DECIZIA nr. 210 din 17 aprilie 2018

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 4 și art. 5 alin. (1) și (4)-(6) raportate la cele ale art. 25, art. 42 alin. (3) și (5), art. 84 alin. (1) și anexa nr. 1 din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente, excepție ridicată de Asociația Institutul Frații Golescu pentru Relații cu Românii din Străinătate din București în Dosarul nr. 5.696/2/2016 al Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.077D/2016. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate. În acest sens, se arată că obiectul cauzei constă în soluționarea unei cereri de anulare a Ordinului ministrului afacerilor externe nr. 500/2016 privind documentele care atestă reședința în străinătate în vederea exercitării dreptului de vot la alegerile parlamentare din anul 2016, în timp ce textele legale criticate nu se referă la asemenea aspecte. Prin urmare, rezultă că acestea nu au legătură cu soluționarea cauzei, contrar art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, drept pentru care excepția de neconstituționalitate formulată este inadmisibilă. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 23 noiembrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 5.696/2/2016, Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 4 și art. 5 alin. (1) și (4)-(6) raportate la cele ale art. 25, art. 42 alin. (3) și (5), art. 84 alin. (1) și anexa nr. 1 din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente, excepție ridicată de Asociația Institutul Frații Golescu pentru Relații cu Românii din Străinătate din București într-o cauză având ca obiect principal soluționarea acțiunii formulate pentru anularea Ordinului ministrului afacerilor externe nr. 500/2016 privind documentele care atestă reședința în străinătate în vederea exercitării dreptului de vot la alegerile parlamentare din anul 2016. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate, se arată că nu este respectată exigența unei minime fundamentări în privința modului de stabilire a numărului mandatelor de senatori și deputați pentru circumscripția românilor cu domiciliul sau reședința în afara țării. Expunerea de motive a legii nu cuprinde nicio astfel de fundamentare, limitându-se să justifice adoptarea legii prin „necesitatea îmbunătățirii legislației privind domeniul electoral“. Având în vedere că numărul de mandate pentru circumscripția cetățenilor români cu domiciliul sau reședința în afara țării se stabilește prin raportarea numărului de locuitori ai acestei circumscripții la normele de reprezentare, nu este clar care sunt datele de la care legiuitorul a pornit pentru a determina numărul cetățenilor români cu domiciliul în afara țării, în condițiile în care Institutul Național de Statistică nu furnizează acest număr. Aplicând normele de reprezentare, se ajunge la concluzia că legiuitorul a avut în vedere existența unui număr aproximativ de 300.000 de cetățeni români cu domiciliul în străinătate. Or, potrivit recensământului din 2011, numai numărul persoanelor plecate pentru o perioadă îndelungată în străinătate (12 luni și peste) era de 727.540 de cetățeni români, ceea ce ridică și mai mult un semn de întrebare referitor la modul în care a fost fundamentat numărul cetățenilor români cu domiciliul în afara țării în scopul stabilirii numerelor de mandate în Parlament pentru circumscripția acestora. Se mai arată că acest aspect a fost sesizat și de Consiliul Legislativ în avizul său referitor la propunerea legislativă privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente. În consecință, se apreciază că dispozițiile legale criticate nu sunt fundamentate, ceea ce, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, constituie o încălcare a dispozițiilor art. 1 alin. (5) din Constituție. … 6.Se mai susține că stabilirea numărului de mandate pentru circumscripția electorală a românilor cu domiciliul sau reședința în afara țării este neconstituțională și împiedică asigurarea liberei și eficientei exprimări a voinței poporului, întrucât încalcă principiul reprezentativității Parlamentului și al egalității puterii electorale, consacrate de art. 61 alin. (1) și art. 62 din Constituție. Se arată că, din coroborarea textelor legale, rezultă că cetățenii români cu domiciliul sau reședința în străinătate, pentru a putea vota în străinătate, acolo unde au domiciliul sau reședința, trebuie să se înscrie în Registrul electoral pentru votul în străinătate. Altfel, cetățenii români cu domiciliul în România și reședința în afara țării nu pot vota decât în România, în circumscripția domiciliului din România. Nici votul prin corespondență nu modifică această constatare, întrucât se exercită tot în cadrul circumscripției nr. 43, iar nu în cadrul circumscripției de domiciliu în România. … 7.În mod corespunzător, înscriindu-se în Registrul electoral pentru votul în străinătate, cetățenii români își vor putea exercita votul doar în circumscripția nr. 43, nemaifiind înregistrați în Registrul electoral al cetățenilor români cu domiciliul și reședința în România. În plus, se arată că cetățenii români care au domiciliul și reședința în afara țării pot să voteze doar pentru candidații din circumscripția nr. 43, astfel încât aceștia stabilesc doar un număr de 2 senatori și 4 deputați, indiferent de numărul celor care votează în această circumscripție și care au centrul intereselor în acea circumscripție. Consecințele ce rezultă din această situație normativă sunt crearea unui sistem de vot și de stabilire a numărului de mandate de geometrie variabilă în care nu se păstrează o unitate a reprezentativității din punct de vedere al raportului număr votanți/ număr de deputați și senatori aleși și se relativizează forța electorală a cetățenilor români care votează în străinătate față de cetățenii români cu domiciliul și reședința în România. … 8.Astfel, egalitatea puterii electorale nu este asigurată, întrucât, pe de o parte, nu există o repartiție clară a mandatelor pentru circumscripția nr. 43, în condițiile în care nu au fost utilizate date certe cu privire la numărul de cetățeni români cu domiciliul în străinătate, iar, pe de altă parte, nu există o repartizare egală a mandatelor, în condițiile în care cetățenii având doar reședința în străinătate nu sunt luați în considerare la repartizarea mandatelor în circumscripția nr. 43, ci în circumscripția din România unde au domiciliul, însă votul lor se va exercita prin raportare exclusiv la candidații din circumscripția nr. 43. … 9.Prin urmare, se consideră că aceste reglementări sunt neconstituționale prin lipsa de reprezentativitate în ce privește mandatele stabilite pentru circumscripția nr. 43 și prin lipsa de egalitate dintre votul cetățenilor români cu domiciliul sau reședința în afara țării și votul cetățenilor români cu domiciliul în România. … 10.Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, contrar art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu și-a exprimat opinia cu privire la excepția de neconstituționalitate formulată. … 11.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. … 12.Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens, sunt redate paragrafele 49-51 din cuprinsul Deciziei nr. 799 din 18 noiembrie 2015. … 13.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:14.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 15.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile art. 4 și art. 5 alin. (1) și (4)-(6) raportate la cele ale art. 25, art. 42 alin. (3) și (5), art. 84 alin. (1) și anexa nr. 1 din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 553 din 24 iulie 2015, care au următorul cuprins:– Art. 4: „Pentru organizarea alegerilor se constituie circumscripții electorale la nivelul celor 41 de județe, o circumscripție în municipiul București și o circumscripție pentru cetățenii români cu domiciliul sau reședința în afara țării. Numărul total al circumscripțiilor electorale este de 43. Denumirea, numerotarea și numărul de mandate aferent circumscripțiilor electorale sunt prevăzute în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezenta lege.“ … – Art. 5 alin. (1) și (4)-(6): (1)Senatorii și deputații se aleg prin scrutin de listă, potrivit principiului reprezentării proporționale. […](4)Numărul locuitorilor care se iau în calcul este conform populației după domiciliu, raportat de Institutul Național de Statistică la data de 1 ianuarie a anului precedent anului în care au loc alegeri la termen.(5)Numărul de mandate pentru Senat, respectiv pentru Camera Deputaților se determină prin raportarea numărului de locuitori al fiecărei circumscripții electorale la normele de reprezentare prevăzute la alin. (2)-(4), la care se adaugă un mandat de senator, respectiv de deputat, pentru ceea ce depășește jumătatea normei de reprezentare, fără ca numărul mandatelor de senator dintr-o circumscripție electorală să fie mai mic de 2, iar cel de deputat, mai mic de 4.(6)Numărul de mandate pentru Senat, respectiv pentru Camera Deputaților, pe fiecare circumscripție în parte, sunt prevăzute în anexa nr. 1. … – Art. 25: (1)Registrul electoral este structurat pe județe, municipii, orașe, comune, pentru cetățenii români cu domiciliul sau reședința în țară, iar pentru cei cu domiciliul sau reședința în străinătate, pe state și localități.(2)Fiecare alegător figurează în Registrul electoral o singură dată, fiind arondat la o singură secție de votare. … – Art. 42 alin. (3) și (5): (3)Fiecare alegător înscris în Registrul electoral cu domiciliul sau reședința în străinătate este arondat unei singure secții de votare. […](5)Alegătorii înscriși în Registrul electoral cu domiciliul în țară și cu reședința în străinătate, precum și cei cu domiciliul în străinătate votează numai la secția de votare unde au fost arondați, cu excepțiile prevăzute de prezenta lege. … – Art. 84 alin. (1): „(1) Alegătorii votează numai la secția de votare la care este arondată strada sau localitatea unde își au domiciliul ori reședința, conform prezentei legi. În cazul în care, în ziua votării, alegătorii se află în altă unitate administrativ-teritorială din cadrul aceleiași circumscripții electorale, aceștia pot vota la orice secție de votare din cadrul circumscripției electorale unde își au domiciliul sau reședința.“ … – Anexa nr. 1 la lege are denumirea marginală – Denumirea, numerotarea și numărul de mandate aferent circumscripțiilor electorale și stabilește că pentru circumscripția electorală nr. 43 (circumscripția electorală pentru cetățenii români cu domiciliul în afara țării) numărul senatorilor este de 2, iar cel al deputaților este de 4. …  … 16.În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (5) privind calitatea legii și ale art. 61 alin. (1) și art. 62 alin. (1) și (3) cu referire la principiul reprezentativității Parlamentului. … 17.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că aceasta a fost invocată într-o cauză având ca obiect principal soluționarea acțiunii formulate pentru anularea Ordinului ministrului afacerilor externe nr. 500/2016 privind documentele care atestă reședința în străinătate în vederea exercitării dreptului de vot la alegerile parlamentare din anul 2016, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 223 din 25 martie 2016. Potrivit art. 1 din acest ordin, în vederea exercitării dreptului de vot la alegerile parlamentare din anul 2016 se stabilesc documentele care atestă reședința în străinătate. Ordinul a fost emis în baza art. 83 alin. (4) din lege, potrivit căruia „Prin reședință în străinătate se înțelege adresa din străinătate la care persoana fizică declară că are locuința secundară, alta decât cea de domiciliu, și unde posedă un drept legal de ședere mai mare de 90 de zile. Documentele care atestă reședința în străinătate se stabilesc de către ministrul afacerilor externe, prin ordin.“ Prin urmare, ordinul atacat nu face altceva decât să detalieze și să indice expres, pe cele 143 de țări, documentele care atestă reședința în străinătate și pe baza cărora persoana se poate înscrie în Registrul electoral cuprinzând cetățenii români cu domiciliul sau reședința în străinătate. … 18.Curtea reține că textele criticate prin prezenta excepție de neconstituționalitate nu vizează documentele care atestă reședința în străinătate în vederea exercitării dreptului de vot la alegerile parlamentare din anul 2016, ci organizarea circumscripțiilor electorale, numărul de mandate pentru Camera Deputaților și Senat, Registrul electoral cuprinzând cetățenii români cu domiciliul sau reședința în străinătate, secția de votare la care votează alegătorii din străinătate și numărul de mandate de deputați și senatori alocat circumscripției electorale nr. 43 (românii din străinătate).  … 19.Rezultă că ceea ce critică autorul excepției de neconstituționalitate nu sunt categoriile de documente care atestă reședința în străinătate sau o altă problemă în legătură cu stabilirea sferei de cetățeni români cu domiciliul în România și cu reședința în străinătate, ci modul de stabilire a numărului mandatelor pentru circumscripția electorală nr. 43 și numărul insuficient al acestora în raport cu numărul cetățenilor români plecați în străinătate pe o perioadă de sub sau peste 12 luni (385.729, respectiv 727.540). În aceste condiții, Curtea constată că textele criticate nu au nicio influență în privința stabilirii/ determinării documentelor care trebuie luate în considerare pentru a se atesta reședința în străinătate a cetățenilor români, ipoteza lor normativă fiind diferită. Practic, autorul excepției de neconstituționalitate nu este interesat de categoriile de documente pe fiecare țară care fac dovada reședinței în străinătate, ci de reținerea unui alt criteriu decât domiciliul/reședința în străinătate a cetățeanului român pentru determinarea numărului de mandate din diasporă; or, nici chiar anularea ordinului menționat nu poate duce la o asemenea finalitate. … 20.Curtea, cu privire la condiția de admisibilitate referitoare la „legătura cu soluționarea cauzei“ cuprinsă în art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, a statuat că aceasta presupune atât aplicabilitatea textului criticat în cauza dedusă judecății, cât și necesitatea invocării excepției de neconstituționalitate în scopul restabilirii stării de legalitate, condiții ce trebuie întrunite cumulativ, pentru a fi satisfăcute exigențele pe care le stabilesc dispozițiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 în privința pertinenței excepției de neconstituționalitate în desfășurarea procesului (de exemplu, Decizia nr. 303 din 5 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 508 din 8 iulie 2014, paragraful 24). De asemenea, în jurisprudența sa, instanța constituțională a mai reținut că este inadmisibil să fie învestită cu examinarea neconstituționalității unui act normativ într-un cadru procesual creat special cu acest scop. În același sens sunt statuările Curții de Justiție a Uniunii Europene din Hotărârea din 11 martie 1980, pronunțată în Cauza Foglia contra Novello, în care această instanță a admis că nu este competentă în cazul în care ar fi obligată să pronunțe hotărâri în cauze provocate „care ar pune în pericol întregul sistem al căilor de atac aflate la dispoziția persoanelor private pentru a le permite să se apere“ (a se vedea în acest sens și Decizia nr. 137 din 1 februarie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 320 din 10 mai 2011, sau Decizia nr. 460 din 16 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 738 din 9 octombrie 2014, paragraful 39). … 21.Prin urmare, raportând cele reținute în jurisprudența sa la cauza de față, Curtea constată că dispozițiile art. 4 și art. 5 alin. (1) și (4)-(6) raportate la cele ale art. 25, art. 42 alin. (3) și (5), art. 84 alin. (1) și anexa nr. 1 din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente nu au legătură cu soluționarea cauzei și, în consecință, în temeiul art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, excepția de neconstituționalitate urmează a fi respinsă ca inadmisibilă. … 22.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 4 și art. 5 alin. (1) și (4)-(6) raportate la cele ale art. 25, art. 42 alin. (3) și (5), art. 84 alin. (1) și anexa nr. 1 din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente, excepție ridicată de Asociația Institutul Frații Golescu pentru Relații cu Românii din Străinătate din București în Dosarul nr. 5.696/2/2016 al Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 17 aprilie 2018.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent-șef,
Benke Károly––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește