DECIZIA nr. 21 din 4 mai 2022

Dosar nr. 240/1/2022Completul compus din:

Pe rol se află soluționarea sesizării formulate de către Tribunalul Bacău, Secția penală, în baza art. 476 alin. (1) raportat la art. 475 din Codul de procedură penală în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept:În interpretarea și aplicarea art. 469 alin. (5) și alin. (7) din Codul de procedură penală, admiterea căii de atac exercitate împotriva încheierii prin care s-a admis cererea de redeschidere a procesului penal, desființarea acestei încheieri are ca efect redobândirea autorității de lucru judecat și caracterul executoriu al hotărârii în raport cu care s-a cerut redeschiderea procesului penal.În caz afirmativ, este necesară emiterea unor noi forme de executare.Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală a fost constituit conform prevederilor art. 476 alin. (6) raportat la art. 473 alin. (8) din Codul de procedură penală și art. 36 din Regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, republicat, cu completările ulterioare.Ședința este prezidată de către președintele Secției penale a Înaltei Curți de Casație și Justiție, domnul judecător Daniel Grădinaru.La ședința de judecată participă doamna Adina Andreea Ciuhan Teodoru, magistrat-asistent în cadrul Secțiilor Unite, desemnată în conformitate cu dispozițiile art. 38 din Regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, republicat, cu completările ulterioare.Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție este reprezentat de doamna procuror Eucarie Ecaterina Nicoleta, procuror în cadrul Secției judiciare a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.Magistratul-asistent prezintă referatul cauzei, arătând că la dosar a fost depus raportul întocmit în cauză de către judecătorul-raportor, acesta fiind comunicat părților potrivit dispozițiilor art. 476 alin. (9) din Codul de procedură penală.Totodată, s-a învederat că, urmare a solicitărilor formulate în temeiul art. 476 alin. (10) raportat la art. 473 alin. (5) din Codul de procedură penală, la dosarul cauzei au fost depuse puncte de vedere asupra problemei de drept deduse dezlegării.Președintele Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, domnul judecător Daniel Grădinaru, a acordat cuvântul în dezbateri.Reprezentantul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, doamna procuror Nicoleta Ecaterina Eucarie, a susținut că în speță nu sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate a sesizării, întrucât problema semnalată de instanța de trimitere nu constituie o chestiune de drept în sensul art. 475 din Codul de procedură penală, care să determine activarea mecanismului de unificare a practicii judiciare.Astfel, deși sesizarea aparține Tribunalului Bacău, instanță învestită să soluționeze cauza în ultimă instanță (contestație) și chestiunea de drept cu a cărei dezlegare a fost sesizată, instanța supremă nu a primit o rezolvare printr-o hotărâre prealabilă anterioară sau printr-un recurs în interesul legii și nici nu face obiectul unui asemenea recurs, nu reprezintă o chestiune de drept veritabilă și nu are nivelul de dificultate care să permită a se recurge la procedura hotărârii prealabile.În argumentarea punctului de vedere doamna procuror a subliniat că sesizarea în procedura întrebării prealabile trebuie efectuată doar în situația în care, în cursul soluționării unei cauze penale, se pune problema interpretării și aplicării unor dispoziții legale neclare, echivoce și care ar putea da naștere la interpretări multiple.Or, întrebarea formulată prin încheierea de sesizare nu se circumstanțiază unei veritabile probleme de drept, întrucât prevederile legale ce se solicită a fi interpretate sunt clare, iar aplicabilitatea lor în cauză nu necesită lămuriri.Constatând că nu sunt întrebări de formulat din partea membrilor completului, președintele Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală a declarat dezbaterile închise, iar Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală a reținut dosarul în pronunțare.
ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE,deliberând asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizată, constată următoarele:I.Titularul și obiectul sesizăriiPrin încheierea de ședință din data de 20 ianuarie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 7.717/180/2021, Tribunalul Bacău, Secția penală a dispus, în baza art. 476 alin. (1) raportat la art. 475 din Codul de procedură penală, sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prin care să se dea rezolvare de principiu următoarei chestiuni de drept:În interpretarea și aplicarea art. 469 alin. (5) și alin. (7) din Codul de procedură penală, admiterea căii de atac exercitate împotriva încheierii prin care s-a admis cererea de redeschidere a procesului penal, desființarea acestei încheieri are ca efect redobândirea autorității de lucru judecat și caracterul executoriu al hotărârii în raport cu care s-a cerut redeschiderea procesului penal?În caz afirmativ, este necesară emiterea unor noi forme de executare? … II.Expunerea succintă a cauzeiPrin Sentința penală nr. 1.522 pronunțată la data de 29 septembrie 2021 în Dosarul nr. 7.717/180/2021, Judecătoria Bacău a constatat că infracțiunile judecate prin Sentința penală nr. 1.204 din 30 mai 2018 a Judecătoriei Bacău (în Dosarul nr. 9.776/180/2017, definitivă prin Decizia penală nr. 1.105 din 25 octombrie 2019 a Curții de Apel Bacău) și Sentința penală nr. 157 din 30 ianuarie 2019 a Judecătoriei Bacău (în Dosarul nr. 1.128/180/2018, definitivă prin Decizia penală nr. 509 din 18 aprilie 2019 a Curții de Apel Bacău) sunt concurente, a anulat, în temeiul art. 97 alin. (1) din Codul penal, suspendarea sub supraveghere a executării pedepselor, a descontopit pedepsele rezultante în pedepsele componente după care le-a contopit, în baza art. 97 alin. (1) raportat la art. 40 alin. (2) din Codul penal, art. 38 alin. (1) – art. 39 alin. (1) lit. b) din Codul penal, în pedeapsa rezultată de 2 ani și 11 luni închisoare cu suspendarea sub supraveghere a executării potrivit art. 97 alin. (2) raportat la art. 91 din Codul penal, stabilind un termen de supraveghere de 3 ani și 8 luni și, reținând că formele de executare emise în baza celor două sentințe penale definitive de condamnare au fost retrase prin Sentința penală nr. 367 din 12 martie 2020 a Judecătoriei Bacău (în Dosarul nr. 17.329/180/2019), modificată prin Decizia penală nr. 130/C din 16 iunie 2020 a Tribunalului Bacău, iar mandatul de executare întocmit conform acesteia a fost anulat prin încheierea penală dispusă la data de 3 decembrie 2020 în Dosarul nr. 1.332/110/2020, a dispus emiterea de noi forme de executare.Pentru pronunțarea hotărârii, Judecătoria Bacău a stabilit că este necesară „clarificarea“ situației juridice a intimatului T.I. și emiterea a noi forme de executare pentru următoarele considerente:Prin Sentința penală nr. 1.204 din 30 mai 2018 a Judecătoriei Bacău, în Dosarul nr. 9.776/180/2017, definitivă prin Decizia penală nr. 1.105 din 25 octombrie 2019 a Curții de Apel Bacău, s-a aplicat intimatului condamnat T.I. pedeapsa de 2 ani și 7 luni închisoare cu suspendarea executării pedepsei sub supravegherea Serviciului de Probațiune Bacău [rezultată prin contopirea a 3 pedepse de 10 luni închisoare pentru infracțiunea prevăzută de art. 342 alin. (2) din Codul penal, 11 luni închisoare pentru infracțiunea prevăzută de art. 342 alin. (2) din Codul penal, 2 ani închisoare pentru infracțiunea prevăzută de art. 47 – art. 271 din Legea nr. 86/2006], pe durata unui termen de supraveghere de 2 ani.Prin Sentința penală nr. 157 din 30 ianuarie 2019 a Judecătoriei Bacău, în Dosarul nr. 1.128/180/2018, definitivă prin Decizia penală nr. 509 din 18 aprilie 2019 a Curții de Apel Bacău, s-a aplicat intimatului condamnat T.I. pedeapsa de 11 luni închisoare cu suspendarea executării pedepsei sub supravegherea Serviciului de Probațiune Bacău [rezultată prin contopirea a 2 pedepse de 6 luni închisoare pentru infracțiunea prevăzută de art. 335 alin. (2) din Codul penal, 9 luni închisoare pentru infracțiunea prevăzută de art. 327 alin. (1), (2) din Codul penal], pe durata unui termen de supraveghere de 2 ani.Prin Sentința penală nr. 367 pronunțată la data de 12 martie 2020 în Dosarul nr. 17.329/180/2019, Judecătoria Bacău a respins contestația la executare formulată de Biroul executări penale privind modificarea pedepselor aplicate prin cele 2 hotărâri judecătorești penale de condamnare a intimatului T.I. pentru infracțiuni comise în concurs.Însă, prin Decizia penală nr. 130/C din 16 iunie 2020, Tribunalul Bacău a admis contestația formulată de către procuror, a desființat Sentința penală nr. 367 pronunțată la data de 12 martie 2020 și, constatând infracțiunile pentru care intimatul T.I. a fost condamnat la 11 luni închisoare cu suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei (prin Sentința penală nr. 157 din 30 ianuarie 2019 a Judecătoriei Bacău, în Dosarul nr. 1.128/180/2018, definitivă prin Decizia penală nr. 509 din 18 aprilie 2019 a Curții de Apel Bacău) în concurs cu infracțiunile pentru care intimatul a fost condamnat la pedeapsa de 2 ani și 7 luni închisoare cu suspendare sub supraveghere a executării pedepsei (prin Sentința penală nr. 1.204 din 30 mai 2018 a Judecătoriei Bacău, în Dosarul nr. 9.776/180/2017, definitivă prin Decizia penală nr. 1.105 din 25 octombrie 2019 a Curții de Apel Bacău), a admis, în temeiul art. 585 din Codul de procedură penală, sesizarea Biroului executări penale din cadrul Judecătoriei Bacău, a anulat conform art. 97 alin. (1) cu art. 585 alin. (1) din Codul de procedură penală suspendarea sub supraveghere pentru pedepsele dispuse prin sentințele de condamnare, a repus pedepsele rezultante în individualitatea lor, le-a contopit, în temeiul art. 97 alin. (1),art. 38 – art. 39 lit. b) din Codul penal, în pedeapsa finală de 2 ani și 11 luni închisoare cu executare în regim de detenție, desființând formele de executare anterioare și dispunând emiterea, la data de 16 iunie 2020, a noi forme de executare, respectiv Mandatul de executare a pedepsei închisorii nr. 440/2020.Prin cererea înregistrată cu nr. 1.332/110/2020, intimatul T.I. a formulat împotriva Deciziei penale nr. 130/C din 16 iunie 2020 contestație în anulare, pe care Tribunalul Bacău a recalificat-o ca fiind cerere de redeschidere a procesului penal, și a declinat competența în favoarea Judecătoriei Bacău.Învestită cu soluționarea, prin încheierea penală dispusă la data de 3 decembrie 2020 în Dosarul nr. 1.332/110/2020, Judecătoria Bacău a admis, în temeiul art. 469 alin. (3) din Codul de procedură penală raportat la art. 466 din Codul de procedură penală, cererea de redeschidere a procesului penal privind contopirea pedepselor conform art. 585 din Codul de procedură penală – obiect al Dosarului cu nr. 17.329/180/2019, a constatat desființată de drept Sentința penală nr. 367/2020 pronunțată de Judecătoria Bacău, precum și formele de executare emise în baza acesteia, încheierea fiind executorie la data pronunțării.Astfel, prin Sentința penală nr. 372 pronunțată la data de 4 martie 2021 în Dosarul nr. 1.332/110/2020, ca urmare a rejudecării cauzei, Judecătoria Bacău a făcut o nouă aplicare a art. 585 raportat la art. 583 din Codul de procedură penală și a stabilit pedeapsa rezultantă de 2 ani și 11 luni închisoare, cu suspendarea sub supraveghere a executării în baza art. 97 alin. (2) raportat la art. 91 din Codul penal. Hotărârea a fost modificată prin Decizia penală nr. 102/C din 3 iunie 2021 a Tribunalului Bacău, în Dosarul nr. 1.056/110/2021; instanța de control judiciar a admis, în baza art. 425^1 alin. (7) pct. 2 lit. a) din Codul de procedură penală, contestația formulată de către procuror, a desființat Sentința penală nr. 372 din 9 martie 2021 și încheierea de la data de 3 decembrie 2020 pronunțate de Judecătoria Bacău și, rejudecând, în temeiul art. 469 alin. (4) cu referire la art. 466 din Codul de procedură penală, a respins ca inadmisibilă cererea de redeschidere a procesului penal -obiect al Dosarului nr. 17.329/180/2019 al Judecătoriei Bacău.Ca urmare, apreciind că nu mai există forme de executare a pedepselor aplicate intimatului, mandatul de executare a pedepsei închisorii emis în baza Sentinței penale nr. 367 din 12 martie 2020, modificată prin Decizia penală nr. 130/C din 16 iunie 2020 a Tribunalului Bacău, fiind anulat din cauza desființării de drept a hotărârii prin încheierea de admitere a redeschiderii procesului penal la 3 decembrie 2020, Judecătoria Bacău a constatat întemeiată sesizarea Biroului executări penale și a procedat la o nouă modificare a pedepselor aplicate prin hotărârile penale definitive de condamnare a intimatului T.I. cu referire la art. 97,art. 38-art. 39 din Codul penal.Împotriva Sentinței penale nr. 1.522/19 septembrie 2021 a Judecătoriei Bacău, procurorul a formulat contestație motivând că, prin admiterea sesizării Biroului executări penale din cadrul Judecătoriei Bacău, se încalcă autoritatea de lucru judecat cu care este învestită Sentința penală nr. 367 din 12 martie 2020 pronunțată în Dosarul nr. 17.329/180/2019, modificată prin Decizia penală nr. 130/C din 16 iunie 2020 a Tribunalului Bacău; prin contestație, procurorul a solicitat și sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile conform art. 475 și următoarele din Codul de procedură penală.În calea de atac, la termenul de la data de 6 ianuarie 2022, Tribunalul Bacău a pus în discuție sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile prin care să se statueze, de principiu, dacă „în interpretarea și aplicarea art. 469 alin. (5) și alin. (7) din Codul de procedură penală prin admiterea căii de atac exercitate împotriva încheierii prin care s-a admis cererea de redeschidere a procesului penal, desființarea acestei încheieri are ca efect redobândirea autorității de lucru judecat și caracterul executoriu al hotărârii în raport cu care s-a cerut redeschiderea procesului penal? În caz afirmativ, este necesară emiterea unor noi forme de executare?“Prin încheierea de la data de 20 ianuarie 2022, instanța de trimitere a constatat îndeplinite toate cerințele de admisibilitate prevăzute de art. 475 din Codul de procedură penală și a dispus sesizarea instanței supreme în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea chestiunii de drept invocate; în conformitate cu dispozițiile art. 476 alin. (2) din Codul de procedură penală, s-a dispus suspendarea judecății cauzei până la pronunțarea hotărârii prealabile. … III.Punctul de vedere al completului care a dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și JustițieApreciind just raționamentul prezentat de procuror, instanța de trimitere a precizat că încheierea prin care s-a admis în principiu cererea de redeschidere a procesului penal și s-a desființat de drept Sentința penală nr. 367 din 12 martie 2020 a Judecătoriei Bacău se bucură de caracter executoriu doar până la momentul desființării acesteia prin calea de atac, situația provizorie creată ca efect al admiterii în principiu putând căpăta caracter definitiv doar ca urmare a menținerii acestei soluții în calea de atac sau a neatacării acesteia; ori după cum se poate observa, în speța dedusă judecății, încheierile atacate au fost desființate.Totodată, instanța a reținut că a admite raționamentul că, în virtutea art. 469 alin. (7) din Codul de procedură penală, hotărârea de condamnare își pierde în mod definitiv autoritatea de lucru judecat, s-ar goli de conținut scopul căii de atac prevăzute la art. 469 alin. (5) din Codul de procedură penală, or acesta constă în desființarea încheierii prin care s-a dispus redeschiderea judecății și anihilarea efectelor acesteia cu consecința evidentă a menținerii hotărârii prin care s-a dispus inițial condamnarea. … IV.Punctele de vedere exprimate de către curțile de apel și instanțele judecătorești arondateÎn conformitate cu dispozițiile art. 476 alin. (10) din Codul de procedură penală cu referire la art. 473 alin. (5) din Codul de procedură penală, s-a solicitat punctul de vedere al instanțelor judecătorești asupra chestiunii de drept supuse dezlegării.Au comunicat puncte de vedere asupra problemei de drept în discuție Curtea de Apel Alba Iulia, Curtea de Apel Bacău, Curtea de Apel București, Curtea de Apel Brașov, Curtea de Apel Cluj, Curtea de Apel Constanța, Curtea de Apel Craiova, Curtea de Apel Iași, Curtea de Apel Pitești, Curtea de Apel Timișoara, care, după caz, au făcut referire și la opiniile unora dintre instanțele arondate.IV.1.Într-o primă opinie, aparent majoritară, regăsită în informațiile transmise de Curtea de Apel București (Secția I penală, în majoritate, și Secția a II-a penală), Tribunalul București, judecătoriile sectoarelor 1-6 București, Tribunalul Ilfov, Judecătoria Buftea, Tribunalul Giurgiu, Judecătoria Giurgiu, Tribunalul Teleorman, Judecătoria Alexandria, Judecătoria Zimnicea, Judecătoria Roșiori de Vede, Judecătoria Turnu Măgurele, Tribunalul Hunedoara, Judecătoria Fălticeni, Curtea de Apel Pitești, Curtea de Apel Timișoara, Judecătoria Timișoara, Judecătoria Caransebeș, Tribunalul Iași, Judecătoria Bârlad, Judecătoria Liești, s-a susținut că în interpretarea și aplicarea art. 469 alin. (5) și (7) din Codul de procedură penală, prin admiterea căii de atac exercitate împotriva încheierii de redeschidere a procesului penal, desființarea acestei încheieri are ca efect redobândirea autorității de lucru judecat și caracter executoriu al hotărârii în raport cu care s-a cerut redeschiderea procesului penal.Ca efect al admiterii căii de atac împotriva încheierii de redeschidere a procesului penal, s-a opinat că nu este necesară emiterea unor noi forme de executare, judecătorul delegat cu executarea urmând a înainta spre executare formele de executare inițial emise, pe care să fie realizate mențiuni privind situația juridică în urma soluționării cererii de redeschidere a procesului penal. … IV.2.Opinia contrară a fost exprimată de Tribunalul Ialomița, Judecătoria Bolintin-Vale, Tribunalul Constanța, Judecătoria Alba Iulia, Tribunalul Sibiu, Judecătoria Suceava, Tribunalul Arad, Tribunalul Caraș-Severin, Tribunalul Timiș, Judecătoria Lugoj, Curtea de Apel Craiova, Curtea de Apel Iași, Judecătoria Iași, Judecătoria Vaslui, Judecătoria Onești, Curtea de Apel Suceava.În argumentarea punctului de vedere s-a susținut că admiterea căii de atac exercitate împotriva încheierii de redeschidere a procesului penal are ca efect redobândirea autorității de lucru judecat și, implicit, a caracterului executoriu al hotărârii în raport cu care s-a cerut redeschiderea procesului penal. S-a apreciat că, în această situație, este necesară emiterea unor noi forme de executare.S-a arătat că soluția adoptată trebuie să țină seama de efectele produse de încheierea atacată în condițiile art. 469 alin. (5) din Codul de procedură penală.Astfel, încheierea prin care este admisă cererea de redeschidere a procesului penal, pronunțată conform art. 469 alin. (3) din Codul de procedură penală, conduce la desființarea hotărârii pronunțate în lipsă, cu consecința rejudecării cauzei.Încheierea prin care se respinge cererea de redeschidere a procesului penal, pronunțată conform art. 469 alin. (4) din Codul de procedură penală, nu conduce la desființarea hotărârii pronunțate în lipsă, ci, dimpotrivă, reafirmă autoritatea de lucru judecat și executorialitatea cu care este înzestrată această hotărâre.Decizia de admitere a căii de atac exercitate împotriva încheierii de redeschidere a procesului penal presupune, de fapt, că cererea de redeschidere a procesului penal a fost respinsă; de aceea, decizia de admitere a căii de atac exercitate împotriva încheierii de redeschidere a procesului penal nu diferă, din perspectiva efectelor pe care le produce, de încheierea prin care se respinge cererea de redeschidere a procesului penal, pronunțată conform art. 469 alin. (4) din Codul de procedură penală.Așadar, simetria impune să admitem că, acolo unde soluțiile sunt identice, efectele juridice ale acestora trebuie să fie identice. Prin urmare, s-a apreciat că admiterea căii de atac exercitate împotriva încheierii de redeschidere a procesului penal are ca efect redobândirea autorității de lucru judecat și, implicit, a caracterului executoriu al hotărârii în raport cu care sa cerut redeschiderea procesului penal.Sub aspectul celei de-a doua întrebări, s-a considerat că soluția trebuie adoptată în raport de conținutul propriu-zis al efectelor pe care le produce încheierea prin care s-a admis cererea de redeschidere a procesului penal, pronunțată conform art. 469 alin. (3) din Codul de procedură penală, asupra executorialității hotărârii pronunțate în lipsă.Astfel, dacă admiterea încheierii de redeschidere a procesului penal, pronunțată conform art. 469 alin. (3) din Codul de procedură penală, înlătură executorialitatea hotărârii pronunțate în lipsă, urmarea firească a acestui efect o constituie anularea formelor de executare emise anterior în temeiul hotărârii pronunțate în lipsă.Or, odată anulate formele de executare emise anterior, lipsește orice temei pentru punerea în executare a hotărârii inițiale pentru intervalul de timp ulterior admiterii căii de atac exercitate împotriva încheierii de redeschidere a procesului penal; altfel spus, deși hotărârea inițială își redobândește caracterul executoriu, formele anterioare de executare nu își redobândesc validitatea și eficacitatea întrucât nu există nicio dispoziție legală care să prevadă acest lucru; or, remedierea acestui neajuns nu poate fi realizată decât prin emiterea unor noi forme de executare. …  … V.Examenul jurisprudenței în materieV.1.Jurisprudența națională relevantăÎn materialul transmis de curțile de apel au fost indicate hotărâri judecătorești relevante pentru problema de drept ridicată în speță, care au ilustrat orientarea jurisprudențială minoritară. Astfel, au fost atașate:– Decizia penală nr. 911 din 23 iulie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 7.362/63/2018 de Curtea de Apel Craiova, Secția penală și pentru cauze cu minori; … – Decizia penală nr. 979 din 21 decembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 2.678/239/2017 de Curtea de Apel Iași – Secția penală și pentru cauze cu minori; … – Sentința penală nr. 2.023 din 3 decembrie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 11.963/180/2021 de Judecătoria Bacău, Secția penală; … – Decizia penală nr. 102/C/2021 din 3 iunie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 1.056/110/2021 de Tribunalul Bacău. …  … V.2.Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție și a Curții ConstituționaleNu au fost identificate decizii relevante în problema de drept analizată. … V.3.Jurisprudența relevantă a Curții Europene a Drepturilor OmuluiNu au fost identificate decizii relevante în problema de drept analizată. …  … VI.Opinia specialiștilor consultațiÎn conformitate cu dispozițiile art. 476 alin. (10) raportat la art. 473 alin. (5) din Codul de procedură penală, a fost solicitată specialiștilor în drept penal opinia asupra chestiunii de drept supuse dezlegării.VI.1.Opinia juridică exprimată de Centrul de cercetări în Științe penale din cadrul Universității de Vest din Timișoara – Facultatea de Drept, prin director, conferențiar universitar doctor Laura Maria StănilăCu referire la admisibilitatea sesizării, respectiv la cerința referitoare la natura chestiunii ce poate face obiectul sesizării și la aptitudinea dezlegării date de a avea consecințe juridice directe asupra modului de rezolvare a fondului cauzei, în esență, s-a apreciat că este neîndeplinită.Astfel, în punctul de vedere formulat, s-a susținut că, în mod contrar unui raționament firesc de natura celui care ar trebui să genereze constatarea unei veritabile probleme de interpretare a normelor de drept, instanța de trimitere observă tocmai evidența unei anume soluții, prefigurând-o și arătând că: „a admite raționamentul că în virtutea art. 469 alin. (7) din Codul de procedură penală hotărârea de condamnare își pierde în mod definitiv autoritatea de lucru judecat s-ar goli de conținut scopul căii de atac prevăzute la art. 469 alin. (5) din Codul de procedură penală, or acesta constă în desființarea încheierii prin care s-a dispus redeschiderea judecății și anihilarea efectelor acesteia cu consecința evidentă a menținerii hotărârii prin care s-a dispus inițial condamnarea“.Față de această situație, în principal, s-a apreciat că se impune respingerea ca inadmisibilă a sesizării privind pronunțarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.În subsidiar, în ipoteza în care s-ar aprecia că sesizarea este admisibilă, s-a susținut că în interpretarea și aplicarea art. 469 alin. (5) și alin. (7) din Codul de procedură penală prin admiterea căii de atac exercitate împotriva încheierii de redeschidere a procesului penal, desființarea acestei încheieri are ca efect redobândirea autorității de lucru judecat și caracterul executoriu al hotărârii în raport cu care s-a cerut redeschiderea procesului penal. În acest caz, nu se impune emiterea unui nou mandat de executare a pedepsei închisorii și a unui nou ordin de interzicere a părăsirii țării.În argumentarea punctului de vedere, în esență, s-a arătat că în temeiul art. 469 alin. (7) din Codul de procedură penală, hotărârea pronunțată în lipsă va fi desființată de drept la momentul admiterii în principiu a cererii privind redeschiderea procesului penal. Ca urmare, hotărârea își va pierde aptitudinea de a fi pusă în executare, iar dacă a fost pusă în executare toate formele emise în acest sens urmează a fi desființate prin efectul încheierii precizate.Totodată, admiterea cererii de redeschidere a procesului penal va anihila și efectul negativ al hotărârii judecătorești definitive, permițând desfășurarea unui nou proces penal, nu în integralitatea sa, ci începând cu procedura camerei preliminare, în conformitate cu cele statuate în Decizia Curții Constituționale nr. 590 din 8 octombrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1019 din 18 decembrie 2019.În acest context, procesul penal își va relua cursul prevăzut de dispozițiile legale, cu respectarea prezumției de nevinovăție și a dreptului inculpatului de a compărea în persoană în fața judecătorului de cameră preliminară și a instanței de judecată.Dacă sentința de respingere a cererii de redeschidere a procesului penal este supusă, potrivit dispozițiilor art. 469 alin. (6) din Codul de procedură penală, căii de atac a apelului, încheierea de admitere a cererii, deși produce efecte de anulare a autorității de lucru judecat a unei sentințe de condamnare și implicit a tuturor formelor de executare a pedepsei, nu este supusă niciunei căi de atac. Doar sentința ce se va pronunța ca urmare a rejudecării procesului penal poate fi supusă căii de atac ordinare a apelului.Potrivit art. 469 alin. (5) din Codul de procedură penală „încheierea prin care este admisă cererea de redeschidere a procesului penal poate fi atacată odată cu fondul“, iar calea de atac va supune devoluțiunii întreaga cauză penală, apare ca evident că instanța de control judiciar va devolua inclusiv admisibilitatea cererii de redeschidere a procesului penal, putând, în rejudecare, să o respingă. Astfel cum autoritatea de lucru judecat a hotărârii penale desființate prin încheierea de admitere a cererii de redeschidere este anihilată de această din urmă hotărâre, deși a produs efecte, tot astfel și încheierea de admitere a cererii de redeschidere a procesului penal, dacă este desființată în calea de atac a apelului, își va pierde efectele pe care le-a produs.Astfel, apare evident că efectul admiterii căii de atac exercitate împotriva hotărârii judecătorești pronunțate în rejudecarea procesului penal, prin care se dispun admiterea apelului și respingerea cererii de redeschidere a procesului, va fi redobândirea autorității de lucru judecat a hotărârii de condamnare inițiale. Încheierea de admitere în principiu va avea așadar un efect provizoriu, dat fiind că aceasta nu este una definitivă, ci doar una cu caracter executoriu.Efectul provizoriu este în mod evident generat de posibilitatea cenzurării încheierii prin calea de atac devolutivă a apelului, împreună cu sentința prin care procesul penal este rejudecat.În această situație, nu se impune emiterea unui nou mandat de executare a pedepsei închisorii și nici a unui nou ordin de interzicere a părăsirii țării (în cazul unor condamnări la pedeapsa închisorii în regim de detenție). Cu toate acestea, organele de executare vor fi nevoite să reia efectuarea formelor de executare subsecvente acestora, după caz. … VI.2.Opinia juridică exprimată de Facultatea de Drept a Universității „Alexandru Ioan Cuza“ din Iași, redactată de lector universitar doctor Daniel Atasiei și susținută de membrii catedrei de drept penal, este, în principal, în sensul respingerii ca inadmisibilă a sesizării formulate privind pronunțarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.Astfel, cu privire la condiția existenței unei legături între chestiunea de drept și soluționarea pe fond a cauzei, s-a arătat că prezenta sesizare a fost formulată într-o cauză aflată în faza de executare a hotărârilor penale (în legătură cu efectele unei căi extraordinare de atac – redeschiderea procesului penal în cazul judecării în lipsa persoanei condamnate).În această fază, nu se judecă fondul cauzei (nu se soluționează acțiunea penală exercitată de Ministerul Public), ci se statuează asupra unor aspecte ce țin de punerea în executare a hotărârilor judecătorești (în prezenta cauză – strict ca urmare a respingerii cererii de redeschidere a urmăririi penale).Având în vedere aceste aspecte, prezenta sesizare a fost apreciată ca fiind inadmisibilă.Totodată, cu privire la condiția existenței unei veritabile chestiuni de drept, s-a susținut că prezenta sesizare este, de asemenea, inadmisibilă întrucât dispozițiile legale a căror interpretare este solicitată sunt clare, neechivoce, iar aplicarea corectă a dreptului se impune într-un mod atât de evident încât nu lasă loc de îndoială cu privire la modul de soluționare a întrebării adresate.În ipoteza în care s-ar aprecia că sesizarea este admisibilă, respingerea cererii de redeschidere a procesului penal, indiferent de etapa procesuală în care intervine, are ca efect recunoașterea autorității de lucru judecat și a caracterului executoriu al hotărârii în raport cu care s-a cerut redeschiderea procesului penal.Așadar, fiind desființată în calea de atac încheierea de redeschidere a procesului penal, vor fi desființate cu caracter retroactiv efectele juridice generate asupra hotărârii atacate de dispozițiile art. 469 alin. (7) din Codul de procedură penală, astfel încât hotărârea judecătorească pronunțată în cauza cu privire la care s-a formulat cererea de redeschidere a procesului penal va produce în continuare efecte juridice, fiind repus în ființă caracterul executoriu al acesteia.În ceea ce privește formele de executare, având în vedere că acestea au fost anulate ca efect al admiterii în principiu al cererii de redeschidere a procesului penal, s-a susținut că este necesară emiterea de noi forme de executare. … VI.3.Universitatea din Craiova, Facultatea de Drept, prin lector universitar doctor Ileana-Niță Vali-Ștefania, titular al disciplinei Drept procesual penal, în punctul de vedere transmis, a susținut că în interpretarea și aplicarea art. 469 alin. (5) și (7) din Codul de procedură penală, prin admiterea căii de atac exercitate împotriva încheierii de redeschidere a procesului penal, desființarea acestei încheieri are ca efect redobândirea autorității de lucru judecat și caracterul executoriu al hotărârii în raport cu care s-a cerut redeschiderea procesului penal, fiind necesară emiterea unor noi forme de executare.Astfel, conform art. 469 alin. (5) din Codul de procedură penală, încheierea prin care este admisă cererea de redeschidere a procesului penal poate fi atacată odată cu fondul. Prin urmare, obiectul căii de atac, în cazul judecării în lipsă a persoanei condamnate, îl constituie atât hotărârea pronunțată în urma rejudecării pe fond a cauzei, dar și încheierea prin care a fost admisă cererea de redeschidere a procesului penal.Încheierea prin care se admite în principiu cererea de redeschidere a procesului penal se bucură de caracter executoriu doar până la momentul desființării acesteia prin calea de atac, putând căpăta caracter definitiv doar ca urmare a menținerii acestei soluții în calea de atac sau a neatacării acesteia, fapt ce atrage desființarea de drept a hotărârii pronunțate în lipsa persoanei condamnate.Prin admiterea căii de atac exercitate împotriva încheierii de redeschidere a procesului penal este necesară emiterea unor noi forme de executare. …  … VII.Opinia Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și JustițiePrin Adresa nr. 354/C/242/III-5/2022, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a opinat, în temeiul art. 475-art. 477 din Codul de procedură penală, pentru respingerea ca inadmisibilă a sesizării formulate de Tribunalul Bacău.Referitor la îndeplinirea condiției existenței unei chestiuni de drept susceptibile a fi soluționată în mod diferit de instanțe s-a apreciat că sesizarea formulată nu se circumstanțiază unei veritabile probleme de drept întrucât prevederile legale ce se solicită a fi interpretate sunt clare, iar aplicabilitatea lor în cauză nu necesită lămuriri.Potrivit dispozițiilor art. 469 alin. (5) din Codul de procedură penală, încheierea de admitere a cererii de redeschidere a procesului penal poate fi atacată numai odată cu fondul, respectiv odată cu sentința ce se pronunță în urma rejudecării cauzei, în ipoteza în care se redeschide etapa judecății în prima instanță.În cuprinsul art. 469 alin. (5) din Codul de procedură penală nu se face referire expresă la caracterul executoriu al încheierii de admitere a cererii de redeschidere a procesului penal, însă, potrivit art. 469 alin. (7) din Codul de procedură penală, admiterea cererii de redeschidere a procesului penal atrage desființarea de drept a hotărârii atacate, efect extinctiv ce se produce de la momentul pronunțării soluției și din care rezultă că încheierea este executorie, chiar și atunci când se pronunță în prim grad.Din interpretarea coroborată a dispozițiilor art. 469 alin. (5) și (7) din Codul de procedură penală rezultă că, prin prisma efectelor atribuite, legiuitorul a inclus încheierea de admitere a cererii de redeschidere a procesului penal în categoria hotărârilor reglementate de art. 550 alin. (2) din Codul de procedură penală, respectiv hotărâre nedefinitivă, dar executorie, dar prin prevederea posibilității atacării încheierii de redeschidere a procesului penal odată cu fondul a limitat efectele produse de aceasta doar până la momentul unei eventuale desființări în calea de atac.Din punct de vedere procesual, în baza dispozițiilor legale anterior menționate, se pot produce mai multe consecințe.Concomitent cu admiterea cererii de redeschidere a procesului penal, hotărârea judecătorească definitivă, obiect al căii extraordinare de atac, este deposedată de toate efectele juridice pe care le-a produs, își pierde autoritatea de lucru judecat și puterea executorie, se declanșează rejudecarea cauzei cu asigurarea garanțiilor de echitate prevăzute de art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, procedându-se la anularea tuturor actelor procedurale emise pentru executarea hotărârii.Efectul extinctiv nu este însă absolut deoarece soluția admiterii cererii de redeschidere a procesului penal, urmată de desființarea de drept a hotărârii obiect al căii de atac, poate fi la rândul ei desființată de instanța de control judiciar, sesizată să se pronunțe asupra încheierii de admitere odată cu fondul cauzei, conform art. 469 alin. (5) din Codul de procedură penală.În această ipoteză, hotărârea pronunțată anterior va reintra în circuitul juridic, cu toate consecințele ce derivă din aceasta, respectiv își va recăpăta autoritatea de lucru judecat și puterea executorie. Se revine în faza de executare a hotărârii definitive, însă ceea ce se pune în discuție nu este o nouă executare a hotărârii ce a făcut obiectul căii extraordinare de atac, ci reluarea executării începute anterior admiterii cererii de redeschidere a procesului penal.În ceea ce privește mandatul de executare emis inițial, acesta este anulat conform art. 469 alin. (7) din Codul de procedură penală, anulare care a produs efecte, fiind necesară emiterea unor noi forme de executare, astfel cum prevede art. 555 din același cod.Față de argumentele ce preced, s-a concluzionat că, raportat la conținutul și interpretarea dispozițiilor legale incidente în materie, nu există vreo îndoială rezonabilă cu privire la modul de soluționare a întrebării adresate de instanța de trimitere. … VIII.Opinia judecătorului-raportorSoluția propusă de judecătorul-raportor a fost aceea de respingere, ca inadmisibilă, a sesizării formulate de Tribunalul Bacău, Secția penală, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea chestiunii de drept invocate.În esență, s-a reținut că problema a cărei dezlegare se solicită nu constituie o veritabilă și dificilă chestiune de drept, aplicarea corectă a dreptului impunându-se în mod clar și evident, practic nefiind îndeplinite condițiile de admisibilitate a sesizării prevăzute în mod imperativ și cumulativ de dispozițiile art. 475 din Codul de procedură penală. … IX.Înalta Curte de Casație și Justiție, examinând sesizarea formulată de Tribunalul Bacău, raportul întocmit de judecătorul-raportor și chestiunea de drept ce se solicită a fi dezlegată, reține următoarele:IX.1.Dispoziții legale relevanteCodul de procedură penală + 
Articolul 469Judecarea cererii de redeschidere a procesului(…)(5)Încheierea prin care este admisă cererea de redeschidere a procesului penal poate fi atacată odată cu fondul.(6)Hotărârea prin care este respinsă cererea de redeschidere a procesului penal este supusă aceleiași căi de atac ca și hotărârea pronunțată în lipsa persoanei condamnate.(7)Admiterea cererii de redeschidere a procesului penal atrage desființarea de drept a hotărârii pronunțate în lipsa persoanei condamnate.(…) + 
Articolul 408Hotărârile supuse apelului(…)(2)Încheierile pot fi atacate cu apel numai odată cu sentința, cu excepția cazurilor când, potrivit legii, pot fi atacate separat cu apel.(3)Apelul declarat împotriva sentinței se socotește făcut și împotriva încheierilor. + 
Articolul 421Soluțiile la judecata în apelInstanța, judecând apelul, pronunță una dintre următoarele soluții:(…)2.admite apelul și:a)desființează sentința primei instanțe și pronunță o nouă hotărâre, procedând potrivit regulilor referitoare la soluționarea acțiunii penale și a acțiunii civile la judecata în fond. (…) …  …  + 
Articolul 551Rămânerea definitivă a hotărârii primei instanțeHotărârile primei instanțe rămân definitive:(…) 4. la data pronunțării hotărârii prin care s-a respins apelul sau, după caz, contestația. + 
Articolul 552Rămânerea definitivă a hotărârii instanței de apel și a hotărârii pronunțate în calea de atac a contestației(1)Hotărârea instanței de apel rămâne definitivă la data pronunțării acesteia, atunci când apelul a fost admis și procesul a luat sfârșit în fața instanței de apel.(2)Hotărârea pronunțată în calea de atac a contestației rămâne definitivă la data pronunțării acesteia, atunci când contestația a fost admisă și procesul a luat sfârșit în fața instanței care o judecă. …  … IX.2.Cu privire la admisibilitatea sesizăriiPotrivit dispozițiilor art. 475 din Codul de procedură penală, dacă în cursul judecății un complet de judecată învestit cu soluționarea cauzei în ultimă instanță, constatând că există o chestiune de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective și asupra căreia Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat printr-o hotărâre prealabilă sau printr-un recurs în interesul legii în curs de soluționare, va putea solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată.În raport cu textul legal evocat, se constată că admisibilitatea unei sesizări formulate în procedura pronunțării unei hotărâri prealabile este condiționată de îndeplinirea, în mod cumulativ, a următoarelor cerințe:– întrebarea să fie formulată în cursul judecății de un complet al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al unei curți de apel sau tribunal învestit cu soluționarea cauzei în ultimă instanță; … – soluționarea pe fond a acelei cauze să depindă de lămurirea chestiunii de drept ce formează obiectul sesizării; … – existența unei veritabile chestiuni de drept, care să nu fi fost încă dezlegată de Înalta Curte de Casație și Justiție prin mecanismele legale ce asigură interpretarea și aplicarea unitară a legii de către instanțele judecătorești sau să nu facă în prezent obiectul unui recurs în interesul legii. … În analiza primei condiții, respectiv ca instanța care a formulat întrebarea să fie învestită cu soluționarea cauzei în ultimă instanță, Înalta Curte constată că aceasta este pe deplin îndeplinită, Tribunalul Bacău fiind învestit cu soluționarea unei cauze în ultimă instanță, și anume a contestației formulate de Parchetul de pe lângă Judecătoria Bacău împotriva Sentinței penale nr. 1.522 din 19 septembrie 2021, pronunțată de Judecătoria Bacău.Examinând cea de-a doua condiție de admisibilitate, respectiv chestiunea de drept supusă analizei să nu fi primit o rezolvare anterioară printr-o hotărâre prealabilă sau printr-un recurs în interesul legii și să nu facă obiectul unui asemenea recurs în curs de soluționare, Înalta Curte constată că este îndeplinită și această condiție.În ceea ce privește condiția referitoare la natura chestiunii ce poate face obiectul sesizării și la aptitudinea dezlegării date de a avea consecințe juridice directe asupra modului de rezolvare a fondului cauzei se constată că nu este însă îndeplinită, întrucât nu există o veritabilă problemă de drept care să necesite o dezlegare cu valoare de principiu din partea instanței supreme, iar soluționarea pe fond a contestației cu care a fost învestit Tribunalul Bacău – Secția penală nu depinde de lămurirea chestiunii ce face obiectul prezentei sesizări.Reglementând această procedură, ce vizează, esențialmente, asigurarea unei practici unitare, legiuitorul a urmărit excluderea problemelor de drept de care nu depinde soluționarea pe fond a litigiilor penale, chestiuni ce rămân a fi supuse interpretării în procedura recursului în interesul legii, sub rezerva îndeplinirii și a celorlalte condiții de admisibilitate reglementate de Codul de procedură penală.În jurisprudența sa, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală a statuat asupra înțelesului ce trebuie atribuit sintagmei „problemă de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei“, arătând că „admisibilitatea sesizării în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile este condiționată atât în cazul în care vizează o normă de drept material, cât și atunci când privește o dispoziție de drept procesual de împrejurarea ca interpretarea dată de instanța supremă să aibă consecințe juridice asupra modului de rezolvare a fondului cauzei“.Astfel, între problema de drept a cărei lămurire se solicită și soluția ce urmează a fi dată de către instanță trebuie să existe o relație de dependență, în sensul ca decizia instanței supreme să fie de natură a produce un efect concret asupra conținutului hotărârii (Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, Decizia nr. 11/2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 503 din 7 iulie 2014, și Decizia nr. 19/2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 769 din 23 octombrie 2014).Rezultă, așadar, din modul de definire a acestei condiții de admisibilitate a sesizării consacrat în jurisprudența constantă a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală că relația de dependență dintre interpretarea dată de Înalta Curte de Casație și Justiție, prin intermediul mecanismului de unificare a practicii judiciare reglementat de art. 475 și următoarele din Codul de procedură penală, și rezolvarea pe fond a cauzei se verifică prin aptitudinea respectivei interpretări de a produce un efect concret asupra conținutului hotărârii din procesul în care a fost formulată întrebarea prealabilă, un asemenea raport de conexitate neexistând în acele situații în care oricare ar fi dezlegarea dată problemei de drept de către instanța supremă, aceasta nu va avea nicio influență asupra soluției pe fond a litigiului.Or, în cauză, se constată că lămurirea aspectului ce formează obiectul sesizării cu care a fost învestit Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală nu poate avea nicio înrâurire asupra deciziei ce va fi luată pe fondul contestației înregistrate pe rolul Tribunalului Bacău – Secția penală, neexistând legătura de dependență necesară dintre chestiunea de drept supusă interpretării și modul de rezolvare a contestației, cerută în mod obligatoriu de dispozițiile art. 475 din Codul de procedură penală.În această ordine de idei, raportat la situația de fapt reținută în speță, se constată că prezenta sesizare a fost formulată în cursul soluționării contestației în faza de executare a hotărârilor penale, etapă în care se statuează asupra unor aspecte ce țin de punerea în executare a hotărârilor judecătorești, iar dispozițiile supuse dezlegării vizează o altă procedură, respectiv cea a redeschiderii procesului penal în lipsă, cale extraordinară de atac de retractare ce se exercită exclusiv împotriva hotărârilor penale definitive prin care se soluționează fondul cauzei și care nu poate fi extinsă la cauzele având ca obiect cereri în materia executărilor penale.Prin urmare, lămurirea chestiunii ce formează obiectul întrebării prealabile nu se repercutează în niciun fel și nu poate avea vreo înrâurire asupra deciziei ce va fi luată pe fondul contestației înregistrate pe rolul Tribunalului Bacău – Secția penală, neexistând legătura de dependență necesară dintre problema de drept supusă interpretării și modul de rezolvare a cauzei aflate pe rolul instanței în ultimul grad de jurisdicție, aspect ce determină inadmisibilitatea sesizării pentru neîndeplinirea uneia dintre condițiile cumulative prevăzute de art. 475 din Codul de procedură penală.Deopotrivă, nu este întrunită nici cerința referitoare la existența unei veritabile probleme de drept care să necesite o dezlegare cu valoare de principiu din partea Înaltei Curți de Casație și Justiție.Din acest punct de vedere, pentru a constitui o problemă de drept, premisa de la care se pornește în întrebarea ce formează obiectul sesizării trebuie să își găsească izvorul în dispozițiile legale, nu într-o stare de fapt, aplicarea legii la situația de fapt, astfel cum aceasta a fost stabilită prin probatoriul administrat, fiind atributul exclusiv al instanței învestite cu soluționarea cauzei (Decizia nr. 23 din 16 septembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 824 din 4 noiembrie 2015). Hotărârile prealabile trebuie pronunțate numai în interpretarea și aplicarea dispozițiilor legale, constituind o dezlegare de principiu a unei probleme de drept.Totodată, sesizarea în procedura întrebării prealabile trebuie efectuată doar în situația în care, în cursul soluționării unei cauze penale, se pune problema interpretării și aplicării unor dispoziții legale neclare, echivoce și care ar putea da naștere mai multor soluții. Per a contrario, procedura nu poate fi folosită în cazul în care aplicarea corectă a dreptului se impune într-un mod atât de evident încât nu lasă loc de îndoială. (Decizia nr. 19 din 14 iunie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 494 din 29 iunie 2017, Decizia nr. 5 din 10 februarie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 183 din 11 martie 2016, Decizia nr. 6 din 2 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 287 din 15 aprilie 2016, Decizia nr. 20 din 14 iunie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 542 din 10 iulie 2017, și Decizia nr. 2 din 8 februarie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 307 din 5 aprilie 2018).În contextul mecanismelor de unificare a practicii judiciare, rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală nu este acela de a interveni în procesul de aplicare a legii la cazurile deduse judecății, ci de a oferi o interpretare a normelor legale, acolo unde aceasta se impune ca urmare a modului lor de redactare și a existenței unor interpretări diferite a acestora.În cauza care a generat prezenta sesizare se observă că instanța de trimitere, fără a semnala dificultăți de interpretare a dispozițiilor supuse dezlegării, mai degrabă a urmărit de la Înalta Curte de Casație și Justiție o confirmare a soluției ce se prefigurează în cauza cu care a fost învestită, nu o dezlegare a unei probleme de drept ce impune apelarea la mecanismul de asigurare a unei practici judiciare unitare, prin pronunțarea unei hotărâri prealabile.Or, procedura pronunțării unei asemenea hotărâri este condiționată de existența unei chestiuni de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea cauzei în care s-a dispus sesizarea, nefiind permis a se apela la acest mijloc legal în scopul de a primi de la instanța supremă rezolvarea în concret a speței în formula confirmării sau neconfirmării soluției ce se prefigurează în cauză.Așadar, problema de drept cu care a fost sesizată Înalta Curte de Casație și Justiție nu reprezintă o veritabilă chestiune de drept deoarece nu există o reală neclaritate, lecturarea normelor juridice incidente fiind suficientă pentru a înțelege voința legiuitorului, fără a fi necesară o dezlegare din partea instanței supreme în procedura pronunțării unei hotărâri prealabile.Pe de altă parte, este de menționat că, prin Decizia nr. 28 din 29 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 912 din 9 decembrie 2015, Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, recunoscând dreptul suveran al instanțelor de a aprecia asupra sesizării cu o întrebare prealabilă, întrucât aceasta se impune atunci când se constată că, la procesul deliberativ, există o greutate în interpretarea normelor de drept, a respins, ca inadmisibilă, sesizarea, având în vedere că din lectura încheierii prin care a fost învestită Înalta Curte cu întrebarea supusă dezbaterii s-a observat că nu există probleme de interpretare a textului legal din partea completului Curții de Apel, în condițiile în care a explicat problema de drept, apreciind, totodată, că este competent și în măsură să acorde o interpretare.Mai mult, textele legale la care face referire instanța de trimitere sunt formulate într-o manieră clară, lipsită de echivoc, nefiind necesară intervenția Înaltei Curți prin intermediul mecanismului de unificare a practicii judiciare. … Constatând neîndeplinite condițiile de admisibilitate menționate de art. 475 din Codul de procedură penală, Înalta Curte nu va proceda la analizarea pe fond a chestiunii de drept ce face obiectul prezentei cauze, urmând a respinge ca inadmisibilă sesizarea formulată de Tribunalul Bacău, Secția penală, în Dosarul nr. 7.717/180/2021.Pentru motivele arătate, în temeiul art. 477 din Codul de procedură penală,
ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Tribunalul Bacău, Secția penală, în Dosarul nr. 7.717/180/2021, prin care se solicită pronunțarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept:În interpretarea și aplicarea art. 469 alin. (5) și alin. (7) din Codul de procedură penală admiterea căii de atac exercitate împotriva încheierii prin care s-a admis cererea de redeschidere a procesului penal, desființarea acestei încheieri are ca efect redobândirea autorității de lucru judecat și caracterul executoriu al hotărârii în raport cu care s-a cerut redeschiderea procesului penal.În caz afirmativ, este necesară emiterea unor noi forme de executare.Obligatorie de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, potrivit art. 477 alin. (3) din Codul de procedură penală.Pronunțată în ședință publică astăzi, 4 mai 2022.
PREȘEDINTELE SECȚIEI PENALE A ÎNALTEI CURȚI DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE
judecător DANIEL GRĂDINARU
Magistrat-asistent,
Adina Andreea Ciuhan Teodoru–-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește