018, nr. 2.505/86/2018, nr. 3.154/86/2018 și nr. 2.682/86/2018 ale Curții de Apel Suceava – Secția I civilă, de Iosif Mureșan, Ioan Adrian Chifor, Anișoara Babici, Ioan Roman, Sandu Pavel Babici, Zsolt Deak, Gavril Sorin Nemeș, Ioan Vlasin și Mihai Glodici în dosarele nr. 3.771/100/2017, nr. 718/100/2018, nr. 1.299/100/2018, nr. 3.906/100/2017, nr. 1.193/100/2018, nr. 716/100/2018, nr. 536/100/2018, nr. 719/100/2018 și nr. 1.966/100/2018 ale Curții de Apel Cluj – Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale, precum și de Camelia Fusar în Dosarul nr. 1.132/100/2018 al Tribunalului Maramureș – Secția I civilă.  … 4.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 5.Curtea, având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate, pune în discuție, din oficiu, problema conexării cauzelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 645D/2019, nr. 659D/2019, nr. 1.159D/2019, nr. 1.353D/2019, nr. 1.506D/2019, nr. 1.507D/2019, nr. 1.508D/2019, nr. 1.783D/2019, nr. 1.911D/2019, nr. 1.912D/2019, nr. 1.915D/2019, nr. 1.999D/2019, nr. 2.108D/2019 și nr. 2.121D/2019 la Dosarul nr. 419D/2019, care a fost primul înregistrat.  … 6.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției ca neîntemeiată. În acest sens, invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale.  … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:7.Prin Încheierea din 20 februarie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 7.456/86/2017, Încheierea din 14 martie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 1.281/86/2018, Încheierea din 18 aprilie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 2.505/86/2018, încheierile din 14 mai 2019, pronunțate în dosarele nr. 3.154/86/2018 și nr. 2.682/86/2018, Curtea de Apel Suceava – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, în interpretarea dată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018. Excepția a fost ridicată de Dumitru Scheuleac, Filaret Sandu, Niculiță Iftimuț, Vasile Lostun și Virgil Gemănar.  … 8.Prin Încheierea din 14 februarie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 3.771/100/2017, Încheierea din 22 aprilie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 718/100/2018, Încheierea din 20 mai 2019, pronunțată în Dosarul nr. 1.299/100/2018, Încheierea din 5 iunie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 3.906/100/2017, Încheierea din 4 iunie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 1.193/100/2018, Încheierea din 19 iunie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 716/100/2018, Încheierea din 25 iunie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 536/100/2018, Încheierea din 20 iunie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 719/100/2018 și Încheierea din 10 iunie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 1.966/100/2018, Curtea de Apel Cluj – Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepția a fost ridicată de Iosif Mureșan, Ioan Adrian Chifor, Anișoara Babici, Ioan Roman, Sandu Pavel Babici, Zsolt Deak, Gavril Sorin Nemeș, Ioan Vlasin și Mihai Glodici.  … 9.Prin Încheierea din 6 martie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 1.132/100/2018, Tribunalul Maramureș – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepția a fost ridicată de Camelia Fusar. … 10.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii acesteia susțin, în esență, că interpretarea pe care Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a dat-o dispozițiilor art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, în sensul că „«stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații» se referă la legea în vigoare la data recalculării pensiei prin acordarea majorării de punctaj, respectiv la Legea nr. 263/2010“, este contrară prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (5), art. 15 alin. (2), art. 16 alin. (1), art. 20 alin. (2), art. 44 alin. (1), alin. (2) teza întâi și alin. (3) și (8) și art. 53 alin. (1) și (2).  … 11.În acest sens, arată că dispozițiile de lege criticate au un conținut neclar, lipsit de predictibilitate, iar decizia instanței supreme nu a dat un răspuns lămuritor referitor la stagiul complet de cotizare aplicabil.  … 12.Cu privire la încălcarea prevederilor art. 15 alin. (2) din Constituție, autorii excepției arată că dispozițiile art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 au fost introduse prin Legea nr. 192/2015, intrată în vigoare la data de 11 iulie 2015. Efectele acestei dispoziții legale sunt însă suspensive, dând dreptul la recalculare abia după data de 1 ianuarie 2016. La data de 1 ianuarie 2016 – dată de la care se datorează drepturile recalculate, art. 56 alin. (5) din Legea nr. 263/2010 prevedea întradevăr un stagiu de cotizare de 30 de ani pentru persoanele care ieșeau la pensie și se aflau în situația autorilor excepției, însă persoanelor pensionate în baza Legii nr. 263/2010 li se aplica o majorare de punctaj de 50%, conform art. 169 din Legea 263/2010, majorare de care nu beneficiau persoanele aflate în situații identice sub aspectul condițiilor de muncă – în subteran -, care însă erau pensionate anterior anului 2011. La data de 8 mai 2017 a intrat în vigoare Hotărârea Guvernului nr. 291/2017, care modifică Hotărârea Guvernului nr. 257/2011 privind Normele de aplicare ale Legii nr. 263/2010. La acea dată, art. 56 alin. (5) prevedea un stagiu de cotizare de 20 de ani pentru persoanele aflate în situația autorilor excepției. Modificarea art. 56 alin. (5) în sensul stabilirii unui stagiu complet de cotizare de 20 de ani s-a realizat prin modificarea Legii nr. 263/2010 prin Legea nr. 155/2016 la data de 23 iulie 2016. De la acea dată și până în prezent stagiul complet de cotizare a rămas constant de 20 de ani. Prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018 se permite ca printr-o normă cu caracter tehnic (Hotărârea Guvernului nr. 291/2017) să se retroactiveze până la momentul la care norma criticată și-a produs efectele (1 ianuarie 2016), când Legea nr. 263/2010 prevedea un stagiu de cotizare de 30 de ani. Precizează că hotărârile Guvernului sunt date în executarea unor dispoziții legale deja adoptate de Parlament, iar aceste norme nu pot fi interpretate decât ca fiind veritabile norme juridice care într-adevăr explicitează normele legale, însă reglementează în mod evident tot o serie de raporturi juridice. Drept urmare, atare norme de reglementare a unor raporturi juridice sunt și trebuie să fie interpretate în sensul unor dispoziții civile ce nu au puterea de a retroactiva. Pe de altă parte, a accepta că Hotărârea Guvernului nr. 291/2017 își produce efectele anterior intrării sale în vigoare, respectiv de la data de 1 ianuarie 2016 sau de la momentul adoptării Legii nr. 192/2015, ar însemna tot o încălcare a principiului neretroactivității legii civile. Ca atare, normele de aplicare ale Legii nr. 263/2010 (aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 257/2011, astfel cum au fost modificate prin Hotărârea Guvernului nr. 291/2017), nu pot modifica, completa sau deroga de la lege și nici nu pot institui reguli suplimentare. … 13.În ceea ce privește critica de neconstituționalitate raportată la prevederile art. 16 alin. (1) din Constituție, autorii excepției arată că, potrivit expunerii de motive făcute de inițiatorii Legii nr. 192/2015, propunerea legislativă a urmărit rezolvarea discriminării apărute în calculul pensiilor unor pensionari care au lucrat în condiții speciale și care de-a lungul anilor, conform legii de calcul al pensiilor, au ajuns să aibă, pentru aceleași condiții grele de muncă și aceiași ani de cotizație, pensii diferite, tocmai datorită luării în calcul a unui stagiu complet de cotizare diferit pentru activitatea desfășurată în grupe de muncă. Or, contrar finalității urmărite de actul normativ, prin utilizarea unui stagiu complet de cotizare superior de 30 de ani față de cel de 20 de ani, în loc de majorarea pensiilor stabilite în lumina reglementărilor din legislația anterioară, în realitate s-ar ajunge la diminuarea acestora, iar „remediul“ prevăzut de art. 134 alin. (17) din Hotărârea Guvernului nr. 257/2011, astfel cum a fost modificată prin Hotărârea Guvernului nr. 291/2017, prin care se prevede că „în situația în care, în urma aplicării prevederilor art. 169^1 din lege, rezultă un punctaj mediu anual mai mic, se mențin punctajul mediu anual și cuantumul aferent aflat în plată sau cuvenit la data recalculării“, nu este unul eficient, o atare măsură echivalând de fapt cu „înghețarea“ pensiei celor cărora li se recalculează pensia, ceea ce ar afecta majorările ulterioare. În egală măsură, prin nota de fundamentare întocmită de ministrul muncii anterior emiterii Hotărârii Guvernului nr. 291/2017 ce a completat Hotărârea Guvernului nr. 257/2011, s-a reținut că „Scopul principal al modificării și completării Hotărârii Guvernului nr. 257/2011 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice îl constituie aplicarea corectă si unitară a dispozițiilor art. 169^1 din Legea nr. 263/2010, cu modificările și completările ulterioare, inclusiv completările aduse de Legea nr. 192/2015, de casele teritoriale de pensii din subordinea Casei Naționale de Pensii Publice. Prezentele norme metodologice stabilesc în mod concret stagiul de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual în procesul de recalculare prevăzut de art. 169^1 din Legea nr. 263/2010, cu modificările și completările ulterioare, inclusiv completările aduse de Legea nr. 192/2015, astfel ca persoanele care au lucrat în condiții identice să beneficieze la determinarea punctajului mediu anual de stagii de cotizare identice.“ În consecință, autorii excepției consideră că sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații“ trebuie interpretată în spiritul legii, prin raportare la scopul declarat al Legii nr. 192/2015. … 14.Referitor la prevederile art. 20 din Constituție, autorii excepției arată că acestea sunt încălcate întrucât validarea prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018 a faptului că stagiul de cotizare trebuie să fie cel prevăzut de legea în vigoare la momentul recalculării, adică unul de 30 de ani în loc de stagiul de cotizare avut în vedere la momentul stabilirii dreptului la pensie, înseamnă o încălcare a dispozițiilor art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Stagiul complet de cotizare de 20 de ani care a fost avut în vedere la data pensionării vreuneia din persoanele aflate în situația prestării unei munci în condiții deosebite trebuie interpretat ca un „bun“ în sensul dispozițiilor din Protocolul adițional nr. 1 la convenția mai sus amintită. Decizia instanței supreme înfrânge acest drept câștigat al persoanelor care au beneficiat de un stagiu de cotizare diminuat prin prisma muncii desfășurate în condiții deosebite. Practic, se deschide astfel calea unei insecurități a modalității prin care statul stabilește drepturile la pensie, diminuând potențialele beneficii conferite de norme noi de reglementare, prin aplicarea în mod discriminatoriu a unor alți coeficienți decât cei avuți în vedere la momentul acceptării că atare persoane se pot pensiona cu un stagiu de cotizare de 20 de ani. Această chestiune a fost stabilită la nivel principial și prin dezlegările date de Înalta Curte de Casație și Justiție prin deciziile nr. 40 din 22 septembrie 2008 și nr. 11 din 25 mai 2015, care au fost admise și care fac trimitere la aplicarea principiului fundamental tempus regit actum în sensul că dreptul la pensie de asigurări sociale de stat se stabilește față de condițiile prevăzute de actul normativ în vigoare la data deschiderii dreptului la pensie, iar acesta este în mod evident un drept deja câștigat. Că este așa o dovedește tocmai faptul că ori de câte ori pensionarilor li s-a dat dreptul la o recalculare, aceasta a avut întotdeauna în vedere stagiul inițial de cotizare, luat în calcul și la momentul pensionării. Stagiul complet de cotizare a fost și este la nivel nu doar legal, ci și principial un drept care, odată câștigat prin scurgerea timpului în muncă, nu este firesc a mai fi înfrânt, atât timp cât acesta a stat și stă la baza oricăror modificări ale pensiei. … 15.Cu privire la încălcarea prevederilor art. 44 din Constituție, autorii excepției arată că retragerea stagiului complet de cotizare avut echivalează cu o expropriere inutilă, nedreaptă, neprevăzută de lege și fără despăgubire. Pensia este o avere dobândită în baza legii. … 16.Referitor la încălcarea prevederilor art. 53 din Constituție, autorii excepției arată că, prin suprimarea pentru viitor a posibilității de a mai beneficia de un coeficient mai favorabil în formula de recalculare a pensiei, prin prisma unui stagiu de cotizare de 20 de ani, se restrâng drepturi câștigate, or, o astfel de restrângere este permisă doar în situații de excepție, ce nu se regăsesc în preambulul dispozițiilor normative incidente. Din contră, intenția legiuitorului a fost tot timpul alta, respectiv aceea de a elimina discriminările apărute între categoriile de persoane care au prestat muncă în subteran, cu privire la cuantumul diferit al pensiei. … 17.Curtea de Apel Cluj – Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale și Tribunalul Maramureș – Secția I civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată. Astfel, referitor la pretinsa încălcare a prevederilor art. 15 alin. (2) din Constituție, constată că, deși se invocă neconstituționalitatea prevederilor art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, în realitate se aduc critici relative la o eventuală neconstituționalitate a prevederilor art. 134 alin. (8) din Hotărârea Guvernului nr. 251/2011, astfel cum au fost modificate prin Hotărârea Guvernului nr. 291/2017 – în vigoare de la data de 8 mai 2017, în raport cu data de la care legiuitorul a înțeles să reglementeze recalcularea pensiilor în temeiul dispoziției legale criticate, și anume 1 ianuarie 2016. Or, pentru situația normelor legale secundare, cum sunt cele cuprinse în conținutul unei hotărâri a Guvernului, există alte remedii procedurale ce intră în sfera contenciosului administrativ, acestea neputând fi criticate pe calea unei excepții de neconstituționalitate. Pe de altă parte, prevederile art. 134 alin. (8) din Hotărârea Guvernului nr. 251/2011, astfel cum au fost modificate prin Hotărârea Guvernului nr. 291/2017, au caracterul unor norme de interpretare, fiind emise în aplicarea prevederilor art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, introdus prin Legea nr. 192/2015, fiind în deplină concordanță, astfel cum a statuat Înalta Curte de Casație și Justiție prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, cu actul normativ în executarea căruia au fost edictate. … 18.Referindu-se la critica privind încălcarea art. 16 alin. (1) din Constituție, instanța de judecată arată că pentru persoanele care au desfășurat activitate în grupe superioare de muncă, legislația pensiilor publice a prevăzut în timp fie posibilitatea de valorificare a acestor perioade prin majorarea punctajului corespunzător cu 50%, respectiv 25%, fie posibilitatea împărțirii punctajului total realizat la un stagiu de cotizare redus de 20 de ani, respectiv 25 de ani, fiind reglementat în mod expres, atât prin prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 100/2008, când au fost introduse pentru prima dată aceste majorări de punctaje, cât și ulterior, prin prevederile art. 165^1 alin. (2) din Legea nr. 19/2000, respectiv art. 169 alin. (2) din Legea nr. 263/2010, că aceste două categorii de beneficii nu se pot acorda cumulat. În același sens sunt și statuările instanței supreme date prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, în sensul excluderii posibilității cumulului celor două categorii de beneficii. Abia prin dispozițiile art. 169^2 din Legea nr. 263/2010, introdus prin Legea nr. 221/2018, cu aplicabilitate începând cu data de 1 octombrie 2018, se remarcă o schimbare a opticii legiuitorului în sensul acordării posibilității unui astfel de cumul. … 19.Instanța de judecată apreciază că, raportat la jurisprudența constantă a Curții Europene a Drepturilor Omului în materia prestațiilor de asigurări sociale, nu se poate vorbi de existența unei încălcări a art. 1 din primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și nici a prevederilor art. 6 din Convenție. Astfel, prin Decizia de inadmisibilitate din 7 februarie 2012, pronunțată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în cauzele conexate Ana Maria Frimu, Judita Vilma, Edita Tanko, Marta Molnar și Lucia Ghețiu împotriva României, s-a stabilit că „…deși articolul 1 din Protocolul nr. 1 adițional la Convenție garantează plata prestațiilor sociale pentru persoanele care au achitat contribuții la bugetul asigurărilor sociale, acest lucru nu poate fi interpretat ca oferind dreptul la acordarea unei pensii într-un cuantum determinat“. Statele părți la Convenție dispun de o marjă largă de apreciere pentru reglementarea politicii lor sociale. Curtea a reamintit, în acest sens, că, dată fiind cunoașterea directă a propriei societăți și a nevoilor sale, autoritățile naționale sunt, în principiu, cele mai în măsură să aleagă mijloacele cele mai adecvate pentru a realiza un echilibru între cheltuielile și veniturile publice, iar Curtea respectă alegerea lor, cu excepția cazului în care aceste mijloace se dovedesc în mod evident lipsite de un temei rezonabil. … 20.Potrivit jurisprudenței Curții, art. 1 din Protocolul nr. 1 adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale garantează plata pensiei, cu titlu de prestație socială, în condiții de contributivitate la bugetul asigurărilor sociale, fără a garanta un cuantum al acesteia, lăsând în marja de apreciere a statelor reglementarea politicii sociale, inclusiv sub aspectul algoritmului de calcul al prestațiilor cu acest titlu. … 21.Din această perspectivă nu poate fi acceptată nici critica potrivit căreia, prin interpretarea dată prevederilor art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, introdus prin Legea nr. 192/2015, prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, s-ar încălca prevederile art. 53 alin. (1) și (2) din Constituție referitoare la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. … 22.Curtea de Apel Suceava – Secția I civilă își exprimă opinia în sensul că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată. … 23.În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 24.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate. … 
CURTEA,examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:25.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 26.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, potrivit încheierilor de sesizare, dispozițiile art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, așa cum a fost completată prin articolul unic din Legea nr. 192/2015 pentru completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 504 din 8 iulie 2015. Dispozițiile de lege criticate au următorul conținut: „În cazul persoanelor prevăzute la alin. (2), la numărul total de puncte realizate de acestea până la data prezentei recalculări se adaugă numărul de puncte corespunzător majorării rezultate în urma aplicării prevederilor alin. (1), la determinarea punctajului mediu anual utilizându-se stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații.“ … 27.Din analiza motivării excepției rezultă însă că aceasta vizează, în realitate, doar sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații“. Mai mult decât atât, autorii critică art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, în interpretarea dată acestuia de către Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1037 din 6 decembrie 2018. Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit că sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații“ se referă la legea în vigoare la data recalculării pensiei prin acordarea majorării de punctaj, respectiv la Legea nr. 263/2010. … 28.Ca atare, Curtea se va pronunța asupra constituționalității sintagmei „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații“ din art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, în interpretarea dată acesteia de Înalta Curte de Casație și Justiție prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018. … 29.Autorii excepției susțin că dispozițiile de lege criticate sunt contrare următoarelor prevederi din Constituție: art. 1 alin. (5) referitor la obligația respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, art. 15 alin. (2) referitor la neretroactivitatea legii civile, art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea în drepturi a cetățenilor, art. 44 alin. (1), alin. (2) teza întâi și alin. (3) și (8) privind proprietatea privată și art. 53 alin. (1) și (2). De asemenea, invocă încălcarea art. 20 alin. (2) din Constituție referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului prin raportare la prevederile art. 6 privind procesul echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, și ale art. 1 din primul Protocol adițional la aceeași convenție referitor la proprietate. … 30.Examinând criticile de neconstituționalitate, Curtea constată că un prim aspect invocat de autorii excepției privește pretinsa lipsă de claritate și previzibilitate a dispozițiilor de lege supuse controlului de constituționalitate. Curtea observă că, în jurisprudența sa, a mai analizat critici similare, apreciind că, prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1037 din 6 decembrie 2018, Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a clarificat modul de interpretare și aplicare a prevederilor art. 169^1 din Legea nr. 263/2010, iar sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații“ este constituțională (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 463 din 11 iulie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 911 din 12 noiembrie 2019, și Decizia nr. 836 din 17 noiembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 251 din 12 martie 2021, paragrafele 18 și 19). … 31.În ceea ce privește criticile de neconstituționalitate raportate la art. 15 alin. (2) din Constituție, Curtea constată că, în realitate, autorii excepției se referă la efectele dispozițiilor Hotărârii Guvernului nr. 291/2017 pentru completarea art. 134 din Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 257/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 334 din 8 mai 2017. Or, așa cum Curtea a arătat în mod constant în jurisprudența sa, hotărârile Guvernului nu pot constitui obiect al controlului de constituționalitate exercitat de Curtea Constituțională, acestea putând fi atacate numai pe calea contenciosului administrativ (Decizia nr. 283 din 7 iunie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 657 din 25 iulie 2005). De asemenea, Curtea a precizat că „verificarea eventualității ca o hotărâre a Guvernului să modifice legea în executarea căreia a fost emisă depășește competențele Curții Constituționale. În orice caz, în paragraful 69 al Deciziei nr. 69 din 15 octombrie 2018, Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a stabilit că normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 sunt în deplină consonanță cu actul normativ în executarea căruia au fost edictate, explicitând dispoziția din lege“ (Decizia nr. 463 din 11 iulie 2019, precitată, paragraful 64). … 32.Cu privire la încălcarea principiului constituțional al egalității în drepturi, autorii excepției arată că, potrivit expunerii de motive a Legii nr. 192/2015, propunerea legislativă a urmărit rezolvarea discriminării apărute în calculul pensiilor unor pensionari care au lucrat în condiții speciale și care, de-a lungul anilor, conform legii de calcul al pensiilor, au ajuns să aibă, pentru aceleași condiții grele de muncă și aceeași cotizație, pensii diferite, iar dispozițiile art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 nu realizează obiectivul propus de legiuitor, ci, din contră, în realitate, conduc la o diminuare a pensiilor.  … 33.Față de această critică, Curtea reține că, prin expunerea de motive la Legea nr. 192/2015, s-a arătat, într-adevăr, că „propunerea legislativă a urmărit rezolvarea discriminării apărute în calculul pensiilor unor pensionari care au lucrat în condiții speciale și care, de-a lungul anilor, conform legii de calcul al pensiilor, au ajuns să aibă pentru aceleași condiții grele de muncă, aceiași ani de cotizație, pensii diferite“. Curtea constată că intenția legiuitorului a fost una de uniformizare a tratamentului juridic aplicabil unor persoane pensionate, de-a lungul timpului, în temeiul unor reglementări diferite. Curtea a arătat însă, în jurisprudența sa, că împrejurarea că, drept urmare a recalculării pensiilor vizate de art. 169^1 din Legea nr. 263/2010, cuantumul acestora nu crește în mod obligatoriu nu poate avea semnificația unei discriminări a titularilor acestora față de cei pensionați în temeiul Legii nr. 263/2010. Dimpotrivă, ea este consecința opțiunii legiuitorului, exercitată în limitele marjei largi de apreciere, în sensul neacordării persoanelor vizate de art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 atât a beneficiului creșterii punctajelor anuale, cât și a beneficiului reducerii stagiilor de cotizare luate în considerare la data stabilirii drepturilor lor de pensie (Decizia nr. 463 din 11 iulie 2019, antereferită, paragraful 59). … 34.În același sens, Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a precizat că, „Raportat la evoluția legislației în domeniul asigurărilor sociale, astfel cum a fost expusă în precedent, trebuie remarcat că scopul Legii nr. 192/2015, prin care s-a recunoscut și persoanelor aflate în situația reclamantului dreptul la un punctaj anual majorat, dar nu și utilizarea unui stagiu de cotizare redus în determinarea punctajului mediu anual, este de înlăturare a diferențelor scriptice, nu de majorare a pensiilor, fiind acceptată de legiuitor și situația în care pensia recalculată din oficiu este mai mică, sens în care s-a prevăzut menținerea, în plată, a cuantumului celui mai avantajos, potrivit art. 169^1 alin. (4) din Legea nr. 263/2010“ (Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, paragraful 82). … 35.Analizând, în continuare, criticile pe care autorii excepției le formulează în raport cu prevederile art. 20 din Constituție, coroborat cu prevederile art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și ale art. 1 din Primul Protocol adițional la convenția mai sus amintită, precum și în raport cu prevederile constituționale ale art. 44 și art. 53, Curtea apreciază că acestea vizează, în esență, legitimitatea constituțională a legiuitorului de a modifica, printr-un act normativ viitor, unul dintre elementele de calcul al pensiei, așa cum a fost stabilit acesta la data pensionării. Or, față de această critică, Curtea reține că, în vederea creării unui cadru legislativ cât mai coerent și unitar, în scop reparatoriu ori pentru a înlătura unele diferențe majore de tratament între persoanele pensionate sub imperiul unor acte normative diferite, potrivit principiului tempus regit actum legiuitorul poate prevedea prin acte normative viitoare proceduri de recorelare sau recalculare a pensiilor stabilite în temeiul legislației anterioare, cu utilizarea elementelor de calcul al pensiei prevăzute de legislația în vigoare la momentul efectuării acestor proceduri. Instituirea acestor proceduri intră în competența exclusivă a legiuitorului, care, potrivit art. 47 alin. (2) din Constituție, se bucură de atribuția de a stabili condițiile și criteriile de acordare a acestor drepturi, inclusiv modalitățile de calcul al cuantumului lor (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 736 din 24 octombrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 4 din 4 ianuarie 2007).  … 36.Cu toate acestea, același text constituțional garantează cuantumul pensiei stabilit potrivit principiului contributivității. În acest sens, Curtea, în jurisprudența sa, a statuat că „dreptul la pensie este un drept preconstituit încă din perioada activă a vieții individului, acesta fiind obligat prin lege să contribuie la bugetul asigurărilor sociale de stat procentual, raportat la nivelul venitului realizat. Corelativ, se naște obligația statului ca în perioada pasivă a vieții individului să îi plătească o pensie al cărei cuantum să fie guvernat de principiul contributivității, cele două obligații fiind intrinsec și indisolubil legate. Scopul pensiei este acela de a compensa în perioada pasivă a vieții persoanei asigurate contribuțiile vărsate de către aceasta la bugetul asigurărilor sociale de stat în temeiul principiului contributivității și de a asigura mijloacele de subzistență a celor care au dobândit acest drept în condițiile legii (perioadă contributivă, vârstă de pensionare etc.). Astfel, statul are obligația pozitivă de a lua toate măsurile necesare realizării acestei finalități și de a se abține de la orice comportament de natură a limita dreptul la asigurări sociale. […] Cuantumul pensiei, stabilit potrivit principiului contributivității, se constituie într-un drept câștigat, astfel încât diminuarea acestuia nu poate fi acceptată nici măcar cu caracter temporar. Prin sumele plătite sub forma contribuțiilor la bugetul asigurărilor sociale, persoana în cauză, practic, și-a câștigat dreptul de a primi o pensie în cuantumul rezultat prin aplicarea principiului contributivității; astfel, contributivitatea, ca principiu, este de esența dreptului la pensie, iar derogările, chiar și temporare, referitoare la obligația statului de a plăti cuantumul pensiei rezultat în urma aplicării acestui principiu afectează substanța dreptului la pensie“ (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 874 din 25 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010). … 37.Or, Curtea constată că, potrivit dispozițiilor art. 169^1 alin. (4) din Legea nr. 263/2010, „în situația în care, în urma aplicării prevederilor alin. (1)-(3), rezultă un punctaj mediu anual mai mic, se menține punctajul mediu anual și cuantumul aferent aflat în plată sau cuvenit la data recalculării.“ Prin urmare, constată că legea prevede garanții exprese pentru păstrarea cuantumului pensiei, astfel că nu se poate aprecia că schimbarea elementelor în funcție de care aceasta a fost calculată afectează dreptul la pensie, așa cum a fost stabilit anterior. … 38.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,  … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Dumitru Scheuleac, Filaret Sandu, Niculiță Iftimuț, Vasile Lostun și Virgil Gemănar în dosarele nr. 7.456/86/2017, nr. 1.281/86/2018, nr. 2.505/86/2018, nr. 3.154/86/2018 și nr. 2.682/86/2018 ale Curții de Apel Suceava – Secția I civilă, de Iosif Mureșan, Ioan Adrian Chifor, Anișoara Babici, Ioan Roman, Sandu Pavel Babici, Zsolt Deak, Gavril Sorin Nemeș, Ioan Vlasin și Mihai Glodici în dosarele nr. 3.771/100/2017, nr. 718/100/2018, nr. 1.299/100/2018, nr. 3.906/100/2017, nr. 1.193/100/2018, nr. 716/100/2018, nr. 536/100/2018, nr. 719/100/2018 și nr. 1.966/100/2018 ale Curții de Apel Cluj – Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale, precum și de Camelia Fusar în Dosarul nr. 1.132/100/2018 al Tribunalului Maramureș – Secția I civilă și constată că sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații“ din art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, în interpretarea dată acesteia prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, este constituțională în raport cu criticile formulate. Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Suceava – Secția I civilă, Curții de Apel Cluj – Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale și Tribunalului Maramureș – Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 25 martie 2021.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Daniela Ramona Marițiu–-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește