DECIZIA nr. 21 din 30 ianuarie 2024

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 483 alin. (2) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Rompetrol Rafinare – S.A., din Năvodari, în Dosarul nr. 6.891/118/2015/a1 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția a II-a civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.639D/2019. … 2.La apelul nominal se prezintă, pentru autoarea excepției de neconstituționalitate, domnul avocat Ion Calipetre din Baroul Constanța, cu împuternicire depusă la dosar. Lipsește cealaltă parte. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.  … 3.Magistratul-asistent referă asupra faptului că autoarea excepției de neconstituționalitate a depus la dosar un memoriu prin care precizează obiectul excepției și dezvoltă în mod suplimentar criticile de neconstituționalitate referitoare la eliminarea căii de atac a recursului în cauzele privind navigația civilă și activitatea în porturi. … 4.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului autoarei excepției. Cu privire la admisibilitatea excepției, având în vedere Decizia nr. 620 din 24 noiembrie 2022, susține că, potrivit jurisprudenței sale, Curtea analizează voința reală a părții și că în prezenta cauză se contestă lipsa căii de atac a recursului, fie că este vorba despre art. 483 alin. (2) din Codul de procedură civilă, fie că este vorba despre art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă. Prin urmare, Curtea poate analiza pe fond excepția de neconstituționalitate. … 5.În continuare, arată că motivele de neconstituționalitate vizează încălcarea prevederilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (5) în componenta referitoare la calitatea legii și în art. 129 privind regimul căilor de atac, principiu care presupune ca acestea să fie reglementate prin lege, și nu să fie determinate pe cale de interpretare, așa cum a reținut Curtea în decizia amintită. În ceea ce privește încălcarea art. 1 alin. (5) din Constituție arată că legiuitorul a reglementat în mod generic referitor la litigiile privind activitatea în porturi și navigația civilă față de celelalte exceptări de la calea de atac a recursului, cum ar fi litigiile de muncă, asigurări sau în materie de expropriere, care se raportează la o legislație specifică. Or, nu există nicio normă legală care să definească litigiile privind activitatea în porturi și navigația civilă. Prin urmare, textul legal criticat nu este clar, iar o cale de atac nu poate fi determinată pe cale de interpretare. … 6.De asemenea, susține că se încalcă și accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil, având în vedere că în procesul în care a fost invocată prezenta excepție de neconstituționalitate au fost pronunțate hotărâri diametral opuse pe baza acelorași probe. Or, lipsa căii de atac a recursului împotriva unei astfel de hotărâri diametral opuse celei dintâi conduce la încălcarea dreptului la un proces echitabil. … 7.Prin suprimarea căii de atac a recursului în cauzele privind activitatea în porturi și navigația civilă se încalcă și universalitatea teritorială și personală a legii, precum și egalitatea persoanelor fizice sau juridice în fața legii. Prin referirea la activitatea în porturi ar însemna ca toate litigiile civile ale Administrației Porturilor Maritime Constanța, a cărei activitate se desfășoară în porturi, să fie exceptate de la calea de atac a recursului și să fie soluționate definitiv de o instanță locală. … 8.Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate raportat la data demarării procesului, dispozițiile art. 483 alin. (2) din Codul de procedură civilă devenind aplicabile începând cu 1 ianuarie 2019.  … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:9.Prin Încheierea din 9 mai 2019, pronunțată în Dosarul nr. 6.891/118/2015/a1, Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția a II-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 483 alin. (2) din Codul de procedură civilă. Excepția a fost invocată de Societatea Rompetrol Rafinare – S.A., din Năvodari, într-o cauză având ca obiect soluționarea unui recurs. … 10.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarea acesteia susține, în esență, că sintagma „în cele privind navigația civilă și activitatea în porturi“ din cuprinsul art. 483 alin. (2) din Codul de procedură civilă are un caracter generic, fiind, astfel, imposibil de aplicat. În acest sens, arată că nicio dispoziție legală nu definește cererile sau litigiile privind navigația civilă și activitatea în porturi. În lipsa unei definiții legale a sintagmei criticate, nu poate fi exclusă calea de atac a recursului în orice litigiu al cărui obiect are o valoare mai mare de 1.000.000 lei. … 11.Autoarea excepției de neconstituționalitate arată că a promovat o acțiune în pretenții civile de peste 10.000.000 lei, acțiune întemeiată pe principiile civile de drept comun ale răspunderii civile delictuale și ale faptului juridic licit al gestiunii de afaceri, iar societatea are ca obiect de activitate rafinarea țițeiului și producția de produse petroliere, fără nicio legătură cu acțiunile prevăzute de sintagma criticată.  … 12.În susținerea excepției este invocată și Decizia nr. 369 din 30 mai 2017 referitoare la excepția de neconstituționalitate a sintagmei „precum și în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 lei inclusiv“ cuprinsă în art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă. … 13.Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția a II-a civilă apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale. … 14.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 15.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, susținerile reprezentantului autoarei excepției, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:16.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 17.Obiectul excepției de neconstituționalitate, potrivit actului de sesizare, îl constituie prevederile art. 483 alin. (2) din Codul de procedură civilă. Prin Legea nr. 310/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1074 din 18 decembrie 2018, textul legal criticat a fost modificat, fără însă ca soluția legislativă vizată de criticile de neconstituționalitate, respectiv sintagma „în cele privind navigația civilă și activitatea în porturi“, să fie eliminată sau modificată din cuprinsul textelor normative în prezent în vigoare. Curtea urmează să se pronunțe asupra textului de lege aplicabil în cauză, potrivit căruia: „Nu sunt supuse recursului hotărârile pronunțate în cererile (…) privind navigația civilă și activitatea în porturi (…).“ … 18.În opinia autoarei excepției, dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 16 – Egalitatea în drepturi, ale art. 21 – Accesul liber la justiție, ale art. 24 – Dreptul la apărare și ale art. 129 – Folosirea căilor de atac. De asemenea, se invocă art. 6 privind dreptul la un proces echitabil și art. 14 privind interzicerea discriminării din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Din motivarea excepției rezultă că este invocat și art. 1 alin. (5) din Constituție privind principiul legalității, în componenta referitoare la calitatea legii. … 19.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, astfel cum rezultă din actele dosarului, procesul în cadrul căruia a fost invocată prezenta excepție de neconstituționalitate a fost pornit în anul 2015. Curtea reține că, potrivit dispozițiilor art. XVIII alin. (1) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, modificată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2016 pentru prorogarea unor termene, precum și pentru instituirea unor măsuri necesare pregătirii punerii în aplicare a unor dispoziții din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1009 din 15 decembrie 2016, „(1) Dispozițiile art. 483 alin. (2) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, se aplică proceselor pornite începând cu data de 1 ianuarie 2019.“ … 20.Prin urmare, raportat la data începerii procesului în care a fost invocată prezenta excepție de neconstituționalitate, sub aspectul posibilității formulării recursului, sunt aplicabile prevederile art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013, care au un conținut identic cu cel cuprins la art. 483 alin. (2) din Codul de procedură civilă. Diferența constă în perioada de aplicare în timp, în sensul că aplicarea art. 483 alin. (2) din Codul de procedură civilă a fost prorogată pentru procesele pornite începând cu data de 1 ianuarie 2019, așa cum expres dispune art. XVIII alin. (1) din Legea nr. 2/2013, modificată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2016, în timp ce art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 se referă la aceeași regulă, dar aplicabilă proceselor pornite începând cu data intrării în vigoare a acestei legi și până la data de 31 decembrie 2018 inclusiv. … 21.Așa fiind, dispozițiile art. 483 alin. (2) din Codul de procedură civilă nu au legătură directă cu soluționarea cauzei aflate pe rolul instanței de judecată, cerință expres stabilită de art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale sub aspectul admisibilității unei excepții de neconstituționalitate. Interpretând dispozițiile alin. (1) și (5) ale art. 29 din Legea nr. 47/1992, Curtea a statuat în mod constant că excepția de neconstituționalitate a unor dispoziții legale incidente într-o anumită fază procesuală trebuie să aibă legătură cu soluționarea cererii în cadrul căreia a fost invocată respectiva excepție (Decizia nr. 748 din 16 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 92 din 4 februarie 2015; Decizia nr. 704 din 27 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 906 din 8 decembrie 2015). Legătura cu soluționarea cauzei presupune atât aplicabilitatea textului criticat în cauza dedusă judecății, cât și necesitatea invocării excepției de neconstituționalitate în scopul restabilirii stării de legalitate, condiții ce trebuie întrunite cumulativ pentru a fi satisfăcute exigențele pe care le impun dispozițiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 în privința pertinenței excepției de neconstituționalitate în desfășurarea procesului (Decizia nr. 438 din 8 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 600 din 12 august 2014, paragraful 15). Curtea a mai statuat că incidența textului de lege criticat în soluționarea cauzei aflate pe rolul instanței judecătorești nu trebuie analizată in abstracto, ci trebuie verificat, în primul rând, interesul procesual al invocării excepției de neconstituționalitate, mai ales prin prisma efectelor unei eventuale constatări a neconstituționalității textului de lege criticat (Decizia nr. 465 din 23 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 788 din 29 octombrie 2014, paragraful 20). … 22.Prin urmare, excepția de neconstituționalitate va fi respinsă, ca inadmisibilă (a se vedea, în acest sens, de exemplu, Decizia nr. 201 din 30 martie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 552 din 12 iulie 2017; Decizia nr. 292 din 4 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 635 din 3 august 2017, Decizia nr. 733 din 20 noiembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 230 din 26 martie 2019, Decizia nr. 72 din 9 februarie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 20 aprilie 2021, sau Decizia nr. 620 din 24 noiembrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 374 din 3 mai 2022). … 23.În subsidiar, Curtea mai reține că motivarea excepției de neconstituționalitate se referă la faptul că dispozițiile legale criticate nu sunt aplicabile în cauza dedusă soluționării instanței judecătorești, dat fiind faptul că obiectul litigiului se referă la judecarea unei cereri căreia îi sunt aplicabile dispozițiile dreptului civil, iar nu cele ale dreptului transporturilor. În esență, se susține că sintagma „în cele privind navigația civilă și activitatea în porturi“ cuprinsă în art. 483 alin. (2) din Codul de procedură civilă este susceptibilă de a fi aplicată în mod eronat în cauză. Or, aspectele criticate de autoarea excepției de neconstituționalitate reprezintă chestiuni de interpretare și aplicare a legii de către instanțele judecătorești și nu intră în competența de soluționare a Curții Constituționale. … 24.În conformitate cu prevederile art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 47/1992, Curtea Constituțională asigură controlul de constituționalitate a legilor, a ordonanțelor Guvernului, a tratatelor internaționale și a regulamentelor Parlamentului, prin raportare la dispozițiile și principiile Constituției. Prin urmare, nu intră sub incidența controlului de constituționalitate exercitat de Curte aplicarea și interpretarea legii, acestea fiind de resortul exclusiv al instanței de judecată care judecă fondul cauzei, precum și al instanțelor de control judiciar, astfel cum rezultă din prevederile coroborate ale art. 126 alin. (1) și (3) din Constituție. De altfel, printr-o jurisprudență constantă, Curtea Constituțională s-a pronunțat cu privire la competența exclusivă a instanțelor judecătorești de a soluționa probleme care țin de interpretarea și/sau aplicarea legii. Cu privire la conținutul și întinderea celor două noțiuni cuprinzătoare, interpretarea, respectiv aplicarea legii, Curtea Constituțională a reținut că acestea acoperă identificarea normei aplicabile, analiza conținutului său și o necesară adaptare a acesteia la faptele juridice pe care le-a stabilit, iar instanța de judecată este cea care poate dispune de instrumentele necesare pentru a decide cu privire la aceste aspecte (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 838 din 27 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 461 din 3 iulie 2009). … 25.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1 – 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a sintagmei „în cele privind navigația civilă și activitatea în porturi“ cuprinse în art. 483 alin. (2) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Rompetrol Rafinare – S.A., din Năvodari, în Dosarul nr. 6.891/118/2015/a1 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția a II-a civilă.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția a II-a civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 30 ianuarie 2024.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Andreea Costin––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește